Dunărea atinge cote incredibile la Brăila

Oraşul lui "Tanti Elvira" e ferit de inundaţii, graţie geografiei zonei pe care este situat. Vizavi, însă, în Insula Mare a Brăilei, pericolul unei inundaţii catastrofale este prezent mai mult decât oricând.

În aprilie 2006, când la mira Brăila s-a atins cota de 699 centimetri, brăilenii au crezut că Dunărea nu are cum să crească mai mult decât atât. "Am zis atunci că nici într-o sută de ani nu se va mai atinge un asemenea nivel. Iată că ne-am înşelat!", spune Adrian Turiac, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Brăila.

Fluviul a ajuns luni, 5 iulie 2010, la cota de 709 cm, iar prognozele hidrologice menţionau, pentru data de 10 iulie, o cotă incredibilă, de 730 cm. Chiar şi la un asemenea nivel istoric însă, municipiul Brăila nu se află în pericol de a fi inundat, graţie faptului că este aşezat pe un pinten de pământ situat la circa 10 metri deasupra falezei dunărene.

În schimb, faleza şi implicit zona portuară se află deja sub apă de o săptămână. A fost inundat perimetrul Zonei Libere Brăila, iar apa a intrat în subsolul unor imobile ce adăpostesc locuinţe sociale, precum şi în subsol la Marinarul, un restaurant situat în zona falezei. Din imobilele inundate au fost evacuate 100 de persoane, care sunt cazate temporar în căsuţele taberei de elevi din staţiunea Lacu Sărat.

Dacă municipiul este ferit de furia Dunării, marele pericol este prezent pe malul de vizavi, unde digul care apără Insula Mare a Brăilei (IMB) începe să reziste din ce în ce mai greu presiunii imense la care este supus. A fost proiectat să facă faţă unei cote de maximum 720 cm, iar dacă se vor atinge cei 730 cm prognozaţi de hidrologi, doar Dumnezeu poate şti dacă va ceda sau nu.

De două săptămâni, angajaţii sucursalei brăilene a Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare, salariaţii "TCE 3 Brazi" SRL Piatra Neamţ - arendaşul a 55.000 ha din IMB -, locuitorii comunelor Măraşu şi Frecăţei din incinta îndiguită, pompieri, jandarmi şi, mai nou, militari se căznesc să consolideze digul şi să stopeze infiltraţiile.

Munca lor va deveni aproape imposibilă, dacă se vor adeveri codurile galbene de precipitaţii abundente emise de meteorologi pentru zona de est a României. "Deja digul este îmbibat de umezeală. Dacă mai vine apă şi de sus, pericolul va fi şi mai mare, plus că drumurile de pământ din Insulă vor deveni impracticabile, fapt ce va afecta transportul materialelor necesare consolidării şi supraînălţării porţiunilor afectate de tasări. Noi sperăm totuşi să trecem peste această primejdie şi să împiedicăm inundarea Insulei Mari", ne-a declarat prefectul Brăilei, Dumitru Popa.

Există, în momentul de faţă, scenarii de evacuare a populaţiei din IMB, în cazul producerii unui dezastru. Dacă s-ar rupe digul, mii de persoane care domiciliază în comunele Măraşu şi Frecăţei ar rămâne practic pe drumuri, iar distrugerea exploataţiei agricole a "TCE 3 Brazi" - cea mai mare de acest fel din Europa - ar provoca pagube imense în economia naţională.

În pericol de inundaţie se află şi o por­ţiune de teren, de circa 50 hectare, si­tuată vizavi de Insula Mare, la marginea comunei Chiscani. Digul de acolo este ţinut permanent sub observaţie, dar poate ceda în orice mo­ment. Dacă se va întâmpla acest lucru, apa va distruge circa 10 ha de culturi agricole. Mai grav însă este că pe terenul ameninţat se află şi hal­da de deşeuri chimice a fostului Combinat de Fibre, Celuloză şi Hârtie de la Chiscani.

Primarul Chiscaniului, Ion Crăciun, atrage atenţia de câţiva ani că dacă Dunărea ajunge la această haldă, există pericolul să antreneze zeci de mii de metri cubi de otrăvuri industriale, depozitate acolo pe parcursul a 40 de ani. "S-ar produce o poluare de proporţii internaţionale, fiindcă ar fi afectată inclusiv Marea Neagră", avertizează primarul Crăciun.

Autorităţile judeţene spun însă că primarul exagerează şi că deşeurile respective sunt inactive şi nu reprezintă un pericol pentru mediu. Totuşi, la faţa locului se vede deja cum apa din pânza freatică împinsă la suprafaţă de nivelul ridicat al Dunării bălteşte în nişte gropi foarte mari, cu maluri albe, ce degajă un miros puternic de leşie. Halda de de­şeuri chimice este administrată de so­cietatea Celhart Donaris, ultima ră­măşiţă a combinatului din perioada comunistă.

Primăria Chiscani a făcut nu­meroase demersuri să i se în­cre­dinţeze depozitul de deşeuri, pentru a putea asana terenul, însă până acum s-a lovit de birocraţia care stă­pâneşte guvernarea de la Bucureşti.