Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Americanii misuna de aproape un an prin judetul Vaslui, pentru a pune bazele exploatarii gazelor de sist. Au construit un depozit de explozibil, au sapat pe pamanturile oamenilor dintr-o multime de sate, s-au intalnit cu primarii, au negociat tranzactii de terenuri. Nici autoritatile, nici compania nu au miscat un deget sa informeze comunitatile despre planurile lor. Oamenii au aflat abia anul asta, din presa, ca Romania a batut palma cu Chevron pentru o exploatare care le-ar putea otravi sursele de apa.
Anul trecut, in ultima zi din octombrie, 80 de preoti s-au intalnit la Centrul de Afaceri din Barlad. Aveau o conferinta despre "Taina Sfintei Cununii". Pe holuri si in curte, straiele preotesti se pierdeau intre casti si salopete de muncitori. si unii si ceilalti se studiau cu mirare. Parcarea - plina cu masini de teren, tractoare si utilaje grele. Vasile Laiu, protopopul Barladului, a intrat in vorba cu unul dintre ingineri, curios sa afle ce-i atata forfota.
Inginerul i-a povestit cum muncitorii si utilajele lor sondau terenuri din jurul Barladului, in cautare de gaze. Cand a auzit, preotului i s-au luminat ochii. E de loc din Moinesti si stia ca petrolul ar putea fi mana cereasca pentru economia locala. Insa tanarul inginer s-a uitat la preot si i-a spus ca la spovedanie: "Eu n-as vrea sa fiu pe aici daca se gaseste ceva'.
Protopopul a inteles abia cateva luni mai tarziu ce voia sa spuna inginerul. Exploatarea gazelor de sist e foarte periculoasa pentru rezervele de apa ale comunitatii locale. Niciunul dintre vasluieni nu avea habar de asta cand au fost vizitati de americani si de Prospectiuni SA, firma romaneasca pe care acestia au contractat-o pentru lucrari.
Anul trecut, Hotelul Moldova din Barlad a fost neobisnuit de aglomerat. sefii si americanii stateau dincolo, la Premier, aici era plin cu angajatii firmei. Plecau in fiecare zi cu o flota de camionete gri. Colindau cu ele toate dealurile de prin sate. taranii le-au vazut si inainte de Sfantul Ilie, poate chiar prin iunie, dar nimeni nu stia ce hram poarta hardughiile. Artileria era completata de tractoare, mici si mari. Pe la Vadurile, pe un camp, trecatorii credeau ca s-a deschis o expozitie de utilaje agricole: multe tractoare, masini 4x4 cu roti cat casa.
"Au venit si mi-au pozat fantana', spune Dumitru Fanaru, fost consilier local. Unul era american, iar soferul roman traducea. Zeci de masini se foiau zilnic prin sat, cu cablaraie. Doua autocare aduceau specialistii care faceau masuratori. "M-am rugat de unu sa-mi faca si mie un put, daca tot faceau treaba prin zona, da’ n-a vrut', se amuza Fanaru. "Luam probe si le ducem la Bucuresti. Nu stim mai mult.' asta era raspunsul cu care inchideau gura curiosilor.
"Mi-au zis ca e ceva, un depozit de artificii..."
In comuna Banca au construit pe un teren inchiriat un depozit de explozibil, care va fi folosit la foraje. Oneta Apostu, proprietara terenului, spune ca nu a stiut de ce vor sa faca. "Mi-au zis ca e ceva, un depozit de artificii... dar nu stiam pentru ce. Ei au fost pe aici vreo 200 de persoane, dar nimeni nu stia ce fac. Acum am aflat despre ce era vorba si va dati seama ca nimeni nu e de acord. Daca stiam, o secunda nu-i tineam aici!"
Depozitul inseamna doua containere albe, inconjurate de doua randuri de sarma ghimpata, pe marginea E381. Are paza armata pe ture si camere de filmat. Paznicul e un satean plictisit care-si intinde ciolanele ascunse de uniforma visinie in ghereta de sase metri patrati si mai da cate-o coaja de paine unei catele amarate.
Satenii nu s-au apropiat de nastrusnicie. Doar semnul zice clar: Proprietate privata. Acces Interzis, desi nu exista niciun obstacol fizic, in afara de noroiul care-ti ajunge la glezne. Nici primaru’ n-a stiut ce-i acolo pana n-a aflat ca e depozit de explozibil. "Niste cutii cu dinamita. Mai vin si iau din ele, le duc pe unde au nevoie'. Unii au auzit, dar nu se apropie. Altii habar n-au in continuare. "stiam ca e un obiectiv protejat, da’ lumea nu stie ce reprezinta. S-a lucrat sub acoperire, nu s-a stiut nimic', zice Doinita Grigore, sefa locala a Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP).
Primarul din Banca, Vasile Vanatoru, spune ca lumea a auzit de gaze si s-a bucurat, credea ca o sa scape de butelii. Au venit unii in miez de vara, cu multe masini de teren. "Explicatii nu mi-au dat. Au trecut pe la noi doar sa intrebe unde-s oamenii de pe plansa. Eu cand merg undeva strig la poarta, nu intru in casa peste om.'
La Puiesti, au presat un drum pietruit, printre ogoare, spre fericirea oamenilor. Au venit aici patru-cinci tractoare mari, patru-cinci tractoare mici. "Au zis ca doar iau mostre si le trimit la analiza in Bucuresti, nu stiu pentru ce', isi aminteste viceprimarul Gheorghe Carp.
De pe drum, masinile au trecut pe campurile oamenilor, unde au forat din 50 in 50 de metri. Vreo 200 de gauri. "Au sapat toata vara, ca vor sa descopere zacaminte. Ziceau ca nu stiu nici ei ce se intampla dup-aia', povesteste senin Costel Iurea, inginerul din Puiesti.
Pentru ca le-au stricat oamenilor porumbul sau lucerna, au platit un milion jumate-doua si au plecat. N-a mai auzit nimeni de ei sau de rezultatele din Bucuresti.
Regiunea Nord-Est, din care face parte si Vaslui, este a doua cea mai saraca din Uniunea Europeana, potrivit unui raport Eurostat din februarie 2012. In plus, la Vaslui se inregistreaza cea mai mare rata a somajului din tara: un vasluian din zece nu are loc de munca, arata cele mai recente date ale Agentiei Nationale de Ocupare a Fortei de Munca (ANOFM). Altadata un furnicar de cultura, judetul se confrunta si cu unul din cele mai ridicate niveluri de analfabetism din tara, Romania fiind fruntasa UE in domeniu.
