Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Construcţia Drumului Babelor, care străbate 16 kilometri prin zone strict protejate din Parcul Natural Bucegi şi deschide accesul necontrolat al turiştilor pe Platoul Bucegi, nu ar fi fost posibilă fără complicitatea, comoditatea sau inconştienţa experţilor în mediu.
Pe hârtie totul arată bine, iar România este o ţară în care protecţia mediului este prioritară. Parcul Bucegi a fost încadrat la categoria Parc Natural la începutul anilor ’90, pentru a proteja şi conserva ansamblurile cu valoare semnificativă peisagistică şi culturală şi pentru a menţine capitalul natural la un nivel optim de funcţionare, cât mai apropiat posibil de regimul iniţial de funcţionare. Descrierea este preluată din noul Plan de Management al Parcului aprobat în urmă cu o lună de Guvern. În afară de statutul de parc natural, această zonă beneficiază de statut de protecţie şi în baza faptului că în anul 2007 a fost declarat sit de importanţă comunitară, în conformitate cu Directiva Habitate, fiind înscris în programul Sit Natura 2000. În Parc sunt 14 rezervaţii naturale care au ca scop protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic şi paleontologic.
Activitatea este controlată de Administraţia Parcului, în subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor, dar şi de un Consiliu Ştiinţific, format din somităţi în protecţia mediului. Membrii Consiliului Ştiinţific sunt biologi, profesori universitari, speologi, silvicultori, academicieni reputaţi în sectoarele lor de activitate. Aceştia au rolul de a îndruma Administraţia Parcului. Practic nici o decizie nu se poate lua fără aprobarea acestor experţi care se reunesc de două ori pe an sau în şedinţe extraordinare atunci când situaţia o impune.
Deşi deschide calea distrugerii Parcului Naatural Bucegi, Drumul Babelor nu a fost considerat un subiect prea important de cerberii mediului. Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi a dat doar "aviz de principiu" pentru reabilitarea DJ 713, o formalitate, spun ei, deoarece decizia finală a fost luată de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti Regiunea 3 Sud-Muntenia.
Contactaţi telefonic, membrii Consiliului Ştiinţific al PNB ne-au spus punctele lor de vedere cu privire la lucrările de reabilitare a drumului care deschide turiştilor tot platoul Bucegi. Opinia lor e strigătoare la cer!!! Majoritatea membrilor Consiliului Ştiinţific nici nu-şi mai aduceau aminte cum au votat. Deşi la nivel declarativ, o parte dintre ei sunt îngrijoraţi de soarta Parcului, Consiliul a avizat proiectul, iar de aici până la obţinerea avizului de mediu au mai fost numai câteva formalităţi.
"Au avut loc discuţii foarte multe cu privire la destinaţia lui, unde duce acest drum, deoarece la capătul lui nu este nimic, decât o zonă cu foarte mult jneperiş. Până la Piatra Arsă mai este circa 1 kilometru, iar până la Cabana Babele vreo 3 kilometri. Problema ridicată în Consiliul Ştiinţific a fost cu privire la impactul turiştilor asupra Platoului Bucegi, ce vor face ei acolo. Cu siguranţă se vor încinge grătare pe marginea drumului, se va asculta muzică, va fi forfotă mare, care toate vor avea un impact negativ asupra florei şi faunei din Parcul Natural Bucegi. Acest drum deschide turiştilor tot Platoul Bucegi. Nu găsesc rostul acestei investiţii. Este un drum care nu duce nicăieri. Miza ar putea fi terenurile de pe marginea drumului. Acestea sunt în proprietatea mai multor persoane fizice, sunt în intravilan, deci se pot ridica acolo construcţii", ne-a explicat Cristian Goran, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi. El îşi aduce aminte că "votarea acestui proiect a fost la limită", dar refuză să dea alte amănunte, spunând că votul a fost secret.
Goran spune că, deşi starea drumului forestier este jalnică, existau alte soluţii pentru reabilitarea lui, nu trebuia neapărat asfaltat. El crede că miza reabilitării acestui drum este cu totul alta decât cea menţionată în raportul de evaluare a impactului asupra mediului, respectiv "reducerea timpului de parcurs şi a combustibilului". "Drumul care se vrea a fi acum un drum judeţean, respectiv DJ 713, iniţial a fost un drum de tractor, pe care au fost cărate materialele necesare construcţiei Releului de la Costila. Asta se întâmpla prin anii ’60. Tot pe acest drum se mai aprovizionau cabanele din zona Piatra Arsă. Drumul este într-o stare de degradare foarte mare, este într-o stare jalnică (...). Din cauza stării foarte proaste, maşinile o luau pe lângă el şi impactul asupra mediului este unul dezastruos, deoarece se distrug păşuni importante. Felul cum arăta proiectul iniţial rezolva nişte probleme, constructorul nu avea cum să excaveze nimic, nu deschidea cariere noi, exista şi o sumă pentru ecologizarea zonei şi îşi asuma obligaţia de a nu interveni de-o parte şi de alta a drumului. Nu ştiu care este forma finală a proiectului, deoarece nu am mai fost informaţi", ne-a spus Cristian Goran.
Goran s-a plâns că din cauza schimbării legislaţiei din ultima perioadă au fost reduse semnificativ atribuţiile Consiliului Ştiinţific. "Consiliul Ştiinţific a apucat să dea doar un Aviz de principiu pentru reabilitarea acestui drum, deoarece acum, după schimbarea legislaţiei, Agenţia de Protecţie a Mediului este cea care emite avizul final. Acum nu mai este nevoie nici măcar de emiterea avizului de principiu pentru implementarea proiectelor din Parcul Natural Bucegi."
Dr ing. Ionescu Dan, de la Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Braşov, spune că proiectul de reabilitare a drumului a fost o glumă care între timp a devenit ceva foarte serios.
"Prin reabilitarea drumului se va face o încărcare destul de mare a Platoului Bucegi. Peste tot în lume se calculează care este presiunea turistică a parcului respectiv, ceea ce la noi nu există. Numărul mare de turişti va depăşi suportabilitatea maximă a parcului şi categoric vom asista la o dezvoltare imobiliară în zonă, deoarece la asta se va ajunge. Cea mai mare problemă la noi în ţară o reprezintă dezvoltarea pe bucăţi. Nu se iau în calcul efectul cumulativ, investiţiile care urmează a se face în zona respectivă", spune Dan Ionescu. "Reabilitarea drumului nu se justifică decât prin nişte interese locale de dezvoltare imobiliară. Turiştii vor fi mult mai mulţi decât prognozele făcute în studiul de impact. Platoul Natural Bucegi ar putea să-şi piardă complet valoarea de patrimoniu natural. Iniţial, când am auzit de acest proiect de reabilitare a drumului, ni s-a părut că este o glumă, ni s-a părut ciudat, dar se pare că a fost ceva foarte serios", concluzionează Ionescu. El nu îşi aduce însă aminte cum a votat şi spune că nu a participat la ultimele şedinţe ale Consiliului.
Ciubuc Constantin, de la Staţiunea zoologică Sinaia, vorbeşte cu nonşalanţă despre distrugerea durabilă a Parcului. "Drumul respectiv este mizerabil şi se produc eroziuni continuu. Scopul înfiinţării Parcului a fost de conservare a peisajelor şi a monumentelor naturii. A fost o decizie foarte greu de luat dacă să fie încadrat la categoria natural sau naţional. Până la urmă a fost declarat parc natural, adică nu este nici cal, nici măgar. Dacă ar fi fost parc naţional, atunci nu s-ar mai fi asfaltat nimic, ar fi fost nevoie de aviz de la Academia Română pentru orice s-ar fi făcut în parc, însă fiind parc natural legislaţia este mult mai permisivă", spune Ciubuc. "Dezvoltarea durabilă din zona Parcului Natural Bucegi este mai degrabă distrugerea durabilă. Consiliul Ştiinţific îşi dă cu părerea onorific, de multe ori dăm votul prin corespondenţă. Reabilitarea acestui drum are mai multe părţi rele decât bune. Turismul nu va mai fi unul controlat, ci unul haotic", continuă el. Cu toate acestea, este de acord cu reabilitarea drumului, pentru că "are loc eroziune continuă. Ori se desfiinţează acest drum, ori trebuie făcut ceva".
Dr ing. Seceleanu Ion, de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Siseşti", spune că presiunea turistică va fi foarte mare, dar mizează pe comportamentul civilizat al românilor. "Consiliul Ştiinţific al PNB a aprobat reabilitarea drumului acum un an. Fiind vorba despre un parc natural, restricţiile nu sunt atât de dure ca în cazul parcului naţional. PNB prin excelenţă are o capacitate foarte mare de turism. Este bine de ştiut că traseul drumului nu trece prin zonele de restricţii severe, însă presiunea turistică de pe drumul asfaltat va fi una foarte mare. Turiştii trebuie să se poarte civilizat, să respecte toate restricţiile din zona respectivă. Trebuie găsit un echilibru între dezvoltarea durabilă şi conservarea resurselor naturale ale parcului. Oricât am fi noi de severi, nu ne putem opune unei astfel de dezvoltări", ne-a spus Seceleanu.
Părerile membrilor Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi au fost împărţite. Astfel, au fost şi voci care au susţinut reabilitarea, respectiv asfaltarea drumului.
Unul dintre susţinătorii lucrărilor de reabilitare a drumului este dr ing. Marusca Teodor, de la Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Cultura Pajiştilor. "Dacă se reabilitează drumul, turiştii vor avea acces nelimitat la zece hectare de teren ale institutului. Drumul este o necesitate ca în toate ţările civilizate. Drumul nu are ce deranja", ne-a declarat Marusca Teodor. Abrudan Ioan, dr ing. în cadrul Universităţii Transilvania din Braşov, Facultatea de Silvicultură: "Nu-mi mai amintesc cum am votat".
Ce responsabilităţi are Consiliul Ştiinţific
Componenţa Consiliului Ştiinţific (CŞ) al Parcului Natural Bucegi (PNB) a fost modificată recent, numărul persoanelor din care este compus ajungând de la 11 la 18. Astfel, Consiliul Ştiinţific are un preşedinte, un secretar şi 16 membri, potrivit Anexei nr. 2 la Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Ştiinţific, care face parte din noul Plan de Management al PNB aprobat recent de Executiv, la propunerea Ministerului Mediului şi Pădurilor. Preşedintele şi secretarul se aleg prin votul membrilor. Componenţa CŞ este cea propusă de Administraţia PNB, avizată de Academia Română şi aprobată de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. Consiliul evaluează modul în care sunt aplicate măsurile prevăzute în Planul de management şi prezintă, anual sau de câte ori este necesar, Academiei Române şi autorităţii centrale pentru protecţia mediului rapoarte cuprinzând constatări, propuneri şi recomandări. Consiliul va decide asupra problemelor analizate cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi dacă la începutul sesiunii nu s-a hotărât în alt fel; cu votul favorabil a două treimi din membrii prezenţi dacă se exprimă puncte de vedere asupra lucrărilor sau activităţilor cu impact negativ major asupra patrimoniului natural care urmează a se desfăşura în perimetrul parcului sau asupra raportului anual de activitate al Administraţiei sau prin vot secret ori vot deschis, modalitatea de vot fiind stabilită la începutul fiecărei sesiuni. Consiliul se întruneşte în sesiuni de lucru ordinare de două ori pe an, în luna martie şi noiembrie, precum şi atunci când apar situaţii extraordinare. Analiza unor proiecte şi emiterea unor avize sau puncte de vedere se fac pe baza punctului de vedere al Administraţiei PNB asupra oportunităţii solici-tării şi documentaţiei depuse spre analiză. Consiliul avizează la propunerea conducerii PNB realizarea unor obiective punctuale sau urgenţe; analizează proiecte tehnice, studii de impact, studii de biodiversitate sau alte documentaţii prevăzute de lege, care au fost depuse de potenţialii beneficiari ai unor proiecte.
În numărul de mâine:
Studiul de impact asupra mediului a fost realizat pe fugă, cu date superficiale şi fără să conţină, în primă instanţă, harta habitatelor şi consecinţele lucrărilor asupra biodiversităţii din parc! O grabă suspectă care ascunde interese mari.
