x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

DEZASTRU ÎNTR-UN FIR DE PROIECT / Mina care înghite Petrila

0
Autor: Ionela Gavriliu 03 Feb 2009 - 00:00
DEZASTRU ÎNTR-UN FIR DE PROIECT / Mina care înghite Petrila


Pentru câteva zeci de oameni din Petrila, Hunedoara, fiecare zi e o poveste. Povestea drobului de sare care le scufundă zi de zi, câte puţin, casele, grajdurile şi grădinile. Singura lor speranţă – un proiect de ecologizare a Minei Lonea-Deforu, mină care le ameninţă casele cu inundarea şi cu alunecările de teren – a fost îngropată de ani buni de Conversmin. "Dacă se rupe malul lacului de sus, se inundă jumătate din Petrila", îşi joacă ultimele argumente primarul oraşului.



La marginea Petrilei, acolo unde străzile deja şi-au cojit asfaltul şi aerul  de munte devine mai puternic, o mână de case se luptă de la an la an cu un duşman tăcut. În fiecare zi, oamenii măsoară cu cât li s-au mai înclinat uşile şi ferestrele, cât s-au lărgit crăpăturile din ziduri şi cu cât a mai crescut apa în lacul de la poarta lor. Fosta mină Lonea-Deforu, lăsată de izbelişte chiar înainte de Revoluţie, se răzbună pe cei pe care i-a hrănit ani la rând.

EXPROPRIAŢI CU FORŢA

Iarna are două avantaje pentru locuitorii de la marginea Petrilei, aflaţi în buza fostei exploatări. Lacul îngheaţă şi peştele se lasă mai uşor prins la copcă. Un sătean din centru vine de câteva zile să se recreeze pe lacul răsărit în ultimii ani chiar în capul oraşului. Are scăunelul de pescar chiar lângă un stâlp de electricitate cuprins de baltă şi îi ţin de urât un câine şi o pisică din vecini. Nu-l interesează că bucuria lui e necazul celorlalţi. Nici tăbliţa cu "Accesul pe gheaţă interzis" nu e un îndemn de luat în seamă de un pescar pasionat.

Pe locul exploatării Deforu, localnicii povestesc că ar fi fost prima exploatare minieră din întreaga Vale a Jiului, Mina Deac, şi partea de suprafaţă a "lentilei" de cărbune, care e exploatat la mari adâncimi în alte mine din zonă. Începând cu anii ’80, pe locul vechii mine a apărut exploatarea Deforu, iar în 1982, Ceauşescu a dat ordin ca toţi oamenii care au case în zonă să fie expropriaţi şi să plece. Şase aşezări aflate în imediata vecinătate a minei s-au aflat pe lista de exproprieri. "Nu puteam zice nu. Mi-au dat, în 1982, 65.000 de lei ca să plec de aici, dar n-aveam unde să mă duc.

Şi am rămas", recunoaşte Armeana Moga. Stă în prima casă de lângă lacul care, de la an la an, a tot crescut. Dacă la început unii localnici îşi amintesc cum păşteau vitele pe locul lacului, după 1989, dintr-o bâlcă ce se umplea doar când ploua tare, şesul s-a transformat rapid într-un lac în toată legea. Torenţii, proasta îndiguire a unor pâraie ce curg de-o parte şi de alta a văii, precum şi revărsarea unui alt lac aflat pe un podiş superior au alimentat balta până la mărimile de azi. Vârfurile unui gard şi stâlpul de electricitate, îngheţat acum în mijlocul bălţii, arată până unde se întindeau gospodăriile oamenilor din cartier.

POD ÎN CALEA UNEI SOLUŢII PROVIZORII
În afară de cele şase familii de despăgubiţi, care nu ar mai avea de ce să aibă pretenţii, mai există o familie care a dat în judecată Compania Naţională a Huilei. Oamenii spun că lor nu li s-a dat nici un ban niciodată, deşi au nenorocul să se afle în vecinătatea lacului. Stau însă pe un cucui de pământ, care nu poate fi ameninţat de inundaţii. Doar de alunecările de teren. De altfel, la câteva zeci de metri de casa acestora, pământul a început deja să simtă chemarea lacului. Toate casele din zonă sunt într-o rână şi timpul este măsurat în desenele fantastice de crăpături de pe pereţi. La Armeana Moga, casa din cărămidă e plecată spre uliţă: uşile, ferestrele şi acoperişul s-au înclinat pişichere spre ochiul de apă de la doi paşi. Grădina din spatele casei s-a transformat într-o mlaştină, că până şi arborii s-au săturat de atâta apă şi au murit de la an la an. "Baia avea faianţă, acum nu mai are", spune femeia şi deschide larg uşa încăperii din peretele căreia râde oblic o crăpătură de 15 cm lăţime. "Toată ziua vin şi măsoară inginerii de la Petroşani, de la Bucureşti. Zic că se vor face diguri, că e un proiect, că nu ne pot promite mai mult", se plânge şi fiica Armenei, îngrijorată de ce va păţi mama sa. Ne arată mai multe tuburi care ar fi putut prelua apa din torenţi, pentru a o vărsa într-un pârău, dar vecina lor a refuzat să-i lase pe reprezentanţii Primăriei să strice podeţul din faţa porţii ei. Din când în când, cei şase despăgubiţi primesc înştiinţări de la CNH că stau în casele lor pe propria răspundere şi că, în cazul unei tragedii, compania nu e răspunzătoare.

Fără ieşire

Oamenii care au gospodăriile pe aceeaşi uliţă şi care n-au fost despăgubiţi în nici un regim, dar se află la rândul lor în pericol spun că s-au obişnuit ca, o dată la doi ani, să-şi repare casele şi să astupe crăpăturile. Cornel Asztalas, fost lăcătuş în mină, îşi aminteşte că situaţia în zonă a început să se strice o dată cu "marele carambol", adică de la Revoluţie. Când mina s-a închis, pentru că nu mai era rentabilă, oamenii din zonă au respirat uşuraţi: s-au gândit că n-o să-i mai exproprieze nimeni cu forţa şi n-o să-i mai mute. Nu s-au gândit că pământul ghiorlănit atâţia ani se va răzbuna încet şi sigur. "Un an crapă şi reparăm, anul următor stăm. Bine că nu crăpăm încă de foame", glumeşte Asztalas. Oamenii se gândesc că primăvara mai au un hop. Dezgheţul le aduce cantităţi mai mari de apă la poartă.

Proiect blocat
Proiectul de închidere şi ecologizare a Minei Deforu a fost pasat de patru-cinci ani, iar autorizaţia, înnoită şi reînnoită. "Există o procedură, teoretic, trebuie doar să se aloce banii de Conversmin, ca să înceapă lucrarea. Oamenii locuiesc acolo pe barba lor", explică un reprezentant al Conversmin. Primarul Petrilei, Ilie Păducel, e mai vehement şi spune că zona e "un pericol iminent". "Dacă se rupe malul lacului de sus, se inundă jumătate din Petrila. La Consiliul Local nu sunt bani pentru un asemenea proiect", se apară primarul. Conform proiectului aflat la Primărie, suma necesară ecologizării fostei exploatări Deforu este de 7 miliarde 600 de mii de lei vechi. Mina Deforu nu este singura mină rămasă neecologizată din zona Petrila.
Citeşte mai multe despre:   special,   s-au,   oamenii

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Mihai Gane, scriitor spaniol de origine română: „Poezia mi-a salvat viaţa”

Mihai Gane, scriitor spaniol de origine română: „Poezia mi-a salvat viaţa”
Galerie Foto Mihai Gane, un tânăr de origine română, este noua senzaţie literară în Spania. Acolo, este cunoscut ca Miguel Gane şi a publicat două volume de poezii primite cu mare entuziasm de public. În 2017, a fost...

Gruparea „aviatică” a lui Ludovic Orban și legăturile pe axa Cotroceni-Palatul Victoria

Gruparea „aviatică” a lui Ludovic Orban și legăturile pe axa Cotroceni-Palatul Victoria
Galerie Foto Cel mai important om al Partidului Național Liberal conduce, din punct de vedere administrativ, întregul aparat guvernamental. Nu este vorba despre Ludovic Orban, care este premier al României, ci de Antonel Tănase,...

Mircea Băsescu, milionar din falimentul fabricii de împachetat pui din Portul Constanța

Mircea Băsescu, milionar din falimentul fabricii de împachetat pui din Portul Constanța
Galerie Foto Zilele trecute, la Tribunalul București a fost depus tabelul definitiv al creanțelor acceptate cu privire la compania SC Fattoria Terrantica SRL, societate pe care Mircea Băsescu, fratele fostului președinte al...

Sfârşitul epocii maşinilor în ţările europene

Sfârşitul epocii maşinilor în ţările europene
Galerie Foto Orașele României sunt sufocate, la propriu, de mașini. Nu e o exagerare, în București se vede asta cu ochiul liber. Nu mai poți admira nimic din arhitectura orașului, pentru că totul e practic acoperit de mașini...

Lista „trădătorilor” și „traseiștilor” care i-au instalat lui Iohannis Guvernul lui

Lista „trădătorilor” și „traseiștilor” care i-au instalat lui Iohannis Guvernul lui
Galerie Foto 16 voturi îi lipseau lui Ludovic Orban pentru a-și trece, luni, Guvernul de votul Parlamentului. Așa cum „Jurnalul” a prezentat, cu o zi înainte de plen, toate partidele care au încheiat acorduri cu premierul...

Doina Ruști: Iubirea este la îndemâna tuturor

Doina Ruști: Iubirea este la îndemâna tuturor
Galerie Foto Doina Ruști este una dintre cele mai apreciate voci ale literaturii contemporane din România. Cuvintele sale magice au primit numeroase premii literare, iar romanele sale au fost traduse în peste 9 limbi. Acum, Doina...

Chirurgie prin gaura cheii

Chirurgie prin gaura cheii
Sperietura unor pacienţi că ajung la bisturiul chirurgului s-a mai diminuat odată cu extinderea intervenţiilor minim invazive, a laparoscopiei cu incizii mici. Interviu cu profesor doctor Nicolae Iordache, de...

Serviciul lui Orban, băncile și procesele împotriva celor care vor să li se aplice Legea Dării în Plată

Serviciul lui Orban, băncile și procesele împotriva celor care vor să li se aplice Legea Dării în Plată
Galerie Foto De la un job part time la o companie de construcții, liderul PNL, Ludovic Orban, care, astăzi, speră să devină premierul Guvenului României, a trecut la consultanță pentru una dintre societățile de avocatură...

Ana-Maria Negrilă, regina SF-ului românesc

Ana-Maria Negrilă, regina SF-ului românesc
Galerie Foto Ana-Maria Negrilă este una dintre puținele scriitoare de SF din România și câștigătoare a numeroase premii. A publicat cinci volume de proză, dintre care, cel mai cunoscut este romanul Împăratul ghețurilor...

Ministeriabilul „Grindă”, „nășit” în afaceri de controversatul Gigi Kent

Ministeriabilul „Grindă”, „nășit” în afaceri de controversatul Gigi Kent
Deputatul Ion Ștefan, care vânează funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și care a primit aviz negativ în comisiile reunite de specialitate ale Parlamentului, și-a început cariera de afaceri lucrând...

Românca aflată la conducerea baschetului mondial

Românca aflată la conducerea baschetului mondial
Galerie Foto Carmen Tocală a fost desemnată membru în Boardul Central al Federaţiei Internaţionale de Baschet. Asta după ce, în luna iunie, Carmen Tocală a devenit prima femeie aleasă în funcţia de vicepreşedinte al...

Dosarul „Mită la SRI”: ucis de Kovesi, îngropat de judecători

Dosarul „Mită la SRI”: ucis de Kovesi, îngropat de judecători
Galerie Foto Faptele sesizate de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, care, în 2015, le-a povestit procurorilor DNA cum a plătit, cu sacoșa, o jumătate de milion de euro pentru finanțarea partidului lui Gabriel Oprea, chiar în...

O româncă vrea să dea lovitura în State cu povestea vieții ei

O româncă vrea să dea lovitura în State cu povestea vieții ei
Galerie Foto La numai 22 de ani, tânăra actriță Maria Müller are propria companie de teatru la New York, cu care speră să ajungă pe Broadway. Românca a apărut deja într-o peliculă proiectată la Festivalul de la Cannes,...

Avocatul Poporului contestă legea după care se organizează alegerile prezidențiale

Avocatul Poporului contestă legea după care se organizează alegerile prezidențiale
Galerie Foto Trei articole din Legea privind alegerea președintelui României, dar și un articol din Legea privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților riscă să fie lovite de neconstituționalitate, întrucât conțin...

De ce au vârstnicii ameţeli şi paşi nesiguri

De ce au vârstnicii ameţeli şi paşi nesiguri
Cei peste care s-au aşezat mulţi ani au paşii grei şi nesiguri, se vaită de ameţeli, au nevoie de braţul unei alte persoane pentru a le face mai sigur mersul. Dar şi cei mai tineri trec, uneori, prin...
Serviciul de email marketing furnizat de