x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

DJ 713, Drumul Babelor, şoseaua dezastrelor

0
Autor: Elena Stan 03 Apr 2011 - 20:45
DJ 713, Drumul Babelor, şoseaua dezastrelor
Vezi galeria foto


159537-jf-9429.jpgParcul Natural Bucegi, zonă protejată Sit Natura 2000, este în pericol de a fi distrus. Ursul brun şi capra neagră vor da nas în nas cu cocalarul şi piţi­poan­ca, floarea de colţ va deveni trofeul perfect pentru prinţesa pe tocuri cui, iar Babele şi Sfinxul vor fi de­co­ru­ri numai bune pentru încins gră­ta­rele. O să fie plin pe Facebook de po­ze cu monumentele naturale din creierii munţilor. Nu o să mai treacă mult timp şi vom vedea Babele şi Sfinxul decorate cu gra­ffiti. Parcul Natural Bucegi este pe punctul să devină zonă de promena­dă pentru mii de turişti, care vor avea acces necontrolat în Rezervaţie după ce autorităţile au început lucrările de asfaltare a unui drum de munte care stră­bate parcul. Covorul asfaltic de 16 ki­lometri va deschide accesul turiş-ti­­lor către tot Platoul Bucegi.

În acte, proiectul se numeşte pom­­pos reabilitarea Drumului Jude­ţean 713, care face legătura între sta­ţiu­nea turistică Sinaia-Cabana Cuibul Do­rului-Şaua Dichiului şi ajunge pâ­nă în apropiere de Cabana Babele şi Complexul Piatra Arsă. Bugetul alocat este de peste 12 milioane de eu­ro pentru un drum care deocamdată du­­ce doar pe platoul Bucegi, în apro­piere de un kilometru de cabana Pia­tra Arsă. Drumul trece graniţa ju­de­ţelor Prahova şi Dâmboviţa, iar pa­ternitatea proiectului de reabi­litare şi modernizare a DJ 713 este rodul aso­­cierii celor două Consilii Judeţene. Fi­nanţarea lucrărilor de reabilitare este asigurată de la bugetele locale şi din alte surse legal constituite, potri­vit panoului postat la începutul dru­mu­­lui. Primii 6 kilometri sunt pe te­ri­toriul judeţului Prahova, iar ur­mă­to­rii 10 kilometri se află pe teritoriul ju­deţului Dâmboviţa.

159600-detaliu-bun-hartabun.jpgÎntr-o ţară cu nici 300 de kilometri de autostradă şi cu o infrastructură rutie­ră la pământ, autorităţile s-au apucat de asfaltat munţii. Cum de s-au găsit bani pentru asfalt, deşi câteva ca­mioane de piatră spartă ar fi rezolvat situaţia? Şi de ce este necesar un drum care timp de şase luni din an este acoperit cu zăpadă? Specialiştii în protecţia me­diului spun că această in­vestiţie nu se justifică decât dacă se do­reşte ca pe viitor să se dezvolte pe Pla­toul Bu­cegilor noi structuri de ca­zare. Adică se pun bazele unei afa­ceri imobiliare pur românească în arii protejate pentru care România riscă încă o procedură de infrigement din partea Uniunii Europene.

"Drumul care se vrea a fi acum un drum judeţean modernizat, res­pec­tiv DJ 713, iniţial a fost un drum de tractor, pe care au fost cărate materialele necesare construcţiei Releului de la Costila. Asta se întâmpla prin anii ’60. Tot pe acest drum se mai apro­v­izionau cabanele din zona Piatra Arsă. Drumul este într-o stare de degradare foarte mare. Ideal ar fi fost ca drumul să rămână pietruit, eventual să mai fi adus acolo câteva ca­mio­ane de piatră spartă. Nu găsesc ros­tul acestei investiţii. Este un drum care nu duce nicăieri de­oa­rece nu ajun­ge nici la Cabana Babele, nici la com­plextul turistic Piatra Arsă. Miza ar putea fi terenurile de pe marginea dru­mului, deoarece majoritatea sunt în proprietatea mai multor persoane fizice, sunt în intravilan, deci se pot ri­dica acolo construcţii", ne-a spus Cristian Goran, preşedintele Consi­liu­lui Ştiinţific al Parcului Natu­ral Bu­cegi.

Lucrările de asfaltare au început în toamna anului trecut, iar la inaugu­ra­re, alături de preşedinţii celor două con­silii judeţene, a participat şi Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Re­gi­o­na­le şi Turismului. Prezenţa aces­teia nu a fost întâmplătoare, de­oa­rece Ele­na Udrea este colegă de par­tid cu pre­şedintele CJ Dâmboviţa, Flo­rin Popescu. Mai mult, o parte din fi­nan­ţarea proiectului de reabilitare a DJ 713 va fi asigurată prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infra­struc­turii (PNDI), în valoare de 4,4 mi­liarde de euro, administrat de Ele­na Udrea. Deoarece proiectul iniţial a fost depus prin Programul Ope­ra­ţio­nal Regio­nal 2007-2013, Axa 2 – Îm­bunătăţirea infrastructurii de tran­s­port regionale şi locale, fiind un pro­iect eligibil va primi finanţare prin PN­DI, potrivit declaraţiilor Elenei Udrea.

"Dintre proiectele depuse prin Pro­gramul Operaţional Regional, care nu au finanţare pentru că de­pă­şesc limita acordată de Comisia Eu­ropeană, aş vrea să fac referire la cele de pe Axa 2, o axă extrem de im­por­tan­tă, care priveşte reabilitarea şi cons­truirea de drumuri judeţene. Pentru că pe această axă sunt alocaţi apro­ximativ 890 milioane de euro, iar din cererile depuse de autorităţile pu­blice locale a reieşit că mai avem ne­voie de încă 1,5 miliarde de euro pentru a finanţa toate proiectele care au fost trimise la finanţare şi care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate. Pentru aceste proiecte am gândit o so­luţie pentru a reuşi totuşi să le pu­nem în practică, iar soluţia este Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI)", declara Udrea în luna de­cem­brie a anului trecut. Pentru rea­bi­li­­tare, în cei doi ani, cât este prevăzut să dureze lucrările, se vor folosi 97.300 metri pătraţi de beton asfaltic, 11.516 tone de binder pentru drum, 17.040 mc de balast, 30.558 mc de pia­tră spartă, 14.940 metri de parapet me­t­alic semigreu, 17 tone de armături me­talice, 300 de kilograme de vopsea pentru marcaje rutiere, precum şi 105.000 de litri de motorină.

Datele au fost preluate din Acordul de mediu nr. 79 din 25 septembrie 2009, pri­vind reabilitarea DJ 713, emis de Agen­ţia Regională pentru Protecţia Me­diului Piteşti regiunea 3-Sud-Muntenia. Consorţiul care realizează lu­cră­rile de reabilitare a DJ 713 este format din: SC Cast SRL, SC Trans Bitum, SC Carena SPA Impresa di Constru­zioni şi Socomizo Construct.

DJ 713 trece prin zone cu habitate protejate de legislaţia europeană
La aproape un an de la realizarea raportului de evaluare a Studiului de impact asupra mediului, firma House Construct Invest Environment întocmeşte, la cererea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Piteşti, Regiunea 3 Sud-Muntenia, o serie de completări ce cuprind şi harta habitatelor.
În vecinătatea drumului au fost identificate habitatele prioritare la nivel European R3608 Pajişti sud-est Carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrascens şi R3609 Pajişti sud-est carpatice de teposica (Nardus stricta) şi Viola declinata (Unghia păsării), precum şi 4070 tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium, R3105 tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) şi smirdar (Rhododendron myrtifolium).

În raport se menţionează că porţiunea de drum care străbate ultimele două tipuri de habitat nu va mai fi reabilitată, deoarece există probleme legate de stabilirea proprietarilor, nicidecum pentru că acolo există un habitat protejat de legislaţia europeană. De asemenea, tot în zona drumului mai sunt situate habitatele: 4060 Tufărişuri alpine şi boreale – R3104 Tufărişuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus), R3107 Tufărişuri sud-est carpatice de coacăză (Bruckenthalia spiculifolia) şi ienupăr pitic (Juniperus sibirica), 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) – R4101 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra, R4103 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldssteinii, 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea Montana (Vaccinio – Piceetea), R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella, R4206 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum; 9110 Păduri de fag de tip Luzulo – Fagetum, R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum, R 4107 – Păduri sud-est carpa-tice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus.

159538-scrisoaremiscaremica.jpgParcul are zeci de specii de plante şi animale protejate sau pe cale de dispariţie
Parcul Natural Bucegi are o suprafaţă de 32.663 hectare, se întinde pe teritoriul a patru judeţe şi este declarat Sit Natura 2000. Relieful îşi datorează varietatea celor două roci cu personalitate geomorfologică: calcarele dezvoltate pe o ban­dă nord-sud găz­duiesc Cheile Ur­şi­lor, Peşterii, Horoabei, Tăta­ru­lui, Bolboci, peşterile Ialomiţei şi Rătei. Pe conglomerate s-au format prin modelare eo­liană Babele şi Sfinxul, forme de relief declarate monumente ale naturii. Parcul cuprinde şi o floră bogată, di­ver­să, care in­clu­de şi specii periclitate sau endemice, precum şi o faună foarte va­loroasă, cu specii de anima­le ocrotite prin le­ge. În parc sunt peste 3.500 de specii de plan­te, iar printre speciile protejate se regăsesc floarea de colţ, iedera albă, tisa, salcia de turbă, sângele voinicului, angelica, smirdarul, ghinţura galbenă, bulbucii de munte etc. Fauna din Masivul Bucegi este foarte diversificată şi importantă din punct de vedere ştiinţific.

Aici se regăsesc specii de insecte, amfibieni, peşti, reptile, păsări şi mamifere. Cele mai importante monumente faunistice sunt reprezentate de capra neagră, ursul brun, râsul, acvila de munte, cocoşul de munte, furnica roşie de pădure. Parcul Natural Bucegi adăposteşte o diversitate de habitate cu valoare conservativă recunoscută (Directiva Habitate), peste 25% dintre plantele vasculare ale României, o biofloră bogată, precum şi numeroase specii de ciuperci şi de licheni.

Avertismentele privind impactul asupra mediului au fost ignorate
Deşi reprezentanţii Consiliului Ştiinţific au atras atenţia asupra impactului asupra mediului, lucrările de asfaltare şi modernizare a drumului de munte au primit o faţă legală.
Guvernanţii au modificat legis­la­ţia în ultimii ani astfel încât votul celor din administraţia parcului şi celor din Consiliul Ştiinţific nu mai contează foarte mult. Astfel, organis­me­le care vegheau la protejarea me­diu­lui natural şi la respectarea legislaţiei europene au rămas fără putere.
Pentru orice activitate desfăşurată în cadrul parcului era nevoie, cu ceva timp în urmă, de avizul Consiliului Ştiinţific al parcului, alcătuit din specialişti în protecţia mediului, profesori universitari şi ingineri.

"Consiliul Ştiinţific a apucat să dea doar un Aviz de principiu pentru reabilitarea acestui drum, deoarece acum, după schimbarea legislaţiei, Agen­ţia de Protecţie a Mediului este cea care emite avizul final. Mai mult, acum nu mai este nevoie nici măcar de emiterea avizului de principiu pentru implementarea proiectelor din Par­­­cul Natural Bucegi", spune Cristian Goran, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi. Autorităţile au demarat asfaltarea drumului chiar dacă în Raportul privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului se menţionează că aceste lucrări vor avea un impact negativ asupra mediului natural.

"Lucrarea de reabilitare şi mo­der­nizare a drumului deja existent va conduce la intensificarea factori­lor de stres asupra ecosistemelor na­tu­rale, atât prin lucrările directe de construcţie şi amenajare, cât şi prin efectele ce se vor menţine pe toată du­rata exploatării, ca urmare a intensificării traficului rutier. Aceste modificări vor conduce la pierderi la nivelul diversităţii biologice prin simplificarea sistemelor, conducând la creş­terea sensibilităţii acestora", se menţionează în raport, pagina 90.

Goran este de părere că după ce drumul va fi asfaltat numărul maşinilor care vor ajunge pe Platoul Bucegi va fi semnificativ mai mare decât cel prevăzut în Raportul de evaluare a impactului asupra mediului, respectiv 3.000 de maşini în anul 2030. "Au avut loc discuţii foarte multe cu privire la destinaţia lui, unde duce acest drum, deoarece la capătul lui nu este nimic, decât o zonă cu foarte mult jneperiş. Până la  Piatra Arsă mai este circa un kilometru, iar până la Cabana Babele vreo trei kilometri. Problema ridicată în Consiliul Ştiinţific a fost cu privire la impac­tul turiştilor asupra Platoului Bucegi, ce vor face ei acolo. Cu siguranţă se vor încinge grătare pe marginea dru­­mului, se va asculta muzică, va fi forfotă mare. Toate acestea vor avea un impact negativ asupra florei şi faunei din Parcul Natural Bucegi. Acest drum deschide turiştilor tot Platoul Bucegi", a mai spus Goran.

Citeşte mai multe despre:   mişcarea de rezistenţă,   Drumul Babelor

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară
Galerie Foto Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu...

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași
Galerie Foto Impusă ca o obligație trasată de la cel mai înalt nivel, purtarea măștilor de protecție pe perioada stării de alertă este în vigoare încă de la mijlocul lunii mai, odată cu expirarea stării de urgență. La...

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 
Galerie Foto Emil Lungeanu - romancier, eseist, poet, autor de piese de teatru, critic la revista Uniunii Scriitorilor. Conform referințelor, este cel mai versatil scriitor român, manifestându-se în toate genurile și speciile...

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol
Unii trec sănătatea danturii în categoria a doua, până când o durere de dinţi îi scoate din ţâţâni. Dantura este un organ de o importanţă deosebită, amânarea vizitei la medicul stomatolog duce la...

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban
Galerie Foto Ana Maria Dimitriu, consilierul local de la Focșani, fostă angajată la biroul parlamentar al actualului ministru al Dezvoltării Ion Ștefan, zis “Grindă”, care a împrumutat, în primăvara trecută, 1,4...

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru
Galerie Foto În plin scandal penal legat de achiziția făcută de Unifarm, în urma căruia directorul general Adrian Ionel s-a ales cu 60 de zile de control judiciar, pentru o presupusă șpagă de 760.000 de euro, Ministerul...
Serviciul de email marketing furnizat de