x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Descoperirea României Mari

0
Autor: Lavinia Betea 09 Noi 2010 - 00:00
Descoperirea României Mari   Tudor Iovu/
Vezi galeria foto


Valul de naţionalism care a condus la ruperea fostelor state-satelit de Moscova iar, în final, la dezintegrarea Uniunii Sovietice s-a resimţit prin reactivarea şi înfiinţarea a numeroase publicaţii şi asociaţii pro-memoria, fronturi populare şi ligi culturale. Renaşterea României Mari, dar mai ales reluarea legăturilor cu "fraţii de peste Prut" s-au încadrat în spiritul lor.

Aşa se face că, în toamna anului 1990, primii studenţi şi elevi din republicile sovietice Moldova şi Ucraina au fost primiţi cu generozitate în instituţii româneşti de învăţământ. Cetăţeni sensibilizaţi de descoperirea istoriei ascunse a ţinuturilor româneşti intrate în componenţa Uniunii Sovietice, firme de stat şi particulare au contribuit la sponsorizarea acelor tineri. Împărtăşeau cu toţii speranţa reconfigurării teritoriului Europei Centrale şi de Est după modelul graniţelor stabilite prin Tratatul de la Versailles (1919). Anii României Mari dobândiseră, de altfel, aura adevăratei noastre "epoci de aur" cu aspiraţii şi împliniri netezite din inerţia şi în stilul istoriografiei comuniste.

Cu visul de-a deveni învăţătoare în şcoli româneşti din ţinuturile natale, cinci adolescente de peste Prut s-au înscris în clasa a IX-a a Şcolii Normale "Dimitrie Ţichindeal" din Arad. În ziarul local Adevărul - una dintre instituţiile locale care au finanţat parţial studiile şi întreţinerea fetelor ş le-am consemnat atunci câteva declaraţii.
"Tulburările din Basarabia au început din cauza tricolorului şi a limbii române, şi-a început relatarea basarabeanca Liliana Plotnic (15 ani) referindu-se la mişcările naţionale şi de front popular iniţiate de scriitori şi ziarişti din Chişinău în vara lui 1989. Am venit în România cu un scop mare: să învăţ curat limba română fiindcă limba noastră s-a încâlcit cu limba rusă. În satele şi oraşele Basarabiei e nevoie de învăţători care ştiu bine limba română şi istoria României. Aici învăţ în limba mea maternă să devin învăţătoare. (...) Să revenim la graiul şi la soarta noastră."

"La şcoala generală am învăţat istoria URSS şi istoria Moldovei, mărturisea Svetlana Gâscă (17 ani). Am învăţat că Moldova este locuită de poporul moldovenesc, care este o naţie aparte, că între el şi români nu-i nici o legătură. Ce-am învăţat noi la Istoria Moldovei s-a dovedit a fi fals. La statuia lui Ştefan cel Mare din centrul Chişinăului îşi duc acum miresele buchetele de flori şi se îngrămădesc moldovenii să recite poezii şi să cânte «Deşteaptă-te române!». Ne-am nimerit a fi în altă ţară. Limba noastră cât este ea de frumoasă şi de cântătoare, atât a fost ea de schimbată şi schimonosită că abia ne mai putem înţelege cu fraţii noştri de aici."

"Acolo suntem înjosiţi că suntem români, completa bucovineanca Ludmila Palamari (15 ani) experienţele de viaţă ale colegelor sale. La sărbătoarea «Limba noastră» de la Cernăuţi cel mai emoţionant a fost când o învăţătoare a recitat «Doina Prutului». Plângeam toţi românii când ea zicea: «Măi vecin şi frăţioare/ Ai o ţară ca un soare/ Iar eu una cât o stea/ Să mai rupi şi tu din ea?// Măi vecine, măi frăţâne/ Ce-ai avut, ce ai cu mine?/ Că din Prutul românesc/ Ai făcut şi Prut rusesc?// Prutule care ne-mparţi/ Cât ai să ne mai desparţi?/ Ca să-mi văd tată şi mamă/ Cât ai să mai faci tu vamă ?»... Îmi pare bine că am venit în România. Locuim la internat, mâncăm la cantină. Mulţumim pentru ajutorul pe care ni l-au dat colegii şi profesorii, sindicatul lucrătorilor din alimentaţia publică şi dna Maria Toda din Şiria. Îmi lipsesc părinţii şi fraţii, dar mă simt bine aici... E bine să fii cu naţia ta!"

Puţini ani însă după acest început, entuziasmul şi proiectele oaspeţilor şi gazdelor au început să se domolească. S-au rărit şi sloganurile României Mari din discursul public, s-a ogoit şi frăţia comunităţilor din graniţele Basarabiei, Herţei şi Bucovinei de Nord. Tinerii bucovineni erau ameninţaţi după fiecare vacanţă că nu vor mai primi viza de întoarcere la şcolile din România. Vameşii le reduceau bagajele la strictul necesar, iar schimburile valutare la sume derizorii. Chinuiţi cu supraîncărcatele programe şcolare, subtilităţile limbii româneşti şi duritatea examenelor din urmă cu două decenii, nu puţini au făcut calea întoarsă spre şcolile de-acasă.


Vin ai noştri, vin românii...
Însoţind-o în iarna anului 1991 pe liceana bucovineană Ludmila Palamari în satul de baştină, l-am cunoscut şi pe Simion Gogiu, poetul şi publicistul care-a animat mişcarea naţională românească din Ucraina. Mi-a povestit, printre altele, cum bucovinenii i-au aşteptat în zadar nu pe americani, ci pe români să-i elibereze de Stalin: "Conform istoriei familiei mele, am fost considerat duşman al puterii sovietice. Bunicul meu a venit într-o duminică de la biserică, s-a aşezat la masă, dar nu a apucat să mănânce că l-au luat. «Vina» lui nu o putem şti că nu s-a mai întors. Printr-o minune, socrul meu a rămas singurul din părţile Herţei care a revenit pe meleagurile natale de la Canalul Belomor. «Vina» pentru care a fost dus acolo nici acuma nu se ştie. Eu am copilărit în satul Molniţa şi cum ai mei stăteau la marginea satului, neavând copii cu care să mă joc prin vecini, îmi petreceam vremea ascultând ce povesteau oamenii. Se adunau sărbătorile, duminicile şi cu ce începeau vorba bătrânii? «Ai auzit, Ioane, Petre sau Vasile? Anul ăsta vin ai noştri! Vin românii...»"


Ne-am trimis copiii să nu se piardă graiul, nu să facă politică!
Aceasta a fost precizarea contabilei Maria Palamari din satul Cerlena, raionul Nouă Suliţă, ţinutul Cernăuţi (RSS Ucraineană), venită la Arad în noiembrie 1990 să-şi viziteze fiica, elevă în anul întâi la liceul arădean cu profil pedagogic. "În judeţul Cernăuţi se vorbesc oficial limbile rusă şi ucraineană, mi-a relatat ea. Satul nostru şi multe sate din jur sunt sate româneşti, dar copiii noştri nu ştiu nimic despre istoria României. Nici limba românească n-o mai ştiu. Dacă vorbeşti româneşte într-un magazin, îţi spun pe ruseşte «govorite po celovecevschi» (vorbeşte omeneşte) ca şi cum limba noastră n-ar fi limbă de oameni... Ucrainenii fac acum demonstraţii să iasă ruşii şi românii din ţară.
Cum a ajuns fetiţa mea la Arad? Simion Gogiu, redactorul-şef al ziarului românesc Zorile Bucovinei a înfiinţat, la Cernăuţi, Societatea Mihai Eminescu, care a deschis în acest an câteva şcoli primare româneşti. Dar n-avem cărţi, n-avem învăţători. Prin Societatea Mihai Eminescu, 87 de copii din Bucovina studiază în România începând din acest an. I-am trecut greu frontiera, a trebuit să ocolim prin Basarabia. Cu greu, foarte cu greu am revenit ca să-i vedem. Trei zile am zăbovit la frontieră. Nu ne-au lăsat să le luăm nici haine multe, nici mâncare, iar banii ce ni i-au schimbat sunt prea puţini şi pentru tren.
Copiii noştri n-au venit să facă politică. Noi i-am trimis să-nveţe, să nu se piardă graiul."


Citeşte mai multe despre:   acum 20 de ani

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare
Galerie Foto Cele mai frecvente cauze de deces sunt accidentele vascular cerebrale, cauzate de hipertensiunea arterială. Umblă multe legende despre hipertensiune, încercăm lămurirea lor. Interviu cu profesor doctor Daniela...

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea
Galerie Foto Teoretic, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare pe care Elena Udrea a formulat-o împotriva sentinţei Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituit...

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii
Galerie Foto De cele mai multe ori antreprenorii români sunt nevoiţi să se reinventeze pentru a putea supravieţui mediului concurenţial sau pentru a-şi găsi adevărata cale în afaceri. Alte ori însă, o puternică dorinţă...

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune
Galerie Foto Două mese pentru convorbiri, patru măsuţe de protocol, opt scaune şi patru fotolii. Acestea au fost obiectivele prioritare ale Administraţiei Prezidenţiale, la sfârşitul anului trecut, în perioada în care preş...

VIP-urile anticorupţiei lui Kovesi, date afară în şuturi din DNA

VIP-urile anticorupţiei lui Kovesi, date afară în şuturi din DNA
Galerie Foto Chiar dacă, oficial, pe numele lui Ciprian Man şi Cristian Ardelean, procurorii de la DNA Oradea care discutau cum să le fabrice judecătorilor neobedienţi dosare penale, nu a fost încă începută urmărirea...
Serviciul de email marketing furnizat de