Dosare CIA - Reforme, da. Greve, nu

de Adrian Mogos | 01 Sep 2005 • 00:00

Ceausescu a sustinut comunistii reformatori din Cehoslovacia ca parte a politicii de independenta fata de URSS. In schimb, grevele sindicatului polonez Solidaritatea au fost aspru criticate de regimul de la Bucuresti.

EXCLUSIV
ROMANIA IN ARHIVELE CIA

Central Intelligence Agency - CIA a declasificat partial sute de documente legate de Romania. Documentele reprezinta o analiza a situatiei din Romania, din perioada Razboiului Rece. Deciziile conducerii comuniste de la Bucuresti, implicatiile economice si politice ale acestora pe plan european sau mondial au interesat dintotdeauna Statele Unite. Jurnalul National va prezinta aceste documente asa cum au fost ele declasificate, pentru ca cititorii sa cunoasca situatia Romaniei de atunci, din alte surse decat din cele oficiale romanesti. Revolutiile din Cehoslovacia, Ungaria si grevele poloneze au avut ecouri diferite la Bucuresti.

Rapoarte alarmante primite mai devreme, in seara zilei de 30 august, au sugerat ca o posibila interventie militara sovietica in Romania este iminenta. Un numar de rapoarte neconfirmate din presa a fost primit ieri-seara, legat de concentrarile de trupe ale URSS si Bulgariei de-a lungul granitelor romanesti. Atasatii occidentali din Ungaria au vizitat des granita ungaro-romana (zilnic, din 23 pana in 28 august) si nu au observat dovezi ale acumularii de trupe sovietice in zona. La 27 august, atasatul american din Bulgaria a raportat ca a observat o varietate de trupe de logistica si de comunicatii in nord-estul Bulgariei, dar nu trupe combative. Exista cel putin sase divizii terestre sovietice in Districtul Militar Odessa, langa Romania, si cel putin opt divizii in Districtul Militar Kiev, in nord. In Ungaria, exista patru divizii sovietice in completarea celor sase divizii unguresti. Bulgaria are 12 divizii, multe orientate spre Grecia. Trei armate aeriene pot asigura suportul aerian pentru operatiunile fortelor terestre impotriva Romaniei. Romania are un total de noua divizii terestre, patru dintre ele fiind incomplete. Fortele aeriene romane au un total de 235 de avioane de lupta. (Informare din 31.08.1968, publicata la 27.11.2001)

INTERES. Informarile din teren veneau din ora-n ora

REACTII. Probabil ca sovieticii nu se gandesc momentan sa actioneze militar impotriva Romaniei, desi alte mijloace de presiuni sunt asteptate. Romania si Iugoslavia au fost cele mai afectate de actiunile sovietice. Teama de o miscare similara sovietica impotriva lor a persistat atat in Belgrad, cat si la Bucuresti. Dupa o scurta perioada de dezaprobare publica, romanii au devenit, per ansamblu, mai retinuti. In mod clar, regimul Ceausescu este tot mai hotarat sa nu renunte la suveranitatea proprie, dar cauta sa-si ajusteze actiunile, incat sa nu provoace Moscova. Sovieticii nu au in vedere acum o actiune armata impotriva Romaniei din cauza costurilor politice si pentru ca nu considera Romania ca fiind la fel de importanta strategic ca si Cehoslovacia. Pozitia puternica pe plan intern a lui Ceausescu, bazata substantial pe imaginea sa nationalista, nu va suferi ca rezultat al cultivarii relatiilor armonioase cu URSS. (Informare din 07.11.1968, publicata la 19.11.1999)

RELAXARE. Rapoartele primite sustin ca trupe ale Pactului - cam 150.000 - sunt gata sa intre in Romania la 22 noiembrie. Ordinele militare actuale ale sovieticilor si comportamentul lor politic nu ofera nici un indiciu de actiuni imediate impotriva Romaniei. Alte rapoarte neconfirmate sugereaza ca exercitiul Pactul va avea loc in Romania in aceasta luna. Daca un exerctiu major al Pactului va avea loc in Romania, va fi pentru prima data cand va fi atat de tarziu. Stim ca programul de antrenamente al Pactului pentru 1968 nu contine nici o manevra in Romania. Ofiteri polonezi si maghiari si un transport militar est-german au fost observati in (...) Cativa ofiteri sovietici de aviatie au fost vazuti ulterior in doua orase romanesti. (...) pregatiri militare necesare unei interventii comparabile cu cea anterioara invaziei din Cehoslovacia nu a fost detectata. Credem ca este putin probabila o invazie a Romaniei in acest moment.

Activitatea militara din Romania si din tarile limitrofe ramane la nivel mic fara miscari alarmante. Calmul de la Bucuresti a fost reflectat de plecarea in aceasta dimineata in Turcia a ministrului de Externe Manescu. La Bucuresti, adjunctul ministrului, Macovescu, a negat zvonurile de amenintare a Romaniei in discutiile cu ambasadorul britanic. Ce este mai important, ambasadorul sovietic la Londra a spus astazi unui inalt oficial al Ministerului de Externe ca are cunostinta de miscari iminente impotriva Romaniei. Oficialii si diplomatii romani din lume sunt calmi. Corneliu Bogdan, ambasadorul roman la Washington, a spus ieri ca este atent la zvonuri, dar supravegheaza informatiile asupra unei amenintari de invazie si orice discutii despre manevre sovieto-romane. Atasatii occidentali din Ungaria si Polonia au raportat ca nu exista dovezi de alerta in aceste tari sau acumulari de forte la granita romana. Atasatul militar american la Bucuresti a raportat ca 150 de ofiteri reprezentanti ai sefilor de stat major ai tuturor armetelor membre ale Pactului de la Varsovia au sosit la Bucuresti la 22 noiembrie. (Rapoarte din 19, 22 si 23 noiembrie 1968, declasificate la 05.11.2001)

FALS. Bunatatile expuse de Ziua Recoltei contrastau cu lipsa alimentelor din magazine. Politica economica a lui Ceausescu a fost dusa in detrimentul populatiei

CRIZA POLONEZA. Muncitorii romani pot fi incurajati de experienta poloneza, dar este putin probabil sa ajunga la coeziunea si amploarea celor din Polonia. Izbucnirile minore in cateva centre industriale, in aceasta vara, indreptate impotriva lipsei acute de alimente si taierea bonusurilor unor muncitori, au fost necoordonate si n-au avut substrat politic.

Regimul lui Ceausescu nu a avut alta solutie decat sa imbunatateasca situatia. In plus, guvernul a anuntat recent planuri, facute fara consultarea Pactului de la Varsovia, de a schimba fondurile pentru aparare catre sectorul de consum si a decis sa amane cresterea preturilor pe care o stabilise pentru acest an. Problemele economice ale Romaniei vor continua in urmatorii cativa ani si probabil se vor inrautati. Forta de munca tanara din Romania se maturizeaza si devine mai constienta de potentialul sau, urmarea fiind mai multe cereri economice pentru regim. Ceausescu poate raspunde prin a fi mai atent la bunastarea populatiei si chiar prin diminuarea megaambitiilor de crestere economica, dar el va rezista unei revizuiri totale a strategiei sale economice de baza. (Nota din 01.10.1980, declasificata la 29.07.1999)

DIFICULTATE. Miscarea muncitoreasca poloneza prezinta pentru liderii romani cea mai serioasa problema careia au trebuit sa-i faca fata in ultimii ani. Ceausescu o priveste ca pe o amenintare a controlului sau din cauza ca poate stimula mai multe nelinisti printre muncitorii nemultumiti din Romania. In cazul in care criza poloneza nu este rezolvata curand, el poate fi fortat sa-si revizuiasca politicile economice drastice. Pe de alta parte, daca Bucurestiul sprijina miscarile Pactului in Polonia, aceasta va dauna imaginii de politica externa independenta a Romaniei si va slabi pozitia interna a lui Ceausescu. Situatia din Polonia coincide cu o crestere a framantarilor din Romania cauzate de deteriorarea standardului de viata si asa scazut. Nemultumirea a crescut continuu de vara trecuta din cauza lipsurilor de alimente, reducerii salariilor si a conditiilor grele de munca, manifestata prin actiuni locale. Ceausescu a incercat sa reduca tensiunile prin acordarea de concesii economice cosmetizate, prin imbunatatirea pozitiei sindicatelor si prin stimularea productiei agricole. El a avertizat impotriva infiintarii "organizatiilor concurente" si a marit controlul intern - deja printre cel mai represiv din Europa de Est. Presedintele spera ca aceste masuri vor permite regimului sa minimizeze repercusiunile din Polonia fara a redirectiona drumul spre o rapida industrializare. Ele au avut impact, din moment ce framantarile muncitoresti au ramas nesemnificative, necoordonate si axate pe revendicari locale. In acelasi timp, nici una dintre aceste masuri nu are ca rezultat imbunatatirea semnificativa a conditiilor de trai si de munca. Daca tulburarile din Polonia vor persista, miscari mai importante vor avea loc si il vor forta pe Ceausescu sa abandoneze industrializarea rapida in favoarea cresterii bunastarii populatiei.

DEZAMAGIRE. Toamna trecuta, precedata de o vara de nelinisti in Romania, Ceausescu s-a aratat in mod cert descurajat de capitularea Varsoviei in fata grevistilor polonezi si a presat pentru actiuni in forta, incluzand chiar interventia armata. Pe masura ce nelinistile din tara s-au potolit, el a reiterat si mai puternic ca polonezii ar trebui lasati sa-si rezolve singuri problemele. Ceausescu stie ca solutia impusa de sovietici va avea urmari negative pe termen lung pentru guvernul sau. Sustinerea Romaniei pentru o interventie a Pactului va slabi apararea Bucurestiului impotriva amestecului sovietic in afacerile interne romanesti si va periclita legaturile pe care Bucurestiul le-a stabilit cu tari din afara Pactului, subminand totodata credibilitatea si pozitia politica a lui Ceausescu.

Ceausescu va incerca sa minimizeze repercusiunile crizei poloneze printr-o impacare temporara cu muncitorii si prin intimidarea disidentilor. Daca masurile se dovedesc a fi inadecvate, el va face o schimbare fundamentala in politica sa economica. A admis deja ca dezvoltarea industriala in detrimentul agriculturii a fost o gafa. Esecul de a publica planul cincinal 1981-1985 sugereaza de asemnea ca o reevaluare a politicii economice va fi facuta. (Informare din 11.04.1981, declasificata la 29.07.1999)

MUNCITORII POLONEZI - O PROBLEMA

Oficialii romani par ingrijorati ca miscarea poloneza poate avea un impact nefavorabil asupra propriilor muncitori nemultumiti, care par sa urmareasca aceste evenimente cu interes. Rapoarte recente despre framantarile muncitoresti in numeroase centre industriale romanesti - desi aparent exagerate - reflecta cresterea nemultumirii populare impotriva politicilor economice austere ale regimului. Editorul de externe al unui ziar important din Romania a comentat in privat saptamana trecuta ca "provocarile" aduse de Solidaritatea reprezinta o amenintare asupra tuturor regimurilor Pactului de la Varsovia. Remarcile sale sugereaza ca ingrijorarea creste la Bucuresti. Editorul, vorbind probabil in numele guvernului (...) cateva cereri si actiuni ale Solidaritatii au mers mult prea departe peste limitele conduitei "socialiste". El a avertizat ca polonezii sunt "periculos de aproape" de situatia in care aliatii lor din Pact ar putea sa se simta amenintati de actiunile lor. (..) a notat ca obiectiile recente ale lui Ceausescu asupra (...) de a rezolva problemele sale muncitoresti sunt intentionate (...) sa avertizeze populatia Romaniei ca infiintarea unor organizatii "concurente" in tara nu va fi tolerata. Presedintele Ceausescu crede ca URSS va invada Polonia in perioada 1-5 decembrie. Ceausescu crede ca sovieticii nu pot astepta mai mult pentru "a rezolva" problema poloneza din cauza ca "epidemia poloneza" se imprastie in Europa de Est. Ceausescu a fost intrebat de ambasadorul sovietic cum va raspunde Romania unei miscari sovietice in Polonia. A raspuns ca Romania va refuza sa participe. Ceausescu pare sa fi spus ca o invazie sovie- tica este necesara pentru mentinerea "sistemului socialist" in Europa de Est. Sindicatele din Romania au promis sa faca mai mult pentru reprezentarea "tipului de gandire" a muncitorului. Aceasta declaratie, publicata duminica intr-un document care va fi luat in considerare la congresul sindicatelor din aprilie anul viitor, intentioneaza sa contracareze apetitul pentru o miscare sindicala tipic poloneza printre muncitorii nemultumiti din Romania. Documentul reitereaza faptul ca sindicatele vor ramane aservite partidului si dedicate sa mobilizeze muncitorii de a introduce programele partidului. Intalni- rile secretarului general Andropov, de saptamana trecuta, cu premierul polonez Jaruzelski si in special cu presedintele roman Ceausescu au fost marcate de dezacorduri. Comunicatul sovieto-polonez arata ca sesiunea lui Jaruzelski cu Andropov a avut loc intr-o atmosfera cordiala. Conform comunicatului so- vieto-roman, intalnirea lui Andropov cu Ceausescu a fost "sincera si prieteneasca". Caracterizarea convorbirilor sovieto-romane ca "sincere si prietenesti" indica dezacorduri majore. Presiunea sovietica pentru integrarea in CAER si in Pactul de la Varsovia a cauzat frictiuni in trecut si probabil va deveni mai acuta pe masura ce au loc pregatiri pentru intrunirea liderilor Pactului in ianuarie si a summit-ului CAER de vara urmatoare (Note din 28.08.1980, 06.11.1980, 07.11.1980, 19.11.1980, 20.12.1980 si declasificate la 29.07.1999)

REVOLUTIA DIN UNGARIA

Legatia Americana la Bucuresti a primit informatii (...) ca masuri represive au fost luate saptamana trecuta impotriva studentilor din trei universitati. O mie de studenti au fost arestati la Universitatea din Timisoara, imediat dupa un miting studentesc la care studentii au fost invitati de catre autoritati sa vorbeasca liberi. Multe arestari au fost raportate la Universitatea Tg. Mures, iar Universitatea Maghiara din Cluj a fost inchisa. Conform aceleiasi surse, prim-secretarul de partid Gheorghiu Dej a fost convocat la Moscova la 31 octombrie si nu s-a intors pana la 4 noiembrie. In dimineata de 2 noiembrie, agitatia extrema a oficialilor romani a fost inlocuita un sentiment de relaxare totala care arata sursei ca aceasta era data in care decizia sovietica de a trimite forte suplimentare in Ungaria a fost comunicata la Bucuresti. Regimul roman pare sa aiba situatia sub control, in ciuda framantarilor si nemultumirilor restranse, in special printre minoritatea maghiara din Transilvania. Pentru a impiedica orice izbucnire, s-a luat un numar de masuri de precautie in timpul ultimelor doua saptamani. Actele de identitate au fost controlate, a fost dublata paza fabricilor, iar supravegherea diplomatilor a crescut. Reprimarea revoltei maghiare a servit ulterior pentru intimidarea populatiei si a reintrodus regimului un sentiment de securitate. Legatia de la Bucuresti crede ca regimul roman va rezista presiunilor populare pentru retragerea trupelor sovietice. (Informare din 07.11.1956, publicata la 06.10.1997)