x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Despre etica muncii la romani

Despre etica muncii la romani

de Lavinia Betea    |    13 Oct 2005   •   00:00
Despre etica muncii la romani

Concluzii si reflectii - Rezultatele unei documentate cercetari stiintifice si de teren

INTERVIU

Jurnalul National: Cum ati ajuns dvs. la alegerea unui asemenea subiect de doctorat?
Monica Heintz: In 1999, cand eu am "desenat" proiectul, comparativ cu celelalte tari din Est munca la romani era - ca sa zic asa - foarte slaba. Al doilea lucru care m-a impresionat atunci era faptul ca din sondajele de opinie rezulta ca romanii se autoacuzau. Reiesea ca ei spun ca lucrurile merg atat de prost pentru ca nu muncesc destul. Ori nimeni nu se plange de conditia pe care o are si simultan se autoacuza. Mi s-a parut ca este ceva…

… in neregula. Si ati formulat ce ipoteze de investigatie?
Am vrut sa vad daca criza economica din Romania - se vorbea pe atunci in termeni de criza - este cauzata de faptul ca romanii nu muncesc.

Ipoteze si concluzii

Ati inceput si dus la capat - pe parcursul a trei ani - documentarea stiintifica si de teren. Cu ce concluzii?
In primul rand am descoperit care sunt sursele acestei explicatii in termeni de "noi nu muncim, deci este vina noastra". Sursele ei erau in mass-media si clasa politica, care trebuia sa justifice oarecum esecul.

Prin urmare, nu oamenii isi puneau cenusa in cap ca nu sunt capabili sa munceasca; politicienii si jurnalistii vorbeau in numele lor…
Cel putin atunci, ce se vehicula era aceasta autoblamare. De fapt, politicienii si jurnalistii blamau populatia. In sensul ca omul de rand nu pricepe si nu munceste… In timp ce ei se straduiau sa faca o schimbare structurala care sa aduca ameliorari in domeniul economic, populatia nu coopera si nu isi vedea fiecare de lucru la locul de munca. Acestea erau discursurile… Nu stiu daca o faceau ca sa isi explice esecurile sau poate pur si simplu din ignoranta, prin faptul ca e atat de usor sa spui ca mentalitatea romaneasca este cauza tuturor relelor.

Iar cand se vorbeste despre mentalitate la televizor, cel mai adesea termenul are sensul de mostenire genetica…
Am incercat sa explic in aceasta carte ca nu este vorba de nici un fel de mentalitate romaneasca formata, mostenita aici pe plaiul mioritic, ca circumstantele sociale si economice sunt cele care determina. Am incercat sa demontez mecanismele si sa arat cum determina ele comportamentul oamenilor la locul de munca, care se dovedeste intr-adevar un comportament deseori ineficient. Si ca... pana la urma, e adevarat ca nu exista o etica a muncii la romani.

In raport cu etica protestanta…

Nu au romanii o etica a muncii? Cand faceti o asemenea interpretare ce termeni de comparatie aveti?
Etica protestanta a muncii. Conceptul de etica a muncii a fost inventat de Max Weber, dar a fost ridicat ulterior la rangul de ideologie a sistemului capitalist. In esenta, aceasta spune ca munca e cel mai important lucru din viata. Viata noastra trebuie sa fie dedicata muncii. Numai daca muncim avem succes in afaceri, avem reusita in viata. Iar Dumnezeu ne va ierta pacatele si vom ajunge in Paradis. Aceasta este ideea de baza a eticii protestante a muncii.

Iar romanii cum se raporteaza la munca?
Oamenii nu muncesc pentru munca in sine, nu muncesc pentru ca munca este un lucru care ii inalta. Tipul de etica ce guverneaza la locul de munca, mi se pare mie, este pur si simplu o etica a relatiilor umane. Oamenii isi fac corect munca daca se simt responsabili pentru persoana care este in fata lor, daca se simt responsabili fata de esecul lor, fata de colegii lor angajati. Daca acolo se creeaza un mediu care ii determina sa functioneze normal, ca o familie de exemplu, unde au responsabilitati, ei presteaza corect munca.

Seful conteaza

Vreti sa spuneti ca-si presteaza bine munca in relatia cu seful si cu colegii, nu neaparat in raport cu sarcinile locului de munca sau de calitatea muncii in sine?
Exact. Dar si managementul din Vest a evoluat. Nu mai este un management bazat pe diviziunea mecanica a muncii. Se incearca din ce in ce mai mult sa se puna accentul pe contactul dintre oameni prin responsabilizarea lor fata de client. Poate ca pana la urma nici nu are vreun sens ca Romania sa mai treaca prin acest sistem al eticii muncii pentru munca in sine. Pe de alta parte, in cultura, in evolutia societatii romanesti ne aflam acum intr-un stadiu in care oamenii se simt responsabili numai fata de alti oameni... Fata de sefi si colegi. Dar nu fata de munca...

Aceasta grija fata de bunele relatii cu seful si colegii angajatului este benefica in constructia imaginii de sine a omului respectiv?
Ce m-a frapat pe mine cel mai tare a fost diferenta care exista intre valorile pe care romanii le au - ceea ce se asteapta ei sa fie munca, ceea ce se asteapta ei sa fie relatiile cu colegii s.a.m.d. - si ceea ce se intampla in realitate. Oamenii stiu cum ar trebui sa se comporte, dar totusi se comporta altfel. In final sunt macinati de indoieli, tulburati de minciuna si cu o stima de sine scazuta. Discrepanta care exista intre ceea ce facem si ceea ce spunem in Romania, la locul de munca, e totusi ceva mai mare decat in alte parti. Nu reusesc sa cuantific, dar este totusi ceva mai mare decat in Franta sau Anglia, asa cum si birocratia este mai mare...

Ati prezentat rezultatele cercetarii dvs. in comunitati stiintifice interculturale. Cu cine ne asemanam?
Cei care lucrau in America Latina au spus ca rezultatele pe care le-am gasit eu pot fi generalizate la nivel universal. Adica se poate spune ca anumite conjuncturi de un anumit tip produc acest caz de lipsa de respect de sine.

Presa noastra

N-ar fi singura apropiere de trasaturile comunitatilor sud-americane. Am devenit mari consumatori de televiziune, in primul rand de telenovele, ca si brazilienii…
Ceea ce n-am mai intalnit nicaieri - un impact al mass-media care sa fie atat de puternic! Pretutindeni in lume sunt jurnale senzationaliste, dar sunt si jurnale serioase. Sunt peste tot in lume si cititori de jurnale senzationaliste si de articole despre nonvalori, dar oamenii de acolo stiu sa relativizeze. Aceasta pentru ca au fost educati de mici sa traiasca cu mass-media si sa stie ca mass-media, ziarul trebuie sa se si vanda; ca exista o parte a populatiei care apreciaza astfel de stiri, insa le acorda credibilitatea cuvenita. Am senzatia ca acum s-au facut ceva progrese in sensul acesta, adica unii oameni au inceput sa fie un pic mai constienti...

Si mai selectivi...
Si mai selectivi. Au inceput sa fie si critici la adresa analistilor politici care incearca sa dea impresia de competenta absoluta pe orice tema. Eu imi amintesc foarte clar si am descris in aceasta carte, la inceputul anului scolar 1999-2000, pe absolut toate posturile de televiziune tot ce se intampla era prezentat intr-o lumina atat de catastrofala, incat aveam senzatia ca de la o zi la alta ceva rau se va intampla. In casele din Romania, micul televizor era dat intotdeauna foarte tare si toti ai casei il receptau, se lasau influentati de el. Veneam de la serviciu si acolo se intamplau o gramada de lucruri, legislatia se schimba, cineva putea sa fie dat afara s.a.m.d. Veneam din tramvai, din metrou, inghesuiti, calcati pe picioare, mergeam pe strazile unde trebuie sa fii atent sa nu calci intr-o balta sau intr-o groapa si intram in casa. Iar de la televizor venea impresia de sfarsitul lumii. Senzatia asta pana la urma era falsa.

Dar are efectul de a transmite o anumita stare…
Da, o angoasa, o neliniste generala.

Birocratia si coruptia

Vorbeati despre birocratie. Ati perceput-o ca pe un cult al hartiilor ori ca o lipsa de responsabilitate a functionarului public?
Daca functionarul isi face datoria - pentru ca exista totusi si multe cazuri in care isi face datoria - , are niste motivatii si comportamente ceva mai interesante. Nu si-o face pentru ca in contractul lui de munca scrie ca trebuie sa isi faca datoria sau pentru ca el are un mare respect pentru stat, care il angajeaza. Ci pur si simplu pentru ca i-a placut clientul sau se asteapta sa treaca un contract privat intre el si client. Ceea ce il intereseaza este sa iasa din structura relatiei formale si sa intre in relatia privata. Si de multe ori o face dezinteresat.

Adica fara a primi ceva special. Nu este o polita in alb: eu "te servesc" pe tine acum pentru ca s-ar putea sa am si eu nevoie "sa ma servesti"?
Poate fi si asta, cateodata nici nu este in alb, cateodata este foarte clar cine da, ce da s.a.m.d. In orice caz, ceea ce-l intereseaza este sa iasa din structura birocratica, impersonala. Daca functionarul se ascunde in spatele ei, cateodata este numai ca sa justifice un refuz.

Ce explicatie aveti pentru asemenea comportamente?
In opinia mea este vorba tot despre acest contact personal, dar care este deformat, astfel incat sa foloseasca functionarului. De ce se face la noi si nu se face in alta parte? In intreprinderile la care am fost eu de exemplu, cel mai mare vinovat de toate deficientele din intreprindere era directorul, managerul.

De ce?
Nu avea o politica clara, nu dadea clar directive... M-am convins insa ca foarte multe din comportamentele pe care le-am vazut la locul de munca nu sunt cauzate de mostenirea socialista, asa cum crezusem initial. Sunt cauzate de dezordinea cumplita, urgenta transformarii de la locul de munca in timpul acesta, prea lung, de tranzitie.

Care este impresia cea mai profunda pe care v-a produs-o relatia pe care o au romanii cu munca?
Faptul ca exigenta morala in Romania este mai mare decat in multe alte tari ca practica deficienta, este rezultatul unor situatii sociale si economice temporare. In cazul acestei discrepante care exista intre valori si practica, intre ceea ce fac si ceea ce spun, totusi prima metoda, si cea mai la indemana tuturor, este sa se explice, sa se justifice. In strainatate, romanii muncesc bine si sunt apreciati.

Va multumesc!

MUNCA
"Problema cea mai mare de care m-am izbit in momentul cand am lucrat in intreprinderile din Romania era faptul ca nu voiau sa-mi faca un contract de munca. Practic, munca mea din acea perioada n-a fost contabilizata… Lucram alaturi cu multi tineri. Cati tineri erau si sunt in situatia aceasta?"

BISERICA
"Etica aceasta protestanta are legatura cu Biserica, cu ideologia religioasa. Intr-un proiect mai recent, am lucrat pe impactul Bisericii Ortodoxe asupra educatiei populatiei romanesti in ultimii ani. Am constatat ca are un impact formator minim,pentru ca nici nu si-l propune, nici nu si-l doreste..."

MASS-MEDIA
"Ma bucur ca a inceput sa se formeze o oarecare constiinta referitor la exagerarile presei. Cand am condus cercetarea, am fost frapata de impactul mass-media, care putea sa te convinga ca lucrurile stateau atat de prost, incat singura alternativa ar fi ca fiecare dintre noi sa ne aruncam pe geam" .

UNIVERSITATEA
"Dreptul de a studia pare sa fi devenit si dreptul de a avea diploma. Dar si profesorii au dreptul sa pice la examen pe aceia care nu sunt facuti pentru acest lucru. Aceia nu ar trebui sa ramana in universitate mai mult de un an, doi, pana se lamuresc ca nu au vocatie si sa-si gaseasca rapid o recalificare..."

TRANZITIA
"Ceea ce s-a intamplat dupa ’89 ar trebui, dupa parerea mea, sa se cam incheie zilele acestea. Perioada aceasta numita, nu tocmai potrivit, perioada de tranzitie se caracterizeaza printr-o dezordine si haos al transformarii care face ca pana la urma transformarea in sine sa-si piarda sensul"

STUDIU STIINTIFIC
Monica Heintz (n. 1974) a plecat din Romania in anii liceului. In prezent este cadru universitar la Universitatea Paris X - Nanterre.

A absolvit filozofia la Universitatea Paris IV- Sorbona si s-a specializat in antropologie sociala la Universitatile din Oxford (master) si Cambridge (doctorat). In perioada 2003-2005 a fost cercetator la Departamentul de antropologie sociala din Institutul Max Planck din Halle (Germania).

Cartea "Etica muncii la romani", recent publicata de Editura Curtea Veche, Bucuresti, este forma publicistica a tezei sale de doctorat. Pentru a-si face documentarea de teren, tanara cercetatoare a muncit timp de 15 luni, angajata cu acte in regula (dar ascunzandu-si statutul de cercetator si scopurile demersurilor sale) in trei firme cu profil si statut reprezentativ pentru starea Romaniei in tranzitie. Pe baza acestei documentari in teren si a studiilor de specialitate au rezultat concluziile sale despre "Etica muncii la romani".

Una dintre trasaturile cele mai pronuntate observate de cercetatoare la societatea romaneasca este perceptia negativa pe care o au romanii despre ei insisi. "Poate ca, denuntand aceasta tendinta negativa, unii dintre cititorii cartii mele se vor intreba ce ii impiedica sa isi cladeasca si consolideze respectul fata de sine si fata de concetatenii lor, spera cercetatoarea. A analiza, a intelege si a aplica acest aspect de atitudine, aparent minor, sta in puterile fiecarui roman si poate avea implicatii majore la nivelul natiunii romane si a imaginii noastre ca romani in lume."
×
Subiecte în articol: special romania romani romănii etica munca