x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Din Antichitate si pana in prezent

0
09 Aug 2004 - 00:00

EDITIE DE COLECTIE

Istoricii au decretat anul 776 inainte de Hristos drept anul de-butului Jocurilor Olimpice antice. Legendele spun insa ca intrecerile dedicate lui Zeus dateaza de mult mai multa vreme, chiar din secolele X sau IX i.e.n.

DELIA GOMOESCU

Conform izvoarelor istorice, primul campion olimpic a fost Koroibos, un bucatar dintr-o localitate vecina cu Elis, care a invins intr-o cursa de alergare pe distanta a 600 de picioare. Reprezentantii cetatilor antice grecesti se intreceau la alergari, sarituri, aruncarea sulitei, aruncarea discului, lupte, pugilat, pankration (o combinatie intre lupte si box), hoplitodromos (concursuri pentru soldati in armura) si curse de cai. Desi exista si acum impresia ca invingatorii erau rasplatiti doar cu premii simbolice, acest fapt nu este decat partial real. Ramura de maslin, introdusa ca premiu la sfatul Oracolului din Delphi, era insotita de cele mai multe ori de daruri din partea concetatenilor si chiar si de premii in bani. Apoi, invingatorul se bucura de respectul tuturor si era primit acasa ca un adevarat erou. Jocurile s-au desfasurat cu regularitate timp de aproape 1.200 de ani, pentru ca in anul 393 d.Hr. sa fie interzise de imparatul bizantin Teodosiu, care, convertit la crestinism, considera manifestarile inchinate lui Zeus drept pagane.

Au trecut 1.503 ani pana cand baronul Pierre de Coubertin a izbutit sa relanseze Jocurile Olimpice. Francezul si-a expus aceasta idee inca din 1892, insa renasterea Olimpiadei a fost consfiintita abia peste doi ani, la 16 iunie 1894, in cadrul unui congres international desfasurat la Paris.

ATENA 1896. Ca un omagiu adus Eladei antice, prima Olimpiada moderna a avut loc chiar la Atena, in conditii asemanatoare cu acelea din Antichitate. In spiritul aceleiasi traditii, femeile nu au luat parte la competitie. Pentru ca la sfarsitul secolului al XIX-lea nu se punea inca problema unei pregatiri specializate, participarea sportivilor s-a datorat mai ales dorintei de afirmare a unor oameni bine dotati din punct de vedere fizic, o parte dintre ei studenti straini sositi in vacanta pe meleagurile grecesti, altii aflati intamplator, la acea data, la Atena. Cu acest prilej, americanii s-au remarcat la atletism, francezii la ciclism si scrima, germanii la gimnastica si ungurii la inot. Concurentii greci, care intreceau ca numar sportivii tuturor celorlalte tari, s-au situat pe primul loc la tir, inot si maraton. Aici, primul a sosit Spiridon Louis din Arcadia, "un cioban in fustanela populara, departe de practicile antrenamentului stiintific", dupa cum l-a descris Coubertin in memoriile sale.

PARIS 1900. Congresul CIO din 1897 a incredintat Parisului onoarea de a gazdui prima manifestare olimpica a secolului al XX-lea, ca o rasplata pentru eforturile lui Pierre de Coubertin, "parintele" JO moderne. Organizarea celei de-a doua editii a ridicat insa o serie de probleme. Mai intai, a fost nevoie ca forurile sportive din Grecia sa fie convinse sa renunte la pretentia ca intrecerile olimpice sa se desfasoare numai pe teritoriul vechii Elade. Apoi, competitia avea nevoie si de un suport financiar, lucru care a dus la includerea JO in cadrul manifestarilor comerciale si de divertisment prilejuite de Expozitia Universala. La sfarsitul Jocurilor, a fost greu de stabilit care dintre probe s-a desfasurat oficial si care a avut un caracter demonstrativ, iar evidenta si centralizarea rezultatelor s-au putut intocmi numai dupa multe eforturi. S-au inregistrat insa doua premiere. Charlotte Cooper (Anglia) a devenit prima femeie campioana olimpica (la tenis), iar George A. Plagino a fost primului sportiv roman prezent la intrecerile olimpice. Plagino, viitor membru al CIO pentru Romania, a participat la tir, proba de talere, unde a ocupat locul 13 din 51 de concurenti.

SAINT LOUIS 1904. Nivelul economic foarte avansat al Statelor Unite a determinat CIO sa acorde dreptul de organizare a JO din 1904 unui oras american. Pentru buna desfasurare a competitiei, Universitatea Washington a pus la dispozitie bazele sale sportive, bine utilate pentru acea vreme, asa ca intrecerile au fost destul de centralizate si au beneficiat de conditii superioare de desfasurare. Distanta mare si costul ridicat al unei deplasari in indepartatul oras american (traversarea oceanului prezenta la inceputul secolului destule dificultati) au dus la o participare foarte redusa a sportivilor de pe alte continente.

LONDRA 1908. In 1908, evenimentul a revenit in Europa, la Londra. Pentru ca oficialitatile grecesti perseverau in dorinta ca intrecerile olimpice sa aiba loc, ca in Antichitate, numai pe pamant grecesc, CIO facuse o concesie, aproband organizarea la Atena a unei editii intermediare, in 1906, pentru a sarbatori implinirea a 10 ani de la reluarea JO. Ulterior, rezultatele inregistrate cu aceasta ocazie nu au fost considerate oficiale. Incepand din 1908, JO au dobandit un profil propriu, afirmandu-se drept cea mai importanta competitie polisportiva a lumii. Pentru succesul editiei de la Londra s-au facut constructii si amenajari speciale: stadion cu tribune incapatoare si bazin de inot. Sportivii englezi s-au remarcat la majoritatea sporturilor traditionale: ciclism, canotaj, lupte libere, box sau tir. "Steaua intrecerii" a fost insa Henry Taylor, triplu campion olimpic la natatie.

STOCKHOLM 1912. La succesul acestei editii a contribuit in mare masura concentrarea intrecerilor, numai 15 ramuri sportive, si limitarea, pentru fiecare tara, a numarului de concurenti - maximum 10 pentru fiecare proba. La lupte greco-romane, unele meciuri au durat si peste noua ore, castig de cauza avand in special sportivii din Finlanda si Suedia.

ANVERS 1920. Declansarea primului razboi mondial a anulat desfasurarea Jocurilor Olimpice programate in anul 1916. Chiar daca in 1920 imprejurarile erau prea putin favorabile organizarii unei intreceri olimpice, numarul tarilor si al sportivilor participanti a atins cifre record. In urma invitatiei primite de COR din partea organizatorilor belgieni, 40 de concurenti romani ar fi trebuit sa participe la Anvers la 7 ramuri sportive. Fondurile adunate s-au dovedit insa insuficiente, asa ca sportivii romani nu s-au putut deplasa in Belgia. Pentru prima data a fost inaltat steagul olimpic, cu cele cinci cercuri, si s-a rostit juramantul olimpic. Desi conditiile nu erau din cele mai bune, s-au inregistrat totusi cateva rezultate remarcabile: 6 recorduri mondiale si 13 olimpice. Protagonistii intrecerilor de atletism au fost americanii si, surprinzator, finlandezii.

PARIS 1924. La editia de la Paris, participantii au fost gazduiti pentru prima data intr-un locatie speciala: Satul Olimpic. La aceasta editie a JO a luat parte, pentru prima oara, si o delegatie a Romaniei, formata din 51 de persoane. Guvernul nu le-a intins o mana de ajutor sportivilor, asa ca acestia au ajuns la Paris dupa nesfarsite interventii, cu contributia financiara a cluburilor sau a sportivilor insisi. Si asa, pentru a-si completa fondurile, fotbalistii romani au fost nevoiti sa sustina doua intalniri amicale in drumul lor spre Franta. Avand in vedere oboseala si alcatuirea intamplatoare a formatiei, primul meci a coincis cu un esec usturator, 0-6 cu Olanda, fapt care i-a atras eliminarea din turneu. La tir, sportivii romani au concurat satisfacator. De asemenea, in turneul olimpic de tenis au participat in premiera si cativa tenismani romani. Dintre acestia, numai Gheorghe Lupu, dupa victoria in fata mexicanului Declanto, a reusit sa se califice in turul doi.

AMSTERDAM 1928. Organizatorii olandezi au investit sume importante in amenajarea unui mare complex olimpic. Prin construirea, de o parte si de alta a stadionului, a unui bazin de inot si a salilor care urmau sa gazduiasca boxul si scrima, majoritatea intrecerilor olimpice au fost concentrate pe un spatiu foarte restrans, ceea ce a insemnat un mare pas inainte in organizarea JO. La Amsterdam s-au inregistrat si alte elemente inedite: ceremonialul aprinderii flacarii olimpice, purtata ca si in prezent prin mai multe tari, si admiterea femeilor la intrecerile de atletism si gimnastica.

LOS ANGELES 1932. In 1932 s-au organizat cele mai scurte Jocuri Olimpice. Din acest motiv, unii concurenti au fost nevoiti sa se trezeasca foarte devreme, intrucat probele erau programate si la ora 6:00 dimineata. Desi multi au protestat, fotbalul nu a fost inclus in program, americanii fiind prea putin interesati de acest sport. In schimb, atletismul a fost la el acasa. S-au doborat 16 recorduri mondiale si 25 olimpice. Protestul fata de actiunile fascistilor s-a facut simtit inca din 1932. Astfel, in timpul intonarii imnului german sportivii francezi si polonezi au stat jos in mod ostentativ.

BERLIN 1936. Desemnarea Berlinului drept gazda a JO din 1936 a declansat, pentru prima data in istoria olimpismului, proteste politice. Pentru a-si demonstra dezaprobarea fata de ascensiunea nazismului, unele tari au propus fie schimbarea locului de desfasurare a competitiei, fie boicotarea manifestarii de la Berlin. In Franta s-a cerut interzicerea deplasarii delegatiei olimpice, iar in Anglia cercuri muncitoresti si studentesti au facut presiuni pentru a opri plecarea sportivilor. Romania s-a aflat din nou in contradictie cu celelalte tari. Daca prezenta sportivilor romani la celelalte editii olimpice a fost asigurata cu mare greutate, in 1936 oficialitatile au sprijinit nu numai deplasarea unei numeroase delegatii sportive, ci si a unor grupuri de elevi, studenti, dansatori sau coristi, totalizand peste 100 de persoane. Atletii romani au inregistrat rezultate modeste. In schimb, probele de calarie, desi dominate de concurentii germani, au adus in final prima medalie olimpica pentru delegatia Romaniei. In proba individuala a Marelui Premiu al natiunilor, romanul Henri Rang a obtinut medalia de argint.

LONDRA 1948. Dupa 40 de ani, Londra a gazduit din nou o manifestare olimpica. In Anglia, ca si in alte tari, se faceau inca simtite urmarile celui de-al doilea razboi mondial. Conditiile asigurate pentru desfasurarea concursurilor si intretinerii celor peste 4.600 de sportivi nu au fost dintre cele mai bune. Germaniei si Japoniei, considerate raspunzatoare de declansarea razboiului, li s-a interzis participarea la Jocuri. Printre tarile care au absentat s-a aflat si Romania, autoritatile vremii pretextand starea dezastruoasa a economiei nationale. Cele mai numeroase delegatii le-au inregistrat SUA (415 sportivi) si Anglia (348). Americanii au dominat aceasta editie, mai ales la atletism si natatie.

HELSINKI 1952. La Helsinki s-a reunit intreaga "familie" olimpica, inclusiv Japonia si Germania. De asemenea, Rusia a revenit la JO dupa o absenta de 40 de ani, insa a fost gazduita intr-o locatie separata de Satul Olimpic din cauza razboiului rece. Finlandezii se remarca din nou la atletism, dar eroul probelor de fond este cehul Emil Zatopek, care domina in decurs de numai o saptamana cursele de 5.000 m, 10.000 m si maraton. Inca o data americanii pleaca acasa cu cele mai multe medalii de aur (40), urmati de URSS (22) si Ungaria (16). Romania si-a reluat sirul participarii la JO prin trimiterea la Helsinki a unei numeroase delegatii, numarand 83 de sportivi si sportive care au obtinut, la aceasta editie, rezultate de exceptie. La tir, Iosif Sarbu a castigat pentru Romania prima medalie de aur la JO. De asemenea, romanii au mai obtinut un bronz prin Gheorghe Lichiardopol, la pistol viteza. Pe langa tir, romanii s-au mai remarcat la box, unde au cucerit doua medalii.

MELBOURNE 1956. Jocurile Olimpice se desfasoara, pentru prima data in istoria lor de peste o jumatate de secol in Australia, astfel ca .flacara olimpica a parcurs o mare parte din traseu cu avionul. Romania a fost revelatia probelor de kaiac-canoe. Leon Rotman a devenit eroul acestor intreceri, depasind performeri recunoscuti. Invingator in ambele probe individuale, Rotman a atins o alta performanta importanta: este primul roman care a urcat de doua ori pe cea mai inalta treapta a podiumului, in cadrul aceleiasi editii. La randul lor, Alexe Dumitru si Simion Ismailciuc s-au impus in proba de C2 1000 m. La box, Nicolae Linca (categoria 67 kg) si-a depasit clar toti adversarii, obtinand primul titlu de campion olimpic pentru Romania. Proba de pistol viteza a fost dominata de doi romani: Stefan Petrescu a cucerit aurul, iar Gheorghe Lichiardopol a obtinut medalia de bronz. Gimnastica noastra cucereste doua medalii de bronz, una la echipe, iar cealalta, prin Elena Leustean, la sol.

ROMA 1960. Cu toate ca aspirase de mai multe ori la onoarea de a gazdui JO, Cetatea Eterna si-a atins obiectivul abia in 1960. Italienii au reusit sa creeze o atmosfera deosebita prin punerea in valoare a vestigiilor antice. Pentru prima data, intrecerile au fost televizate. Iolanda Balas, supranumita de gazde "la grande bionda", a uluit intreaga asistenta. In premiera, in intrecerile olimpice de atletism, a fost intonat imnul Romaniei. Memorabila a fost si proba feminina de disc, unde Lia Manoliu, aflata pe locul doi pana la ultima incercare, a fost intrecuta, atunci cand nimeni nu se mai astepta, de Tamara Press. La lupte greco-romane, Dumitru Parvulescu a cucerit o medalie de aur, Ion Cernea un argint, iar Ion Taranu un bronz.

TOKYO 1964. Editia din 1964 a fost una plina de inedit, avand in vedere ca pentru prima data Olimpiada era organizata in Extremul Orient, in Japonia, tara cu o veche cultura si civilizatie. Pe ultima parte a traseului flacara olimpica este purtata de Yoshinari Sakai, atlet nascut in aceeasi zi in care orasul Hiroshima a fost sters de pe fata pamantului de bomba atomica. Atletismul a fost singurul sport in care romanii au cucerit medalii de aur. Pe cat de asteptata si sigura era victoria Iolandei Balas, pe atat de neprevazuta a fost aruncarea de 60,54 m a Mihaelei Penes, care a provocat o adevarata deruta printre celelalte concurente. Plecata la Tokyo mai mult ca sa invete din experienta celor mai bune sulitase de pe glob, Mihaela Penes a furnizat una dintre cele mai mari surprize a Jocurilor, devenind campioana olimpica la numai 17 ani. Printre protagoniste s-a aflat iar Lia Manoliu, castigatoare a medaliei de bronz.

MEXICO 1968. Decizia ca Ciudad de Mexico sa fie gazda Olimpiadei starnise o serie de controverse in lumea medicala, pentru ca intrecerile aveau sa se desfasoare la peste 2.000 de metri altitudine. Organizatorii au facut mari eforturi financiare, numai constructia si amenajarea bazelor sportive costand peste 175 de milioane de dolari, o suma ametitoare pentru vremurile respective. La atletism, americanul Bob Beamon a inregistrat un nou record la saritura in lungime, 8,90 m, ramas in picioare o lunga perioada de timp, iar romancele Viorica Viscopoleanu (cu un nou record mondial si olimpic) si Lia Manoliu (prezenta pentru a cincea oara la JO) au devenit campioane olimpice. Mihaela Penes, in lupta cu atlete renumite, a cucerit medalia de argint la proba de aruncare a sulitei. Sportivii romani au mai fost in top la kaiac-canoe, unde a stralucit Ivan Patzaichin, la scrima Ionel Dramba cucerind aurul.

MUNCHEN 1972. Manifestarea olimpica din 1972 s-a bucurat de o participare deosebit de numeroasa si de conditii excelente. Majoritatea intrecerilor au fost gazduite de complexul sportiv de la Oberwiesenfeld, acolo unde au lucrat si circa 300 de constructori romani. Inotatorul american Mark Spitz a realizat o performanta incredibila castigand 7 medalii de aur. Steaua mediatica a intrecerii a fost insa gimnasta sovietica Olga Korbut. La kaiac-canoe, Ivan Patzaichin si-a facut si de aceasta data "norma", cucerind un titlu olimpic la 1.000 m. La atletism, un succes de prestigiu (medalie de argint) a obtinut Argentina Menis, la aruncarea discului. Grupul de luptatori a constituit insa nucleul forte al delegatiei romanesti: la greco-romane Gheorghe Berceanu (categ. 48 kg) si Nicolae Martinescu (categ. peste 100 kg) au devenit campioni olimpici. Ca si in urma cu 4 ani, echipa feminina de floreta (Ana Ene-Pascu, Ecaterina Stahl, Olga Szabo si Ileana Gyulai) a cucerit medalia de bronz.

MONTREAL 1976. Aprinderea flacarii olimpice a fost inedita. Purtata de tineri sportivi greci, flacara a ajuns la Atena, pe stadionul unde s-au desfasurat intrecerile primei editii a JO moderne din anul 1896. De aici, printr-un sistem special de raze laser, a fost transmisa, via satelit, direct in Canada, aprinzandu-se intr-un creuzet construit anume pentru aceasta ceremonie. Montreal 1976 a fost "Olimpiada Nadiei". Cu cele 27 de medalii cucerite, Romania s-a clasat pentru prima oara printre primele 10 natiuni ale lumii. Trei din cele patru medalii de aur obtinute la aceasta editie a JO de catre delegatia romana au fost cucerite de Nadia. De altfel, gimnastica feminina inregistreaza la Montreal un palmares incredibil: 7 medalii (3 de aur, 2 de argint si 2 de bronz). Echipa compusa din Nadia Comaneci, Teodora Ungureanu, Mariana Constantin, Anca Grigoras, Gabriela Trusca si Georgeta Gabor s-a clasat pentru prima oara pe locul al II-lea. La masculin, Dan Grecu a castigat medalia de bronz in proba de inele. Romanii au mai cucerit medalii la kaiac-canoe, lupte sau scrima. De asemenea, handbalistii au ajuns in finala competitiei, pe care au pierdut-o insa in fata URSS.

MOSCOVA 1980. Cand CIO a acordat organizarea JO din 1980 orasului Moscova, a urmarit diminuarea tensiunilor politice dintre "est" si "vest". Prezenta sovietica in Afganistan a determinat o serie de tari occidentale sa boicoteze competitia, acestea refuzand sa-si trimita sportivii in capitala URSS. Chiar daca numarul sportivilor si al natiunilor participante a fost mai mic decat la ultimele editii ale JO, a crescut in schimb valoarea performantelor, depasindu-se 73 de recorduri olimpice. Delegatia Romaniei a obtinut 25 medalii, dintre care 6 de aur. Vedeta competitiei a fost din nou Nadia Comaneci. Kaiacul, tirul si luptele au fost punctele forte ale romanilor, iar canotajul, revelatia acestei editii. Sanda Toma a castigat proba de simplu, desi nu facea canotaj decat de trei ani.

LOS ANGELES 1984. Romania a fost singura tara din blocul comunist care a participat, celelalte boicotand intrecerile din California, ca replica la absenta americanilor si a aliatilor lor de la Olimpiada de la Moscova. Doar 9 atlete din Romania au fost prezente la Los Angeles. 8 dintre acestea au realizat cea mai buna performanta a atletismului romanesc din istoria participarilor la JO, castigand in total 10 medalii. Doina Melinte, Maricica Puica sau Anisoara Cusmir-Stanciu sunt nume care nu mai au nevoie de prezentare. Si canotajul feminin a scris istorie, romancele cucerind 5 din cele 6 titluri olimpice feminine. Nici halterofilii nu s-au lasat mai prejos. Dintre cei 10 sportivi intrati in concurs, 8 au castigat medalii. Nicu Vlad nu numai ca a luat aurul, dar a doborat si trei recorduri olimpice. La kaiac-canoe, Ivan Patzaichin, pentru a cincea oara participant la JO, a cucerit in echipaj cu Toma Simionov, doua medalii. De altfel, bilantul inregistrat de sportivii romani la competitia din California constituie cel mai bun rezultat din istoria participarilor la JO: 53 de medalii (20 de aur, 16 de argint si 17 de bronz), Romania s-a situat pe locul 2 pe natiuni.

SEUL 1988. Romania a avut o delegatie mica fata de alte editii ale Jocurilor, doar 62 de sportivi care au concurat la numai 10 sporturi. Cu toate acestea, s-au obtinut 24 medalii, dintre care 7 de aur. Gimnastica s-a aflat din nou la inaltime. Daniela Silivas a cucerit 3 medalii de aur, doua de argint si una de bronz. La tir, Sorin Babii a devenit campion olimpic in proba de pistol liber, confirmand traditia. Sorin Babii este al cincilea campion olimpic la tir dupa Iosif Sarbu (1952), Stefan Petrescu (1956), Ion Dumitrescu (1960) si Corneliu Ion (1980).

BARCELONA 1992. Olimpiada s-a desfasurat in orasul de resedinta al presedintelui de atunci al CIO, Juan Antonio Samaranch. In urma ultimelor evenimente politice de pe glob, URSS s-a prezentat sub numele de Comunitatea Statelor Independente, Africa de Sud a revenit dupa abolirea apartheidului, iar Germania a participat cu o singura delegatie, dupa caderea Zidului Berlinului. Sportivii romani au cucerit in Spania 4 medalii de aur: doua la canotaj si doua la gimnastica, in timp ce singura medalie de argint de la atletism a fost obtinuta de Alina Astafei. Lavinia Milosovici a fost vedeta delegatiei Romaniei, cu cele 4 medalii obtinute, doua de aur, una de argint cu echipa si una de bronz la individual compus. Medalii de bronz au obtinut si Leonard Doroftei, la box, dar si Sorin Babii, la tir.

ATLANTA 1996. Centenarul Jocurilor Olimpice moderne. Intrecerile s-au desfasurat pe cele mai moderne baze sportive din lume, iar capacitatea "Satului Olimpic" (15.000 de locuri) a fost cea mai mare din istoria JO. Romania a participat la Atlanta cu o delegatie de 168 de sportivi. Canotajul si gimnastica si-au facut din nou datoria, iar floreta feminina a obtinut cel mai bun rezultat din istoria participarii la intrecerile olimpice: Laura Badea a devenit campioana olimpica, iar echipa s-a clasat pe locul al doilea.

SYDNEY 2000. Gimnastica s-a aflat din nou in prim-plan la Sydney. La feminin, echipa Romaniei s-a clasat pe primul loc. La individual compus, podiumul a fost monopolizat de romance. Pentru prima data in istoria gimnasticii masculine, un roman devine campion olimpic: Marius Urzica la cal cu manere. Canotajul a adus delegatiei romanesti inca trei medalii de aur, iar la inot, Diana Mocanu a cucerit in premiera pentru natatia romaneasca doua medalii de aur. Campioni olimpici au devenit si Gabriela Szabo si Mihai Covaliu.

OLIMPIADA SE INTOARCE ACASA - EDITIE DE COLECTIE (9 august 2004)

Din Antichitate si pana in prezent

Olimpiada a costat 10 miliarde de euro

Istoria notei 10 a inceput la Montreal - Nadia, perfecta!

Gabriela Szabo, regina absoluta

Portdrapelul Romaniei la Atena va fi Elisabeta Lipa: "Inca mai am emotii"

Linca, singurul campion

Sarbu, puscasul nemuritor

Sa nu uitam Munchen si Atlanta!

Cancerul sportului

7 Mari si tari

Componenta delegatiei Romaniei la Olimpiada
Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   româniei,   romani ,   olimpice,   s-au,   argint,   bronz,   medalii,   gimnastica,   sportive,   obţinut,   campion,   inregistrat,   ţări,   devenit,   istoria,   proba,   olimpiada,   sportivi,   olimpic,   intrecerile,   cucerit,   sportivii,   olimpica,   editii,   atletism,   sportivilor

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară
Galerie Foto Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu...

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași
Galerie Foto Impusă ca o obligație trasată de la cel mai înalt nivel, purtarea măștilor de protecție pe perioada stării de alertă este în vigoare încă de la mijlocul lunii mai, odată cu expirarea stării de urgență. La...

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 
Galerie Foto Emil Lungeanu - romancier, eseist, poet, autor de piese de teatru, critic la revista Uniunii Scriitorilor. Conform referințelor, este cel mai versatil scriitor român, manifestându-se în toate genurile și speciile...

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol
Unii trec sănătatea danturii în categoria a doua, până când o durere de dinţi îi scoate din ţâţâni. Dantura este un organ de o importanţă deosebită, amânarea vizitei la medicul stomatolog duce la...

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban
Galerie Foto Ana Maria Dimitriu, consilierul local de la Focșani, fostă angajată la biroul parlamentar al actualului ministru al Dezvoltării Ion Ștefan, zis “Grindă”, care a împrumutat, în primăvara trecută, 1,4...

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru
Galerie Foto În plin scandal penal legat de achiziția făcută de Unifarm, în urma căruia directorul general Adrian Ionel s-a ales cu 60 de zile de control judiciar, pentru o presupusă șpagă de 760.000 de euro, Ministerul...

Arafat, plesnit cu elasticul măștilor de la Unifarm

Arafat, plesnit cu elasticul măștilor de la Unifarm
Galerie Foto Scandalul generat de punerea sub acuzare de către DNA a directorului general al Companiei Naționale Unifarm SA, Eugen Adrian Ionel, a dat naștere unui conflict mediatic între secretarul de stat în Ministerul de...

„Frăția generalilor” și un client DNA, tun de 5 milioane în prima zi de alertă

„Frăția generalilor” și un client DNA, tun de 5 milioane în prima zi de alertă
Chiar în ziua în care Executivul Orban a instituit, prin Hotărâre de Guvern, starea de alertă la nivel național, după cele două luni de stare de urgență decretată de președintele Klaus Iohannis, trei...

Eliza Roha, autoarea cărții polițiste ”Asasinat la Cracovia”: „Primul roman l-am scris la 54 de ani”

Eliza Roha, autoarea cărții polițiste ”Asasinat la Cracovia”: „Primul roman l-am scris la 54 de ani”
Galerie Foto Jurnalul vă oferă miercuri, 24 iulie, romanul polițist ”Asasinat la Cracovia”, o carte cu un univers detectivistic special. Pe lângă personaje, intrigi și crime ce amintesc de celebre autoare de gen - Agatha...

Solniţa trebuie să dispară de pe masa hipertensivului

Solniţa trebuie să dispară de pe masa hipertensivului
Bolile cardiovasculare se află, din păcate, pe primul loc al patologiei în ţara noastră, hipertensiunea arterială fiind mult răspândită şi periculoasă, deoarece provoacă accidente vasculare...

Dublul limbaj al politicienilor pe tema “justiției” și “penalilor”

Dublul limbaj al politicienilor pe tema “justiției” și “penalilor”
Galerie Foto Interzicerea liberării condiționate a criminalilor, violatorilor sau a infractorilor care săvârșesc fapte cu violență, reglementată, la mijlocul săptămânii trecute, de Parlament, a fost propusă, încă de...
Serviciul de email marketing furnizat de