Doliu în familia Sturdza

Un adevărat stâlp al familiei, un model. Alteţa Sa, prinţesa Greta (Margareta) Sturdza, o femeie extraordinară, cu o poveste de viaţă fabuloasă, a încetat din viaţă luni, la reşedinţa sa din Franţa.

Am avut privilegiul de a o cunoaşte la căsătoria nepotului ei, prinţul Ştefan Dimitrie Sturdza, care a avut loc la Iaşi, în octombrie 2004. Am descoperit-o acolo pe această adevărată doamnă, de a cărei înţelepciune s-au bucurat o mulţime de oameni, despre a cărei viaţă am ascultat numeroase poveşti şi care a lăsat în urmă o bucată de Rai palpabilă, la numai 200 de kilometri nord de Paris.

Este vorba despre domeniul Vasterival, o grădină botanică privată, care se întinde pe circa 10 hectare, în Normandia, în apropiere de Dieppe. Amenajarea verde Vasterival, considerată una dintre cele mai importante grădini botanice din Europa, a fost creată în 1957 de însăşi prinţesa Sturdza pe un teren abandonat, fiind gândită centimetru cu centimetru. Peste 10.000 de specii de plante obţinute în urma unor schimburi cu specialişti botanişti din întreaga lume s-au reunit la Vasterival pentru a crea o adevărată simfonie de forme, culori şi texturi, într-o grădină pentru patru anotimpuri.

AMFITRIOANA. Stăpâna locului a fost şi va rămâne pentru totdeauna cea care, practic, i-a dat viaţă: o prinţesă mignonă, cu ochi albaştri, născută din mamă rusoaică şi tată norvegian şi ajunsă în România în 1937, prin căsătoria cu Georges (Gheorghe) Sturdza. Şi-a consacrat viaţa acestei grădini botanice, însoţindu-şi vizitatorii de fiecare dată după un ritual bine stabilit, explicându-le cu pasiune cum a reuşit să transforme un loc umed şi bătut de vânt în Paradis verde.

Aşa a fost şi în aprilie anul acesta, când Dumitru Graur a avut privilegiul de a vizita Vasterival, beneficiind de ghidaj cu adevărat princiar. Prinţesa Greta Sturdza a găsit puterea de a-şi însoţi vizitatorul, de a oferi cu plăcere explicaţii, dar mai ales de a vorbi despre România, despre familie, despre istoria trăită. "Ţin enorm la România E o ţară formidabilă", mărturisea Alteţea Sa în interviu.

Greta Sturdza (născută în aprilie 1915 la Oslo, în Norvegia), mama prinţului Dimitrie Sturdza, a încetat din viaţă la reşedinţa sa din Paris. Funeraliile vor avea loc vineri, la Varengeville sud Mer, în apropiere de Dieppe, în Franţa, iar slujba de înmormântare va fi susţinută de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Teofan Savu, după cum ne-au declarat membri ai familiei.

POVESTE DE VIAŢA. Soţul prinţesei Greta, Gheorghe Sturdza, a fost unul dintre cei doi copii ai cuplului Mihai D. Sturdza (nepot al lui Sturdza Vodă) şi Olga Mavrocordat. Greta şi Gheorghe Sturdza s-au cunoscut la Oxford. Greta studia literatura engleză şi filosofia, iar Gheorghe era student la Drept. După un an şi jumătate, cei doi s-au căsătorit la Legaţia Română din Oslo şi biserica Sf. Nicolae, în 1937. Sărbătorirea evenimentului a avut loc la Popeşti, lângă Iaşi, la conacul familiei, cu participarea întregului sat.

Prinţesa Sturdza a fost vice-preşedinte al Royal Horticultural Society, preşedinte de onoare al International Dendrological Society, decorată cu gradul de Ofiţer al ordinului norvegian de Saint-Olav, cu medalia de aur Vietch memorial (RHS) şi a primit titlul de Ofiţer al Meritului Agricol şi de Cavaler al Artelor şi Literelor. Pasionată şi de sport, Greta Sturdza a câştigat campionatul mixt de tenis al Norvegiei, împreună cu fiul său, Dimitrie, care avea atunci 17 ani.

Prinţesa Margareta a adoptat România, căreia i-a devenit fidelă şi un slujitor devotat pe întreg parcursul vieţii. Căsătorită cu un reprezentant al unei mari familii româneşti, după terminarea războiului şi a anilor secetoşi 1946-1947, a ajutat România, care se afla într-o situaţie disperată. Alături de Olga, mama principelui Sturdza, care era preşedinta "Comitetului Orfanilor de Război", a organizat cantine sociale, hrănind astfel zeci de mii de copii. După terminarea războiului şi după abdicarea regelui Mihai, familia a fost nevoită să părăsească România.

În Occident fiind, Greta Sturdza s-a dedicat educaţiei celor trei fii ai săi şi ulterior a nepoţilor, reuşind să ţină trează conştiinţa românească, dar a încercat şi să ţină unită diaspora românească, ajutându-l pe Neagu Djuvara, un mare prieten al familiei, să devină preşedintele unei asociaţii a diasporei româneşti. O dată cu evenimentele din 1989, familia Sturdza s-a implicat direct în ajutorarea României.

În aprilie anul acesta, prinţesa Sturdza a acordat un interviu jurnalistului Dumitru Graur, care a vizitat-o în Franţa, la Vasterival, în acea bucată de Rai pe care prinţesa însăşi a creat-o.  - click pentru a citi interviul