x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Digul spart la DNA

Digul spart la DNA

de Gabriel Burlacu    |    Eugen Ciufu    |    13 Iun 2006   •   00:00
Digul spart la DNA

Jurnalul National prevestea inca de anul trecut inundatiile catastrofale cu care s-a confruntat Romania. Reporterii nostri au demonstrat ca urgia apelor putea fi evitata daca statul nu cheltuia cu acolitii puterii zeci de milioane de euro pentru "conso-lidarea" sistemului de indiguire a tarii. Chiar daca Mini-sterul Mediului a sesizat DNA pentru gasirea vinovatilor, Justitia a demonstrat inca o da-ta ca este "oarba". A aruncat dosarele in curtea a nu mai putin de 11 unitati de parchet. Adica in patru zari. De un an, nici un vinovat…

Anul trecut, Jurnalul National prevestea inundatiile catastrofale cu care se va confrunta Romania, pe fondul unor lucrari de "consolidare" facute in urma a numeroase contracte dubioase. In urma campaniei noastre, intitulata "Operatiunea Digul", Ministerul Mediului s-a autosesizat si a informat PNA despre contractele derulate in perioada 2000-2004 de minister printr-un grup de interese format din fosti ministri ai Mediului, directori din Administratia Nationala Apele Romane si patronii unor firme de constructii. A trecut un an...

Ne asteptam ca, pentru artizanii afacerilor cu diguri, rasplata sa fie pe masura gravitatii faptelor. Practic s-ar putea spune ca este vorba despre un alt fel de atentate la siguranta nationala, dat fiind ca numarul victimelor este de ordinul miilor. Nu spunem ca vina pentru calamitatile cu care ne-am confruntat apartine exclusiv acestui grup. Este vorba despre un intreg sistem. Daca de-a lungul timpului nu ar fi avut loc astfel de contracte si autoritatile ar fi supravegheat consolidarea unor diguri sau amenajarea unor cursuri de apa, Romania nu ar fi fost in situatia de a numara mii si mii de sinistrati. Speram sa fie un inceput, organele de cercetare penala sa-si faca datoria si sa dea un exemplu, astfel incat cei dispusi la astfel de afaceri sa se gandeasca de doua ori inainte de a se imbogati cu bani publici. Mai mult decat atat, exista posibilitatea ca artizanii operatiunii mai sus amintite sa fie obligati sa-si respecte contractele chiar si retroactiv. Numai exemplul are putere, doar cu conditia ca el sa fie dat.

Un minister acuza

Intentie politica sau nu, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si-a facut datoria, demarand o investigatie proprie in urma celor semnalate de Jurnalul National. Rezultatele ministerului au confirmat cele scrise de noi, pentru ca apoi sa fie transmise Parchetului sub forma unei sesizari. A trecut un an de la conferintele de presa despre subiectul in speta, drept pentru care ne-am adresat autoritatilor pentru a afla stadiul cercetarilor. Unii ne raspund, altii, nu. Neavand musca pe caciula, Ministerul Mediului ne comunica urmatoarele: "In cursul anului 2005, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a sesizat DNA in legatura cu contractele de proiectare si executie a lucrarilor de gospodarire a apelor incheiate in perioada 2000-2004. De asemenea, Corpul de Control al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor a sesizat Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in legatura cu modul in care s-au realizat lucrarile de investitii pentru obiectivul «Consolidarea malului si indiguirea raului Meles la Beclean, din judetul Bistrita-Nasaud». Ministerul Mediului ¾i Gospodaririi Apelor a sesizat Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in legatura cu rezultatele unor verificari efectuate la sediul central al Administratiei Nationale Apele Romane, Directia Apelor Crisuri-Oradea, Directia Apelor Somes-Tisa Cluj si Directia Apelor Banat Timisoara, situatia contractelor incheiate de catre Directiile de Ape si verificari de proiecte in perioada 2001-2005 (plati). Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie ¾i Justitie a adus la cunostinta Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor faptul ca a transmis la Directia Nationala Anticoruptie situatia privind verificarile efectuate la sediul central al Administratiei Nationale Apele Romane, precum ¾i situatia contractelor incheiate de catre Directiile de Ape si verificari de proiecte in perioada 2001-2005 (plati). Precizam faptul ca pana in prezent nu se cunoaste stadiul cercetarilor efectuate de Directia Nationala Anticoruptie".

"Spargerea"

EFECTE. Apele au distrus agoniseala multor romani
La randul sau, Departamentul National Anticoruptie ne-a comunicat faptul "ca dosarul avand obiectul mentionat de dvs. a fost inregistrat cu nr. 31/P/2005 de Sectia de Combatere a Infractiunilor Conexe Infractiunilor de Coruptie, fiind solutionat la data de 10.05.2006 prin declinarea competentei in favoarea a 11 unitati de parchet". Cu alte cuvinte, cele semnalate de noi sub denumirea "Operatiunea Digul" la DNA s-au transformat in 11 dosare de cercetare penala, dar care, din nefericire, au fost trimise spre solutionare la parchete locale. Spunem din nefericire, rezervandu-ne dreptul de a fi pesimisti asupra finalizarii, cunoscut fiind faptul ca in plan local grupurile de influenta fac de obicei legea. Exemplele sunt nenumarate...

Mecanismul

Campania Jurnalului National scotea la iveala faptul ca firma familiei fostului ministru al Mediului Aurel Constantin Ilie, SC Aqua proiect SA, a obtinut sute de miliarde de lei din contracte de proiectare, in timp ce de executia acestora se ocupau firmele prietene. Majoritatea contractelor, atat de proiectare, cat si de executie, erau obtinute prin incredintare directa sau "negociere cu o singura sursa", cum incercau sa se justifice impricinatii dupa declansarea scandalului. O alta justificare ar consta in "regimul de urgenta" a lucrarilor. Justificarea nu era demontata insa de autoritatile vremii. Directorul general de atunci al Administratiei Apelor Romane, Aurel Pana, ne declara: "Sigur ca se poate invoca (n.n. - situatiile de urgenta). Si noi am constatat ca dupa aceasta nenorocire din zona Banatului este nevoie de o investitie urgenta de 7,9 milioane de euro, adica 280 de miliarde de lei. Daca vorbim de interventie de urgenta, de 280 de miliarde de lei, azi, in zona Banatului, nu pot sa nu fac o comparatie, cand in aceleasi situatii invocate de cei ca Aquaproiect s-au alocat, numai pentru proiectare, cate 120 de miliarde de lei pe an pentru lucrari ce se derulau de-a lungul a doi ani. Unde mai este caracterul de urgenta in astfel de lucrari? Lucrarile de urgenta trebuie facute atunci, imediat, nu in doi ani. Urgenta este limitata in timp si daca valoarea costurilor de proiectare este de 120 de miliarde, care reprezinta 1%, maximum 2% din lucrare, veti vedea ca proiectiile au fost facute pentru executii de 1.500-1.600 de miliarde. Daca mergem mai departe cu calculul, o sa vedem ca exista o legatura foarte directa intre incasarea, pentru un an sau pentru o anumita perioada, de catre firma care a facut proiectarea si sumele luate de executanti, de constructori. Toate aceste aspecte sunt dincolo de caracterul de urgenta", declara Aurel Pana. Dar, revenind la mecanism, trebuie spus ca greii acestei afaceri aveau nevoie si de oameni din interiorul ministerului, care sa asigure buna functionare a sistemului de obtinere a sutelor de contracte in valoare de mii de miliarde de lei. Unul dintre pioni pare a fi fost Daniel Stacescu, cel care, in timp ce la Ministerul Mediului ocupa functia de sef serviciu promovare, programare si urmarire lucrari publice de gospodarire a apelor, la SC Aquaproiect SA era unul dintre cei cinci membri ai Consiliului de Administratie. Iata numai cateva aspecte care pot ajuta la elucidarea unor "operatiuni", intr-un sistem piramidal, care intr-o anumita epoca a controlat harta hidrografica a Romaniei.

×