Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După mai multe schimbări de-a lungul istoriei, mărţişorul încearcă să ţină pasul cu dinamismul lumii. Însă originalitatea este cea care, de cele mai multe ori, are de suferit.
Obiceiurile legate de mărţişor sunt foarte vechi, originile sale fiind indiscutabil precreştine. Aşa cum era de aşteptat, o dată cu trecerea timpului forma mărţişorului şi semnificaţiile sale s-au schimbat foarte mult. În unele situri arheologice din România au fost descoperite obiecte despre care se presupune că au servit pe post de mărţişoare. De pildă, în localitatea Schela Cladovei, din judeţul Mehedinţi, au fost descoperite pietre de râu vopsite în alb şi roşu, care erau legate pe aţă şi purtate la gât, acum câteva milenii. Despre amuletele purtate primăvara de daci se crede că aveau conotaţii similare mărţişoarelor. La fel, de-a lungul timpului au fost folosite şi alte artefacte, cum ar fi monede găurite, care erau purtate o dată cu venirea primăverii. Unii specialişti consideră că mărţişoarele purtate indicau şi statutul social al celui care le purta. Nu se ştie exact dacă aceste obiecte erau însoţite şi de flori sau de alte obiecte. Mai târziu, pe teritoriul României de astăzi, mărţişorul se va confecţiona din două fire răsucite din lână, care combinau albul cu negrul sau albul cu albastrul. Roşul nu era neapărat necesar.
MĂRTURII. Răspândit în toate provinciile ţării, mărtişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu, ca fiind un obicei des întâlnit la populaţia de pe teritoriul României de astăzi. Folcloristul Simion Florea Marian relatează că în Moldova şi Bucovina mărţişorul ara alcătuit dintr-o monedă de aur sau de argint legată cu şnur alb şi purtată de copii. Portul lor făcea ca aceştia să aibă noroc. Fetele îl purtau timp de douăsprezece zile la gât, după care-l prindeau în păr şi-l ţineau astfel până la sosirea berzelor sau până ce înflorea primul pom. După aceea, cu şnurul legau creanga pomului, iar cu banul respectiv îşi cumpărau caş, pentru ca tot anul să le fie faţa frumoasă şi albă.
MĂRŢIŞORUL INTERBELIC. În perioada dintre cele două războaie mondiale obiceiul oferirii unui mărişor fetelor şi femeilor era destul de larg răspândit. Mărţişorul era un obicei atât de bine ancorat în preocupările de primăvară ale bucureştenilor, încât Tudor Arghezi se întreba “ce-i un mărţişor pentru un străin de Bucureşti?”. Putea mărţişorul să fie mai mult decât o “leţcaie de aur” atârnată de gât? Omul, oricât ar fi de îngrijorat de neajunsurile zilnice, spunea Arghezi, îşi va aminti întotdeauna de “sărutare şi podoabă”. Pentru oamenii din clasele sociale înstărite, burgheze sau mici-burgheze, mărţişoarele erau reproduceri de animale în miniatură, din aur sau argint, porcuşori cu trifoi, ursuleţi sau altele. Pentru cei care nu îşi permiteau acest lux existau şi mărtişoare din lemn, coajă de copac sau, la sate, mai vechile şnururi de lână împletită cu câte un bănuţ găurit. În plus, ghiocelul, ca simbol pentru mărţişor şi primăvară, începea atunci să aibă un statut recunoscut. Toate aceste cadouri ale primăverii conţineau însă şnurul roşu cu alb, care devenise unanim acceptat.
UN SIMPLU CADOU. Înţeles astăzi într-un sens destul de larg, orice cadou făcut în jurul datei de 1 Martie poate să treacă drept mărţişor. Cea mai mare parte a mărţişoarelor care au invadat pieţele din România după ’89 au fost obiecte făcute în serie, reproduceri de ghiocei, trandafiri sau alte flori. “Gestul contează” este scuza cu care cei mai mulţi oameni privesc mărţişorul, dar în ultima vreme există o preocupare din ce în ce mai mare pentru mărţişoarele lucrate manual. Originalitea şi unicitatea mărţişoarelor au devenit o cerinţă necesară pentru mulţi cumpărători. Pe de altă parte, mulţi oameni văd în mărţişor o obligaţie socială. Necesitatea unei bune relaţii cu şefa sau cu cineva important duc la oferirea unui mărţişor mai “preţios”. Când raporturile dintre oameni diferă, şi valoarea materială a mărţişoarelor este diferită.
VIRTUAL. Astăzi, cu numai un singur click pe internet poţi trimite zeci de felicitări-mărţişor. Lipsa timpului sau poate doar comoditatea au făcut ca acest tip de mărţişoare să prindă destul de multe teren în ultimii ani. Pe lângă marele avantaj că sunt primite de cei dragi aproape spontan, mărţişoarele virtuale mai prezintă avantajul că sunt şi gratis. Ofertele sunt la fel de variate ca şi mărţişoarele reale. Există mărţişoare amuzante, cu animale în diverse posturi, cu imagini abstracte sau cu poezii simpatice. Nu rare sunt şi mărţişoarele cu conotaţii erotice sau cele ironice.
Mărţişoarele-standard au mesaje dintre cele mai banale: “Un mărţişor virtual pentru tine!”, “Nu poţi scăpa de mine nici de 1 Martie!” sau “Un ghiocel virtual pentru tine!”. Majoritatea site-urilor de unde poţi trimite mărţişoare virtuale îţi pot oferi şi mărţişoare muzicale, cu melodii de dragoste. Domeniile de unde provin mesajele-standard sunt destul de multe, mergând de la dragoste, sex, bancuri, hobby sau modă până la domenii mai ciudate precum paranormalul, matrimonialele sau chiar mesajele funerare satirice. Mesajele prin telefon sunt alte modalităţi de a face cadouri celor dragi. Cei lipsiţi de inspiraţie pot prelua mesaje-şablon tot de pe internet, “oferta” fiind prea puţin originală. “Când iubeşti o persoană e ceva! Când o persoană te iubeşte e altceva! Când o persoană îţi întoarce dragostea, atunci e totul!”, ne spune unul dintre mesajele virtuale, care aşteaptă să fie trimise de mii de amatori. Un alt mesaj sună astfel: “Cine nu ştie să se uite în ochii persoanei care îi stă în faţă, cine nu reuşeşte să renunţe la cuvinte pentru tăcere, cine nu se întreabă dacă nu cumva fericirea se ascunde într-un zâmbet şi o mână întinsă… nu a cunoscut dragostea”. Alte site-uri sunt mai îngăduitoare cu imaginaţia, lăsându-ţi posibilitatea să creezi chiar tu mesajul pentru cei dragi.
