Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Aici sînt banii dumneavoastră! Cu aprobarea lui Decebal Traian Remeş, Petrovici i-a dat 8 miliarde Mariei Vlas", titra Jurnalul Naţional miercuri, 7 iunie 2000. În plin scandal provocat de cel mai mare jaf bancar din istoria României, jurnaliştii noştri au descoperit hîrtia buclucaşă care a făcut posibilă frauda.
DESCOPERIRE ● Jurnalul Naţional a găsit actul care a păcălit toatĂ ţara
"Aici sînt banii dumneavoastră! Cu aprobarea lui Decebal Traian Remeş, Petrovici i-a dat 8 miliarde Mariei Vlas", titra Jurnalul Naţional miercuri, 7 iunie 2000. În plin scandal provocat de cel mai mare jaf bancar din istoria României, jurnaliştii noştri au descoperit hîrtia buclucaşă care a făcut posibilă frauda.
În numărul 2.144, la şapte ani de la apariţia ziarului, pe prima pagină este prezentată românilor hîrtia care a păcălit pe toată lumea. Povestea actului era descrisă cu lux de amănunte în pagina 2: Ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş, a spus că reprezentanţii Ministerului de Finanţe în Consiliul de Administraţie al CEC au fost păcăliţi de conducerea CEC! Cum a fost posibil? Genial: cea mai importantă instituţie bancară, Casa de Economii şi Consemnaţiuni, a cumpărat 20% din acţiunile SOV Invest.
JOCUL PĂCĂLELILOR. "Jurnalul Naţional a intrat în posesia unui document care dovedeşte că şi ministrul Finanţelor a fost la rîndul său "păcălit", semnînd actul prin care CEC a fost autorizată să participe la capitalul social al SOV Invest prin plata a 8 miliarde de lei către Ioana Maria Vlas, reprezentînd contravaloarea cotei de 20% din acţiunile deţinute de aceasta la SOV Invest.
În ceea ce priveşte societatea "CEC – Valori Mobiliare", o adevărată firmă-căpuşă, aceasta are drept acţionari întreaga conducere a Casei de Economii şi Consemnaţiuni, în frunte cu Camenco Petrovici şi cei trei vicepreşedinţi. "CEC – Valori Mobiliare" folosea întreaga infrastructură a CEC, iar profiturile uriaşe intrau în posesia acţionarilor persoane fizice, dezvăluia ziarul nostru. Scandalul s-a amplificat în aceeaşi zi. Multe capete au căzut, iar păgubiţii au ieşit în stradă în plină febră electorală, făcînd abstracţie de caniculă.
Paie pe foc a pus şi Guvernul, care în aceeaşi zi şi-a anunţat decizia ca investitorii FNI să nu fie despăgubiţi prin bani publici, ci doar din activele Fondului şi din averile vinovaţilor de dezastrul de la FNI.
"CEC – VALORI MOBILIARE". " O firmă-căpuşă pe pielea investitorilor." Titlul Jurnalului Naţional anunţa marea "ţeapă" a românilor, posibilă cu ajutorul unei "premiere": "Moda firmelor-căpuşă, apărută imediat după revoluţie, este încă bine reprezentată în economia românească. Acum se înregistrează o premieră. Firmele-căpuşă pot exista şi în domeniul financiar. În cazul unui fond de investiţii cu numeroşi participanţi, chiar şi distribuirea carnetelor de investitor constituie o afacere bănoasă. Prin urmare, Consiliul de Administraţie al Casei de Economii şi Consemnaţiuni decide înfiinţarea societăţii «CEC – Valori Mobiliare» SA. O afacere care nu implică riscuri, dar aduce profit, atrage imediat acţionari. Preşedintele de atunci al instituţiei, Camenco Petrovici, şi vicepreşedintele, Constantin Cioşcu, împreună cu directori de sucursale din ţară ale CEC, au devenit proprietari pe 30% din «CEC – Valori Mobiliare». Celelalte acţiuni au intrat în proprietatea Casei de Economii şi Consemnaţiuni. Schema este simplă: CEC preia responsabilitatea asocierii cu FNI, iar profitul intră în buzunarul naşilor acestei afaceri".
ASOCIERE PENTRU FRAIERI. Prin această "cumetrie", românii au fost păcăliţi cu propriile "arme". Campania bazată pe imagine şi valori recognoscibile, genial gîndită pentru acel moment al societăţii româneşti postdecembriste, s-a bazat pe mentalitate şi reacţiile predictibile. Valabilitatea contractelor privind garantarea de către Casa de Economii şi Consemnaţiuni a investiţiilor la FNI a generat foarte multe discuţii. Asocierea numelui FNI cu cel al CEC, instituţie cu tradiţie, care împlinise atunci 135 de ani de activitate, a sporit încrederea oamenilor în fondul de investiţii. Rezultatul: mii de oameni şi-au văzut evaporate micile economii, în timp ce directorii firmei de stat, care a garantat cel puţin moral întreaga afacere, au devenit acţionari alături de firma la care lucrau. Constantin Cioşcu, ex-vicepreşedinte al CEC, a declarat atunci pentru Jurnalul Naţional: "Structura acţionarului "CEC – Valori Mobiliare" a fost aprobată pe bază de documente de Consiliul de Administraţie al CEC. Cioşcu spune că cele 30 de procente din capitalul social al "CEC – Valori Mobiliare" au fost alocate persoanelor fizice "directori de sucursale şi directori din centrale CEC... N-am luat oameni de pe stradă, ci directori de sucursală. Pentru a crea această motivaţie de dezvoltare a noii societăţi".
CAPETE CĂZUTE. Imediat, Petrovici a fost audiat la Parchet. "Procurorii Secţiei Anticorupţie au solicitat şi au primit documente legate de soluţionarea cauzei de la CEC SA. În speţă, este vorba de contractul de garantare a fondurilor FNI de către CEC, un contract semnat de fostul preşedinte al CEC, Camenco Petrovici, şi de fostul preşedinte al FNI, Ioana Maria Vlas. Sosit la Parchet la ora 10:00, Camenco Petrovici nu a părăsit instituţia pînă la închiderea ediţiei. Surse judiciare au ţinut să precizeze că fostul preşedinte al CEC se va întoarce acasă sau nu, în funcţie de rezultatul audierilor la care a fost chemat.‘‘ Şi nu s-a mai întors... A doua zi, joi, 8 iulie, deschiderea ziarului anunţa "Nori negri pe cabinetul Isărescu‘‘ din cauza revoltei FNI. Guvernul era pus în mare încurcătură de protestul unor oameni pe care nu-i lega nici un crez politic, nici de organizare sindicală, ci doar banii pierduţi.
Războiul s-a mutat în stradă
Ziarul de a doua zi prezenta pe prima pagină dezastrul FNI aproape transformat în război civil. Oamenii au ieşit în faţa clădirii Guvernului să-şi ceară banii înapoi. S-a declanşat un adevărat război în plină caniculă şi febră electorală. "Autorităţile sînt intransigente, iar păgubaşii, disperaţi. Din această confruntare s-au ciocnit la 40 de grade Celsius oameni veniţi din toată ţara, care îşi etalează certificatele ca semn de recunoaştere cu alţi oameni, aflaţi sub uniformă şi legaţi de ordinele stricte militare. Dramatic acest spectacol al mîniei fără finalitate. Rezultatul: răniţi, leşinaţi, amendaţi. Adevăraţii vinovaţi nu sînt alături de cei aflaţi în suferinţă." Au fost zile de durere şi de lacrimi. Autorităţile erau depăşite de evenimente. Mulţi români au rămas şi bătuţi şi cu banii luaţi. Cei mai fericiţi au fost pînă la urmă cei care au rămas şi nepedepsiţi şi cu bani furaţi în conturile personale. "Este adevărat că au căzut primele capete în ancheta FNI-CEC. Arestarea lui Ştefan Boboc şi a fostului preşedinte al CEC, Camenco Petrovici, nu rezolvă însă aproape nimic din marea doleanţă a păgubiţilor care s-au ciocnit ieri cu jandarmii în Piaţa Victoriei. Ei solicită banii înapoi, iar Cabinetul Isărescu a declarat tranşant că statul nu poate plăti nici o despăgubire din bani publici. Problema pare insolubilă. Instituţiile statului şi partidele nu par să-şi dea seama de pericolul acestei mulţimi disperate şi imprevizibile. Violenţele se pot repeta şi în alte oraşe. Nemulţumirea fraudaţilor de alte instituţii financiare insolvabile se poate racorda cu cea a păgubiţilor de la FNI. Parlamentul, cuprins de toropeala vacanţei, pare că nu vede ce se întîmplă în stradă. A crede că problema se poate rezolva cu pumnul jandarmilor şi vorbele consilierilor lui Isărescu este o uriaşă greşeală", comenta Jurnalul Naţional.Nu rataţi!
În numărul următor al ziarului: Dezvăluiri despre ancheta care a zguduit sistemul-căpuşă din Primăria Capitalei
Citiţi şi:
JURNALUL NAŢIONAL DE 15 ANI
Jurnalul Naţional împlineşte 15 ani de viaţă. 15 ani de istorie a României, scrişi cu cerneală tipografică pe hîrtie de ziar. Vă prezentăm, în serial, marile lovituri de presă marca Jurnalul Naţional.
20 august 2006 ● Cum s-a lepădat Emil Constantinescu de Regele Mihai
Monarhistul a devenit republican în trei zile
La 20 august 1996, Jurnalul Naţional a stîrnit un iureş politic preluînd un interviu acordat de Emil Constantinescu revistei Micro Magazin, revistă de limbă română ce apărea în Statele Unite ale Americii. Interviul fusese luat în timpul unei vizite pe care candidatul de atunci al CDR la Preşedinţie o făcuse în comunităţile româneşti Los Angeles, Chicago şi New York.
REGLARE DE CONTURI ● Un scandal imens, care a "afumat" imaginea guvernării CDR-iste
Ţigareta II, contrabandă pe Aeroportul Otopeni
Aprilie 1998, primăvara în care Armata, M.I. şi serviciile secrete au fost implicate într-un scandal imens, care a ricoşat şi în clasa politică: Ţigareta II. Atunci, Jurnalul Naţional a relatat zi de zi amănuntele acestei afaceri extrem de încîlcite. Aflaţi, de multe ori, cu un pas înaintea anchetatorilor, reporterii noştri au dezvăluit informaţii spectaculoase pe care autorităţile le-ar fi dorit ascunse pentru totdeauna.
PRESIUNE ● Ortacii din Valea Jiului conduşi de Miron Cozma voiau să ajungă în Bucureşti
Epopeea "Mineriadei" din ianuarie 1999
Ianuarie 1999, luna în care România s-a aflat în pragul dezastrului. Ieşiţi din bezna galeriilor, minerii din Valea Jiului s-au răzvrătit împotriva Guvernului şi au fost la un pas de a arunca ţara în haos. Au fost zile şi nopţi dramatice, în cursul cărora reporterii Jurnalului Naţional s-au aflat în "linia întîi" a evenimentelor, martori ai dezastrului de la Costeşti, dar şi ai "Păcii de la Cozia".
RĂZBOI ● Jurnalul, martor la bombardarea Serbiei de trupele NATO
Reportaj fără vestă antiglonţ
"De nouă ani, Iugoslavia nu mai are pace. Se strecoară printre războaie, dar nu vrea să recunoască. Nu vrea să se lase doborîtă. Îmbină pacea şi războiul aşa de bine, încît nu mai ştii să faci diferenţa".
MIT SPULBERAT ● Temutul infractor şi-a găsit "sfîrşitul" într-o banală comună din Giurgiu
Bebe Carabină s-a înţepat la Ghimpaţi
"Ghimpaţi, un sătuc liniştit din Giurgiu, a intrat în istorie cu tot cu vajnicii săi paznici comunali, care au reuşit performanţa de a-l prinde pe unul dintre cei mai căutaţi bandiţi din România. Ce n-a putut face Poliţia atîta amar de vreme s-a întîmplat sîmbătă noaptea datorită sănătosului spirit al ţăranului român."
RECOMPENSĂ ● Jurnalul a dat 5 milioane de lei pe capul unui infractor
Prindeţi bestia!
"Jurnalul Naţional oferă recompensă 5 milioane de lei pentru informaţiile ce vor duce la prinderea şoferului criminal" – anunţa ziarul de luni, 17 iulie 2000, anul VIII, nr. 2178. Campania a avut succes. Bestiile care au accidentat un copil pe o stradă din Bucureşti, apoi l-au răpit şi l-au lăsat să moară pe un teren viran în zona Vitan au fost identificate cu ajutorul martorilor.
MApN • Afacerea care a ştirbit imaginea morală a armatei
“Case pentru generali”
O teribilă afacere, pusă la cale la vîrful Armatei, a fost dezvăluită de Jurnalul Naţional în decembrie 1999. Mărimile oştirii au pus mîna pe locuinţe de lux, din cota MApN, chiar în centrul Capitalei, deşi mai aveau şi alte case date de stat şi Armată. Operaţiunea, dovedită de cotidianul nostru, a fost anchetată de Parchetul Militar şi, după o primă spălare pe mîini, dosarul a fost redeschis la cinci ani de la articolele noastre.
