x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Din începuturile diplomaţiei

0
Autor: Cristina Diac 17 Aug 2008 - 00:00
Din începuturile diplomaţiei


MISIUNE  ●  Documente diplomatice, editate de IDR
În vara lui 1914 începea primul război mondial. După mai bine de trei decenii de la semnare, clasa politică şi opinia publică au aflat de existenţa unui tratat de alianţă între România, Austro-Ungaria şi Germania. Volumul 11, Seria I,  al colecţiei "Documente diplomatice române", prezintă negocierile care au condus la semnarea amintitului tratat în 1883.



MISIUNE  ●  Documente diplomatice, editate de IDR
În vara lui 1914 începea primul război mondial. După mai bine de trei decenii de la semnare, clasa politică şi opinia publică au aflat de existenţa unui tratat de alianţă între România, Austro-Ungaria şi Germania. Volumul 11, Seria I,  al colecţiei "Documente diplomatice române", prezintă negocierile care au condus la semnarea amintitului tratat în 1883.

În 2006, la un an de la apariţie, Institutul Diplomatic Român (IDR) a început editarea sistematică a documentelor relevante pentru politica externă a României, de la cristalizarea instituţiilor de profil la finele secolului al XIX-lea pînă în perioada comunistă, inclusiv. Printre obiectivele IDR, alături de organizarea unor cursuri de instruire şi perfecţionare pentru membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României, se regăseşte şi editarea colecţiilor de documente diplomatice. Spre deosebire de volumele apărute anterior, dedicate unor teme sau unor momente semnificative din istoria diplomaţiei româneşti, specialiştii Institutului au optat de această dată pentru editarea după criteriul cronologic, ceea ce, consideră Gheorghe Vlad Nistor, directorul IDR, individualizează demersul Institutului în spaţiul ştiinţific.

Colecţia "Documente diplomatice române" a debutat cu volumul aferent anului 1883, şi este structurată pe trei serii, ordonate, aşadar, cronologic: Vechiul Regat, România Interbelică, România postbelică. În cursul acestui an a apărut un volum aparţinând Seriei a II-a, şi cuprinde documente produse între 1 ianuarie-30 iunie 1936.

Primul volum din Colecţia "Documente diplomatice române", realizat de Alin Ciupală, Rudolf Dinu şi Antal Lukács cuprinde documente emise între 1 ianuarie-31 decembrie 1883, ilustrative pentru începuturile diplomaţiei româneşti. În octombrie 1883, tânărul stat român semna primul tratat important după proclamarea independenţei – tratatul de alianţă cu Austro-Ungaria, la care ulterior a aderat şi Germania. Opţiunea pentru alianţa cu Puterile Centrale scotea România din izolarea politică externă. Conform tratatului, în cazul unui atac asupra României, Austro-Ungaria se obliga să îi acorde asistenţă. Obligaţiile părţii române constau în a sprijini Monarhia dualistă în cazul unui atac din partea Serbiei sau Rusiei. În cuprinsul tratatului s-a mai specificat caracterul său secret. Valabil cinci ani, a fost prelungit, astfel că la declanşarea primului război mondial era încă în vigoare. Şi, culmea, într-o ţară ca România, unde totul se ştie şi se află, existenţa tratatului a rămas un secret.

Pentru că în anul analizat funcţionau canoanele diplomaţiei secrete, documentele din care reiese strategia de politică externă a statului român s-au aflat în custodia directă şi permanentă a Regelui Carol I, şi nu a Ministerului de Externe. Ce se găseşte în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe – corespondenţa oficială a diplomaţilor aflaţi în misiune cu Centrala de la Bucureşti publicate în volumul de faţă – au fost coroborate cu cele existente la Arhivele Naţionale, Fond Casa Regală. Problematica adusă în discuţie a fost completată cu surse existente la Biblioteca Academiei Române şi la Biblioteca Naţională a României.

Organizate în baza unor legi succesive, între 1878-1880, statul român a dispus în primă fază de serviciile a 11 misiuni diplomatice, la Atena, Berlin, Belgrad, Bruxelles, Constantinopole, Londra, Paris, Petersburg, Roma, Viena. Cea mai mare parte a documentelor cuprinse în prezentul volum o constituie rapoartele şi telegramele oficiale ale şefilor de misiune acreditaţi în capitalele menţionate, împreună cu depeşele şi telegramele ministeriale de răspuns, corespondenţa particulară purtată de aceştia cu ministrul de Externe D.A. Sturdza, cu Preşedintele Consiliului de Miniştri şi cu Regele Carol I.

În 1883, diplomaţia românească era interesată cu predilecţie de două chestiuni – navigaţia fluvială, funcţionarea şi prerogativele Comisiei Europene a Dunării, respectiv strategia de politică externă şi de securitate a României şi orientările acesteia, iar din punct de vedere geografic, era restrînsă la zona Europei de sud-est.

Din analiza materialului documentar scos din arhive reiese că direcţiile prioritare de acţiune ale diplomaţiei româneşti pot părea modeste în comparaţie cu cele ale Marilor Puteri, dar că ele trebuie raportate la dimensiunile reţelei diplomatice din epocă şi la problematica internaţională modestă, firească în cazul unui stat nou pe harta Europei, de dimensiunile, ponderea şi capacităţile României. "Chestiunea danubiană a ocazionat prima acţiune diplomatică de amploare a României, la nivel continental, menită să-i apere interesele, scrie Rudolf Dinu în studiul introductiv,  a căror justeţe apărea ca fiind indicată de toate normele de drept internaţional în vigoare, o acţiune lipsită poate de supleţea diplomatică dată de tradiţie şi experienţă, dar energică, susţinută, în ton cu ceea ce întreg spectrul politic autohton şi opinia publică românească rezona la momentul respectiv."
Citeşte mai multe despre:   eveniment,   româniei,   documente,   diplomatice

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...

Laura Codruța Kovesi, PR-ul lui “Portocală” în speța “Ponta - Blair”

Laura Codruța Kovesi, PR-ul lui “Portocală” în speța “Ponta - Blair”
Galerie Foto Reținerea fostei vedete a DNA Ploiești, ex-procurorul Mircea Negulescu, zis “Portocală”, are legătură cu unele dintre cele mai grave fapte pentru care poate fi acuzat un anchetator în instrumentarea unui dosar...
Serviciul de email marketing furnizat de