x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Doi ţărani: Andruţă Ceauşescu şi Ilie Moromete.

0
Autor: Lavinia Betea 17 Mai 2011 - 21:00
Doi ţărani: Andruţă Ceauşescu şi Ilie Moromete.
Vezi galeria foto


Confratii literari stiau ca Nicolae Ceau­sescu il pretuia mult pe Marin Pre­da. Romanul sau "Morometii", in­cununat cu marele Premiu de Stat in 1956, a fost desigur citit de secreta­rul CC Nicolae Ceausescu. Daca nu din curiozitate epistemica, fie si nu­mai pentru indeplinirea sarcinii de partid de imbogatire continua a culturii generale. Prin destramarea casei lui Moromete a putut astfel retrai insasi istoria ruperii familiei sale. In aceeasi vreme, si la fel ca Andruta Ceausescu din Tatarai-Scornicesti, la 60 km departare, in Silistea-Gumesti, plugarul Tudor Calarasu, bo­tezat de fiul sau in roman Ilie Mo­ro­mete, isi batea capul cum s-o scoata la capat cu cei opt copii – cinci baieti si trei fete. Intre "fonciirea" ce trebuie periodic platita pentru loturile cu care fusese improprietarit si hrana gurilor din casa, plugarul Moromete se tine-nclestat de pamant. Admite orice, doar sa nu vanda din proprie­ta­te. In cele din urma, cei trei baieti din prima casatorie pleaca la Bucu­resti cu oile si cu caii.

Vestea ca flacaii ii iesisera de sub ascultare – inte­le­gand sa negustoreasca in be­ne­ficiul lor, nicidecum sa trimita ca­pului de fa­milie banii –, i-o aduce lui Ilie Mo­ro­mete un anume Scamosul. Un con­sa­tean mai original si acesta deoarece abandonase plugul si rarita pentru negustoria de pene si pasari cu circui­tul Silistea – Capitala. Intr-un final, toti trei baietii lui Moromete se rostuiesc la Bucuresti: Paraschiv se califi­ca sudor autogen, Nila ajunge paznic de bloc, iar Achim, mic negustor, proprietar de "mic consum alimentar". Sparge tiparul rural si prima nora a lui Ilie Moromete. Paraschiv si-a luat o ti­ganca de nevasta, fapt de neconce­put acasa, in sat; aici, la oras, cu avantajul sedentarizarii barbatului, dupa ea, in mahalaua bucu­res­tea­na. Singulara e insa aventura lui Niculae in Capitala. Copilul cel straniu si fara de leac cazut in patima cartii or­be­cai­se destul (uneori fara alt loc de dormit, umbland cu tramvaiul, noapte de noapte) pana la a ajunge corector de ziar, functionar la Institutul Cen­tral de Statistica si, in cele din ur­ma, marele scriitor.

Saga familiei plugarului Moro­mete, cu alura de filozof peripatetic si prestatie maieutica in fieraria lui Iocan, e si o miniatura a exodului ru­ral romanesc catre oras.

Dupa recensamantul din 1930, Romania Mare avea abia sase orase cu peste o suta de mii de locuitori: Bu­curesti, Chisinau, Cernauti, Iasi, Cluj si Galati. In Capitala domiciliau 639.040 de cetateni, aproape dublu fata de numarul bucurestenilor de la sfarsitul razboiului. De unde-au venit oamenii care au dus la cresterea po­pu­latiei Capitalei – se intreba econo­mi­stul Virgil Madgearu intr-o pre­le­gere din ciclul "Sat si oras" sustinuta in 27 martie 1927 la Institutul Social Roman. Documentat cu literatura is­toriografica, caci statistici sociale nu existau pentru Ve­chiul Regat, econo­mistul conchide ca pana intr-a doua ju­matate a secolului XIX orasele din aceste provincii istorice au fost centre de consum si comercia­le. Fara pro­ductie proprie, nu puteau fi macar so­cotite targuri de meste­su­gari. Intemeiate de negustori si alti straini sta­bi­liti din interese diverse, printre satele romanesti, orasele erau "insule alo­gene". Astfel "problema nationa­li­zarii oraselor" agita mult spiritele Ro­maniei Mari.

"Romanizarea" oraselor e numai una dintre dilemele modernizarii Ro­ma­niei Mari. Din "statul agrar ta­ra­nesc" poate deveni Romania un stat in­dustrial? Nu, spune raspicat Virgil Madgearu, intemeindu-si ras­pun­sul pe "conditii naturale". Intai pentru ca putini mosieri si-au investit su­mele primite ca despagubire pentru mosii in industrie ori in afaceri. Nici in progresul productivitatii agra­re nu-si faceau oamenii sperante consistente. Caci toata Romania Mare avea in 1920 doar 1.500 agronomi, 635 me­dici veterinari si 950 ingineri pu­blici. Cat despre pseudoburghezi (eco­­nomisti, ingineri, avocati, doctori, profesori, ofiteri etc.) slaba na­dej­de de initiative private: chiar in 1942, an de greu razboi, 80% dintre ei traiau din bugetul statului.

De altfel, la recensamantul din 1930 po­pu­latia Romaniei prezenta, dupa gradul de instructie, ur­matoarele particula­ri­tati: absolventi de invatamant se­cun­dar (gimnaziu) – 8,6% din to­talul ce­tatenilor romani; cu scoala pro­fe­sio­nala – 3,2%; invatamant univesitar 1,1%; alte scoli superioare – 0,5%. Si de aici, probabil, exagerarea va­lorii omului invatat, in detrimentului celui lucrativ ce-a dainuit si in re­gi­mul comunist.

Dupa razboi, tarani din Ardeal si Banat se duc in America. Si sa nu fi venit regatenii in Capitala?! Catego­riile de emigranti la oras Madgearu le descrie astfel in conferinta sa: "In primul rand bratele superflue, lipsite de orice pregatire speciala, care merg la orase ca sa gaseasca prilejuri de munca, in activitatea industriala sau in locurile de servicii personale in gos­podariile orasenesti, in speranta sa aiba o salarizare mai mare decat poate sa le ofere agricultura in mo­mentul cand este prisos de brate. Dar in afara de acestia mai emigreaza in orase si mai ales in centrele inseminate de opulatiune toate fortele in­telectuale de mana intai, toti acei din mijlocul satelor si din centrele mici urbane, care simt in ei o vocatiune si cauta posibilitati de largire a sferei lor de activitate".

Primilor trei migranti dintre co­piii lui Andruta li s-a deschis calea me­s­te­sugului de cizmari. Florea (viitorul ziarist la Scinteia) a rupt-o apoi cu satul si plugaria facandu-se chelner. Iar Nicu (viitorul Nicolae Andruta, comandant al Scolii de Securitate de la Baneasa), "mic negustor".

Al doilea fecior al plugarului Ceau­sescu Andruta si-a presimtit o vo­c­atie speciala in Capitala. De ne­in­chipuit in satul de bastina precum uriasul talent literar din inzestrarea fiului de plugar Moromete.

Lenevie turceasca, desfrau rusesc, josnicie fanariota...
Pe seama orasenilor si a strainilor ca­re au guvernat sau protejat tara se trec toate pacatele ei: cica ro­ma­nii ar fi luat de la greci lipsa de buna cre­dinta in afaceri; de la printii fa­na­rioti, josnicia si vanitatea ames­te­ca­te; lenevia e turceasca, iar desfraul rusesc. Singuri francezii fiind recu­nos­cuti ca "adevaratii parinti si educatori" ai culturii nationale. Strai­ni­lor le atribuie cauza raului general si Nae Ionescu. "Creierul de maimuta al unei cea dintai ge­ne­ra­tii in ghete" a creat "un stat ca­ra­ghios, trandav, incoerent, parazitar si paralizant, saracind prin pretentii infumurate de mahalagiu parvenit o tara da­rui­ta de Dumnezeu cu toa­te bunurile pamantesti" scrie in 1932 cel ce se vrea a fi noul profet al romanilor in-te­lectuali. O tara minunat daruita de Dumnezeu, dar cu "oameni in­gro­­zitori", e cliseul rela­­tarilor unui strain dupa calatoria in Ca­pitala. "Romania e ca un om prost care a mostenit o mare avere, povesteste unul dintre personajele Oliviei Manning din «Trilogia balcanica». Este toata risipita pe flea­curi. Stiti po­ves­tea pe care romanii insisi o spun des­pre ei: Dumnezeu cand a facut da­ruri popoarelor si-a dat seama ca-i daduse Romaniei de toate: pa­duri, rauri, munti, minera­le, petrol si pamant roditor. «Ha, a zis Dumne­zeu, e prea mult!» Si ca sa echilibre­ze balanta a pus aici cei mai ingrozitori oameni. Romanii rad de asta – dar e intr-adevar o gluma trista."

Cititi maine de ce nu se mai maritau, la oras, fetele.

Scornicestiul urma sa devina un oras agro-industrial model printre celelalte din tara, dupa "indicatiile" lui Nicolae Ceausescu

Citeşte mai multe despre:   biografia lui nicolae ceauşescu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Magdalena Popa Buluc în dialog cu dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței

Magdalena Popa Buluc în dialog cu dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței
Galerie Foto Este jurnalistă și scriitoare. E și diplomat de carieră, cu gradul de ministru plenipotențiar. În prezent lucrează la Ambasada României de pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta. Pentru activitatea...

Minunea de la Justiție: strategia anticorupție, legată de Vîntu și Soros

Minunea de la Justiție: strategia anticorupție, legată de Vîntu și Soros
Criza sanitară, produsă de pandemia de coronavirus, peste care se va rostgoli o criză economică fără precedent la nivel mondial, cu efecte importante previzibile și în România, pare să nu afecteze deloc...

Magdalena Popa Buluc în dialog cu Dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței

Magdalena Popa Buluc în dialog cu Dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței
Galerie Foto Este jurnalistă și scriitoare. E și diplomat de carieră, cu gradul de ministru plenipotențiar. În prezent lucrează la Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta. Pentru activitatea depusă,...

SOS din agricultură: Seceta a afectat deja jumătate din terenuri

SOS din agricultură: Seceta a afectat deja jumătate din terenuri
Galerie Foto Ministrul Agriculturii a lansat un apel către fermieri, să cultive fiecare bucată de pământ, iar piețele agroalimentare se vor redeschide, pentru a sprijini producția din România. Problema agriculturii este...

Circulară cu dedicație către DSP-uri, pentru saci menajeri, de la o firmă patronată de asociatul fostului consilier al fostului ministru al Mediului

Circulară cu dedicație către DSP-uri, pentru saci menajeri, de la o firmă patronată de asociatul fostului consilier al fostului ministru al Mediului
Galerie Foto Zilele trecute, mai multe publicații au dezvăluit un document emis, la sfârșitul lunii martie, de către secretarul general adjunct din Ministerul Sănătății, Codrin Doru Lungu, care a emis o circulară către...

Procurorul “10 august” a pus gând rău și Guvernului Orban

Procurorul “10 august” a pus gând rău și Guvernului Orban
Suspecta achiziție de măști FPP2 și FPP3, atribuită de Oficiul Național al Achizițiilor Centralizate (ONAC), constituie obiectul unei lucrări penale deschise de celebrul deja Bogdan Pîrlog, de la Parchetul...

Un Parchet-mamut stă să se nască în România. “Cioclii” SIIJ vor un nou DNA, dar care să investigheze infracțiunile de mediu

Un Parchet-mamut stă să se nască în România. “Cioclii” SIIJ vor un nou DNA, dar care să investigheze infracțiunile de mediu
În timp ce, prin acțiuni legislative, mediatice sau chiar pe rețelele de socializare, în timpul ultimelor campanii electorale, politicienii de la USR și PNL militează activ în vederea desființării Secției...

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu
Compania implicată în scandalul privind intoxicarea a zeci de elevi, în luna ianuarie a acestui an, la Liceul german Adam Muller Guttenbrunn din Arad, a primit, cu puțin timp înainte de intrarea României în criza ...

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus
Blestematul de coronavirus atacă în special plămânii, bolnavii grav respiră dificil şi trebuie ajutaţi cu ventilaţie. Primii ca risc de îmbolnăvire în pandemie sunt cei deja bolnavi cu maladii pulmonare...

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente
Un proiect demarat încă din 2017, vizând inserția tinerilor provenți din mediile defavorizate pe piața forței de muncă va fi popularizat în perioada următoare de Ministerul Muncii, condus de Violeta Alexandru,...
Serviciul de email marketing furnizat de