x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Drăguş - satul care a născut o bibliotecă

0
Autor: Cristina Diac Florin Mihai 24 Noi 2007 - 00:00
Drăguş  -  satul care a născut o bibliotecă


Cercetarea sociologică romănească işi are rădăcinile la Drăguş, un sat din Ţara Făgăraşului. Ne-am rătăcit printre drăguşeni intr-una din zilele acestei toamne, şi astfel am asistat la un moment unic in istoria satului romănesc. Vizionănd cele trei filme documentare despre aşezarea lor, făcute la interval de o generaţie, locuitorilor din Drăguş li se derulau in faţa ochilor fragmente din propria viaţă.



Cercetarea sociologică romănească işi are rădăcinile la Drăguş, un sat din Ţara Făgăraşului. Ne-am rătăcit printre drăguşeni intr-una din zilele acestei toamne şi astfel am asistat la un moment unic in istoria satului romănesc. Vizionănd cele trei filme documentare despre aşezarea lor, făcute la interval de o generaţie, locuitorilor din Drăguş li se derulau in faţa ochilor nu doar fragmente din propia viaţă, ci şi imprevizibila istorie a satului pe parcursul a şapte decenii.


Pe drumul naţional Braşov - Sibiu, intre oraşele Făgăraş şi Victoria, turistul curios sau romănul posesor de autoturism ar putea poposi căteva ceasuri in Drăguş. Numai vreo 250 de kilometri despart Bucureştiul de localitatea amintită, insă nici un mijloc de transport in comun nu mai trece prin Drăguş. Drumul de coşmar dintre Braşov şi Sibiu, aflat "in curs de reabilitare", te face să crezi c-ai parcurs pe puţin dublul distanţei adevărate.


"ACTOR" IN TREI FILME. Urma să asistăm la "Ziua Drăguşului". Multe localităţi din Romănia organizează astfel de evenimente, dar te poţi aştepta la puţine surprize: prezenţi sau in absenţă, "fiii satului" şi "cetăţenii de onoare" ai comunităţii sunt evocaţi in alese cuvinte, autorităţile inaugurează oarece, taie o panglică şi anunţă cu măndrie locală demnă de toată stima că incă un an se adaugă celor mulţi scurşi de la prima atestare documentară. N-a fost aşa la Drăguş, unde organizatorii au legat evenimentul de intălnirea cu participanţii la lucrările Şcolii Academice de Sociologie Rurală ce se desfăşurau in acele zile la Bran.


De "ziua" satului s-au vizionat cele trei filme documentare despre Drăguş, realizate la interval de 40 de ani unul de altul. Unii dintre drăguşeni s-au regăsit pe ecran, in calitate de protagonişti-subiecţi ai cercetărilor sociologice, in toate cele trei pelicule, cei mai mulţi insă le-au apucat doar pe ultimele două. Amestecaţi discret printre spectatori, le puteam observa reacţiile cănd, in curgerea filmelor, pe ecran apăreau personaje din sală, copii sau adolescenţi in urmă cu 40 de ani. Din documentare am văzut nu doar urmele lăsate de timp pe chipul oamenilor alături de care s-a intămplat să petrecem o după-amiază, ci şi transformările succesive ale satului Drăguş in mai puţin de un veac. Pornind de la acest caz de excepţie, al unui sat romănesc care-şi cunoaşte trecutul nu doar din cărţi, ci şi din mult mai expresivele imagini, se naşte oarecum firesc intrebarea "De unde venim şi, mai ales, incotro ne-ndreptăm, romănii cu rădăcini in satul tradiţional?"


CEL MAI STUDIAT SAT. Comunitatea ascunde o unică aventură incepută in vara lui 1929, cănd la Drăguş s-a desfăşurat cea mai mare campanie monografică a Şcolii Sociologice de la Bucureşti, intemeiată de Dimitrie Gusti. Fondatorul şcolii romăneşti de sociologie a deplasat atunci o echipă impresionantă, formată din peste 80 de specialişti, care au rămas in sat două luni. Campania de la Drăguş e insemnată nu numai in istoria monografiilor rurale romăneşti, ci şi in cea mondială, ca o "experienţă de laborator" cu prilejul căreia s-au elaborat tehnici de cercetare deosebite.


Printre altele, echipa condusă de profesorul Gusti a ajuns la concluzia că la inceputul secolului XX sătenii de-aici trăiau in limitele unei economii naturale foarte accentuate. Deşi marea problemă a satului consta in lipsa terenurilor agricole, era de-a dreptul o ruşine ca cineva să nu aibă in gospodăria lui tot ce trebuie vieţii. Motiv pentru care, o lungă perioadă, drăguşenii au fost nevoiţi să treacă peste Olt şi să lucreze "la sas" (in comunităţile săseşti adică). Unii au emigrat in "regat", iar in preajma primului război mondial, mulţi au plecat in America. Cu banii căştigaţi acolo şi-au construit in satul natal case imitănd modelul săsesc din aşezările vecine. De pe urma trecerii pe la Drăguş a echipei lui Gusti au rezultat 12 cărţi referitoare la viaţa socială a satului. Localitatea deţine astfel recordul de a fi cel mai studiat sat din Romănia tuturor timpurilor.


Tot atunci s-au realizat aici fotografii, dar şi primul film documentar sociologic din lume, intitulat "Drăguş - viaţa unui sat romănesc", graţie căruia satul tradiţional a rămas imortalizat pe peliculă. Filmările s-au realizat cu aparatură rudimentară, imprumutată de la Oficiul cinematografic al armatei. Pelicula a fost prezentată ulterior in ţară, dar şi la Paris. Astfel, Drăguşul devenea cunoscut ca sat reprezentativ al Romăniei.


IN ZORI MUNCITORI, SEARA ŢÃ...RANI. După ce-au dispărut formele rurale tradiţionale, măturate de tăvălugul schimbărilor după model sovietic, in 1970 a fost realizat un al doilea film documentar, care surprindea destinele celor filmaţi in 1929 şi "viaţa nouă" a localităţii. Intr-adevăr, se schimbaseră multe. "Principala sursă de venit atunci, işi aminteşte Vasile Pop, primarul localităţii, a fost salariul. Drăguşul se pomeneşte intre două oraşe - vechiul Făgăraş şi nou-construitul Victoria, oraşul fără biserici, fondat ca o «cetate a chimiei». Majoritatea drăguşenilor lucrau acolo. In fiecare dimineaţă, din Drăguş plecau cinci autobuze, trei la Făgăraş şi două la Victoria." "Această realitate a dus la apariţia a ceea ce numim «fenomenul dublului statut» - drăguşenii fiind dimineaţa muncitori şi seara ţărani", explică sociologul Codrina Şandru, originară din Drăguş.


AL TREILEA FILM. După alţi 40 de ani, in iarna lui 2006 o echipă de filmare a televiziunii publice a revenit la Drăguş şi a rezultat un al treilea film documentar, cu titlul "40*2", semnat de regizorul Titus Munteanu. Nu l-am putut urmări integral, din cauza unor amănunte tehnice. Drăguşenii cu care am stat de vorbă n-au fost prea elogioşi la adresa lui, considerănd că arată mai mult răul decăt binele din viaţa lor.


Satul, care e personaj şi temă in 12 cărţi de sociologie, trăieşte astăzi dramele "tranziţiei". Ce va mai pierde din tradiţii şi ce va achiziţiona din inovaţii? Va supravieţui in viitor pe harta Romăniei? Va deveni un "azil in aer liber" pentru drăguşenii reveniţi la pensie din străinătate? La astfel de intrebări doar timpul oferă răspunsuri. Şi, eventual, un al patrulea film, făcut peste incă 40 de ani!


Telefonia mobilă şi portul de Drăguş

Ca nicăieri in altă parte, fiecare locuitor, de la cel mai mic la cel mai vărstic, deţine incă cel puţin un costum popular, pe care il imbracă obligatoriu in zilele de sărbătoare.
"Nu există nimeni in Drăguş să nu aibă costum popular", ne confirmă domnul Ioan Sofonea, directorul Şcolii Generale cu clasele I-VIII din localitate. Copiii şi adolescenţii din Drăguş trăiesc şi ei la graniţa dintre tradiţie şi tehnologia modernă: imbrăcaţi in costum tradiţional de Drăguş, se fotografiază unii pe alţii cu telefoane mobile de ultimă generaţie. In 2006, pentru prima dată de cănd există, in sat nu erau decăt trei prichindei, număr insuficient pentru a forma o clasă I primară. Restul sunt plecaţi impreună cu părinţii lor in Spania sau Italia.
Primăria eliberează aproximativ 60 de certificate de deces pe an, şi numai cinci-şase de naştere.


Citeşte mai multe despre:   special,   drăguş,   satului,   dr

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Povestea omului care a făcut din modă un show planetar

Povestea omului care a făcut din modă un show planetar
Galerie Foto Creatorul de geniu, personajul enigmatic şi designerul plin de vervă creatoare, Karl Lagerfeld, a plecat din această lume marți, la vârsta de 85 de ani. Stilistul şi fotograful cel mai cunoscut din lume, directorul...

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta
Galerie Foto Compania Conti SA Ploieşti, care a plătit, la cererea lui Sebastian Ghiţă, în aprilie 2011, mare parte din contravaloarea cursei aeriene a Ţiriac Air, pentru aducerea din Indonezia a lui Nicolae Popa, s-a...

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii
Oare cum se construieşte un automobil? Doi prieteni, şobolanul Arnie şi vrăbioiul Bill, îi învaţă pe cei mici care sunt piesele din care e compusă o maşină. Povestea a fost imaginată de scriitorul ceh Martin...

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană
Părinţii se îngrijorează şi dau fuga la medic cum li se pare ceva nelalocul lui în coloana copiilor, la picioruşele micuţilor. Unele alarme sunt nejustificate. Interviu cu profesor doctor Mihai Jianu,...

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu
Galerie Foto Dosarul în care Laura Codruţa Kovesi este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă devoalează modul în care operaţiunea “Jakarta” a fost pusă la punct şi fabricată, cu scopul...

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...
Serviciul de email marketing furnizat de