Dezbatere - UE, dezbinata de o directiva

Un proiect de directiva dezbina Estul si Vestul Europei, iar Romania inca nu este sigura daca documentul ar avantaja-o sau nu.

Un proiect de directiva europeana risca sa bata inca un cui in talpa mult trambitatei armonii intre estul si vestul Europei. Fara sa inteleaga prea multe, romanii se inghesuie in batalie.

Inceputul lunii martie a insemnat o premiera pentru sindicatele romanesti: participarea la un miting, alaturi de 60.000 de sindicalisti europeni, chiar in Bruxelles. Romanii si-au adus in inima Europei problemele de-acasa, dar au ridicat pumnul la fel de sus ca si confratii francezi, belgieni si germani impotriva unui proiect de lege europeana care facea, de fapt, obiectul protestului.

Sindicalistii romani nu stiau mare lucru despre asa-numita directiva Bolkestein, numita astfel dupa initiatorul ei, olandezul Frits Bolkestein, fost comisar european pentru Piata Interna si Servicii. Au creat, astfel, un mic paradox, strigand la fel de tare ca sindicalistii occidentali, care vedeau in proiect o tentativa de a li se lua painea de la gura si de a-si vedea dumicatii inghesuiti in gura pofticiosilor muncitori din statele nou-intrate in UE.

PARADOX. Acum, o parte dintre sindicalistii romani protesteaza din nou. De data aceasta, mitingul are loc chiar la Bucuresti si vizeaza strict proiectul de directiva pus la punct de Bolkestein. Protestul are loc in conditiile in care Romania nu este inca stat membru, directiva este doar la stadiu de proiect, calendarul adoptarii sale este cel putin incert si, nu in ultimul rand, prevederile sale sunt favorabile Romaniei si vizeaza strict persoanele juridice, nicidecum muncitorii care pleaca sa castige o paine mai alba in UE. Directiva a facut ieri un pas spre adoptare, fiind amendata si votata de Comisia pentru Piata Interna si Servicii a Parlamentului European. Ea a trecut de aceasta comisie cu tot cu principiul tarii de origine. Potrivit BBC, proiectul urmeaza sa fie votat in plenul Parlamentului European la inceputul anului viitor. In paralel, vor avea loc discutii la nivelul statelor membre.

PRINCIPIUL CONTROVERSAT. Directiva, in forma ei initiala, ar fi in avantajul noilor membri ai UE. Bolkestein a dorit ca o firma de servicii dintr-un stat al Uniunii sa poata opera in alt stat din interiorul granitelor comunitare in aceleasi conditii ca firmele autohtone si in competitie directa cu acestea. Astfel, credea el, va fi stimulata cresterea economica a Uniunii. Rezultatul a fost insa cu totul altul: adancirea temerilor ca piata europeana a muncii va cadea prada lucratorilor din Est. Documentul prevede, printre altele, ca un prestator de servicii (persoana juridica) trebuie sa se supuna numai legislatiei tarii de origine. Statul membru in care isi desfasoara, la un moment dat, activitatea (sub un contract, de exemplu) nu ar avea, astfel, dreptul de a-i restrange sau afecta prestatia invocand propria legislatie (reguli de inregistrare, de autorizare, dar si de norme care tin de codul muncii, reglementari sociale sau reguli de salarizare). Stau in picioare doar prevederile din tara de origine a firmei.

EUROPA, CONTRA. Cu acest aspect nu sunt de acord cateva dintre statele cu vechime ale Uniunii, in special Franta, Germania, Belgia si Suedia, cunoscute pentru modelele sociale avantajoase. Teama de afluxul de muncitori estici bine pregatiti si dispusi sa accepte salarii la care germanul sau francezul nici nu s-ar uita aproape ca s-a transformat in isterie. S-a plecat de la premisa ca o firma care foloseste muncitori unguri sau polonezi va fi favorita in competitia pentru un contract fiindca ofera servicii bune la preturi mici. Asta pentru ca nimeni nu o obliga sa isi plateasca muncitorii adusi din Cehia la nivelul salariilor din tara unde executa contractul. Plafonul in functie de care se stabilesc lefurile este cel al tarii de origine. Concurentul german sau belgian ramane fara clienti, pentru ca muncitorii sai nu ar accepta sa munceasca la banii si timpul de lucru acceptati de cehi sau de unguri.

EUROPA, PRO. De partea cealalta se afla Marea Britanie, Polonia si restul tarilor care au aderat la UE in 2004. In schimb, sindicalistii romani protestau cot la cot cu cei francezi. Proiectul de directiva trebuie aprobat si de Parlament, si de liderii statelor membre, pentru a deveni functional, in cadrul unui proces complicat numit codecizie.

MIE: "SPRIJINIM DIRECTIVA!"

Protestele romanesti fata de proiectul Bolkestein sunt considerate surprinzatoare de conducerea Ministerului Integrarii Europene si denota lipsa de informare. Potrivit secretarului de stat in MIE, Leonard Orban (foto), proiectul de directiva este in avantajul noilor membri ai Uniunii. "Aceste proteste, aceste demersuri mi se par surprinzatoare, in conditiile in care prevederile acestui proiect de directiva sunt favorabile noilor state membre si celor pe cale sa adere, cum este Romania", apreciaza Orban. Pentru el, obiectiile par cu atat mai surprinzatoare, cu cat deocamdata nu se cunosc calendarul adoptarii acestui proiect de directiva si nici forma in care acesta va fi adoptat, daca va fi adoptat. "Este imposibil sa facem previziuni in acest sens, in conditiile in care discutam despre un proces decizional atat de complicat", conchide oficialul MIE. Leonard Orban mai atrage atentia ca, desi partea romana sprijina acest proiect de directiva, acesta va crea unele dificultati legate de cadrul administrativ. "Va trebui ca in Romania sa existe un ghiseu unic, operational de la 1 decembrie 2008, care sa se ocupe de toate activitatile legate de activitatea diferitelor firme originare din Romania care opereaza in statele membre. Daca se mentine principiul tarii de origine, dificultatile cu care s-ar confrunta Romania sunt incomparabil mai putine fata de avantajele de care vom avea parte", spune fostul negociator.

DOAR PERSOANELE JURIDICE

Sindicalistii din constructii au anuntat, la 29 noiembrie, un protest in fata sediului Delegatiei Comisiei Europene, nemultumiti de perspectiva adoptarii directivei Bolkestein. Presedintele Federatiei Generale a Sindicatelor din Constructii "Familia", Dan Cristescu, este de parere ca prin directiva se incearca si diminuarea salariilor vesticilor. "Li se spune: «Iata, astia lucreaza aici pentru cateva sute de euro. Nici voi n-ar mai trebui sa aveti pretentiile salariilor minime obtinute de voi in tarile respective»" - crede Cristescu. Liderul sindicatelor din constructii mai spune ca cine lucreaza legal in Italia castiga cel putin 1.300 de euro pe luna si 2.000 de euro in Germania, iar in constructii lucreaza, numai in Italia, aproape 500.000 de romani. El pierde insa din vedere un apect esential, subliniat de secretarul de stat in Ministerul Integrarii Europene, Leonard Orban. Potrivit acestuia, proiectul Bolkestein vizeaza numai persoanele juridice, nu si muncitorii care pleaca in Europa pe contracte de munca individuale, angajati de firme de acolo. "Trebuie mentionat ca acest principiu al tarii de origine nu se refera decat la firmele care presteaza servicii in alt stat membru decat cel de origine. Vizeaza deci doar persoanele juridice. Muncitorii romani, de exemplu, care pleaca in strainatate pe contracte individuale nu intra sub incidenta prevederilor proiectului de directiva. Un alt amanunt important ce trebuie mentionat este ca documentul, care contine chestiuni juridice si politice foarte complicate, are si prevederi referitoare la calitatea serviciilor. Nu sunt permise servicii proaste, directiva cerand un standard inalt de calitate. Practic, nu toti cei care ar putea beneficia de prevederile sale vor fi si in stare sa o faca", spune Orban.

ILIE SERBANESCU:"DIRECTIVA ESTE O PORCARIE"

Analistul economic Ilie Serbanescu (foto) nu crede ca directiva este de bun augur nici pentru Romania, nici pentru alte state europene. "Daca se va aplica asa ceva, atunci sa se stabileasca ca si profiturile capitalului Uniunii Europene in estul Europei sa fie tot in limitele pe care le-ar obtine in tara de origine a investitorului. Intr-un fel, aceasta directiva este o mare porcarie. Imaginati-va cum se vor aplica aceste prevederi in cazul unei echipe multinationale de muncitori in constructii. Oamenii aceia sa munceasca cot la cot de dimineata pana seara, iar la sfarsitul lunii unul sa primeasca 150 de euro, ca in Romania, iar altul, 1.000 de euro. Cum vor face acest lucru in Franta, unde ati vazut ce conflicte au fost? Cred ca vor fi nevoiti sa modifice aceasta directiva, pentru ca, daca se aplica in forma actuala, europenii vor ramane fara forta de munca si vor fi obligati sa-si curete singuri closetele", apreciaza Serbanescu. (Vali Blanaru)