x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special E clar ca se misca ceva

E clar ca se misca ceva

17 Mai 2005   •   00:00

Cu o intarziere de 10 ani de la desfiintarea PCR si a Securitatii, in 2001 a fost infiintata institutia menita a deslusi pacatele comunismului: Consiliul National de Studiere a Arhivelor Securitatii (CNSAS). Explozia de adevar promisa nu s-a materializat inca. In ciuda criticilor, presedintele CNSAS, Gheorghe Onisoru, considera ca demararea preluarii accelerate a arhivelor este un pas inainte.

  • de DIANA RUCINSCHI, ANDREEA CASCAVAL

  • NECLINTIT. Cu toate ca a fost puternic contestat chiar de catre colegii sai si acuzat de pactizare cu SRI, Gheorghe Onisoru si-a mentinut atitudinea pragmatica
    Jurnalul National: Prin Hotararea nr. 13 CSAT, s-a decis urgentarea preluarii dosarelor... Ce efecte practice a avut aceasta decizie?
    Gheorghe Onisoru: CNSAS a inceput din martie 2001 sa preia arhive: de la SRI, de la SIE si de la Ministerul Justitiei. De la Ministerul Apararii inca nu am primit nimic. In 4 ani am preluat circa 750 de metri liniari de arhiva, iar incepand de pe 10 martie 2005 si pana in aprilie am luat peste 2 km de arhiva de la SRI.

    Rolele si microfilmele de la Pitesti va vor reveni tot dumneavoastra?
    Legea spune ca toata arhiva va veni dinspre SRI. Normal este ca CNSAS sa preia toate documentele create de Securitate, inclusiv de la Arhivele Nationale, inclusiv de la MApN, de la SIE si de la SRI si sa fie creata o baza nationala, o arhiva istorica. De la SIE noi nu preluam dosare, noi preluam CD-uri si le trecem pe un suport de hartie.

    S-a spus de foarte multe ori ca toate informatiile se afla la CID (Centrul de Informare si Documentare). Ati fost vreodata la CID? Ati facut demersuri pentru a primi ce se afla acolo?
    Nu. A fost o discutie legata de acest CID la care Serviciul Roman de Informatii a declarat ca acolo sunt doar informatii partiale. Noi in momentul de fata ne facem propria baza de date care este mult mai completa pentru ca noi nu trecem doar titularul dosarului, ci intr-o fisa a noastra sunt trecute indexuri cu toate persoanele care apar: persoane urmarite, turnatori, informatori, ofiteri. Toate aceste informatii sunt bagate intr-o baza de date care in momentul in care vom procesa toata arhiva va fi mult mai puternica decat cea pe care a avut-o fosta Securitate.

    Un nou inceput

    A existat un plan initial, adica un fel de proiect asupra a ce anume trebuie preluat si de la cine?
    Pana acum, CNSAS, a preluat punctual. Si anume, va spun ce: am verificat Parlamentul si atunci am trimis liste la detinatorii de arhive pentru toti membrii Parlamentului. De acolo revine fie o lista in care se spune daca aceste persoane au dosare sau nu. Apoi am verificat membrii Guvernului, s-a verificat pana la nivel de secretar de stat s.a.m.d. Deci pana acuma noi am preluat punctual. Incepand din 10 martie se preia totul. S-a inceput cu dosarele informatorilor. Ce avem noi acuma, acolo, peste 300.000 de dosare sunt numai de informatori. Unele dintre ele sunt de 3 file, unele de sute de file. Dosarele sunt foarte diferite.

    Cum se desfasoara preluarea dosarelor? Au fost voci care au sustinut ca aceasta preluare a fost organizata haotic....
    Totul se preia foarte riguros si stim exact unde se gaseste, in cei trei kilometri, orice dosar, la orice ora. Totul este preluat pe baza de proces-verbal, mai mult decat atat, SRI preda acum mult mai mult decat putem noi sa procesam. La noi se lucreaza si 2, 3, 5, 10 metri intr-o zi. Ori, intr-o zi SRI ne da intre 100 si 200 de metri. Am avut o zi cu 226 de metri de arhiva. Exista o zona-tampon in care are acces SRI si CNSAS, iar din zona aia noi incet, incet preluam. Dar daca intereseaza un dosar care nu este pe raftul de unde iau eu si este la 2 km mai incolo nu-i nici o problema. Stiu exact unde se afla, am mers, l-am luat. SRI are toate aceste lucruri pregatite si in momentul in care noi cerem ceva si acel ceva se gaseste in acea zona-tampon, reprezentantul nostru cu reprezentantul lor iau acest dosar, a trecut la mine, l-am numerotat si intra in proprietatea mea.

    Razboi la varf

    Cum v-ati inteles cu SRI?
    Nu a fost dragoste intre cele doua institutii. SRI-ul care este o institutie militarizata, cu o ierarhie, ne-a privit ca pe o sleahta de... A fost insa mai degraba un razboi mediatic, a fost un razboi nu intre CNSAS si SRI, ci intre Colegiu (institutia de conducere a Consiliului - n.r.) si SRI, iar uneori intre unii membri ai Colegiului si SRI. Pentru ca au fost momente in care intregul Colegiu a reactionat prin comunicate la anumite lucruri care ni s-au parut incorecte, dupa cum au fost si momente in care si SRI a dat comunicate impotriva noastra.

    Si in prezent?
    Ceea ce este important in momentul de fata si in contextul actual in care CSAT a dat acea hotarare de preluare a arhivelor, exista o colaborare foarte buna cu SRI in momentul de fata. Ei chiar au cheltuieli mari in legatura cu aceasta mutare de arhiva, pentru ca sa aduci un tir de la Baia Mare pana aici insotit de o unitate antitero care pleaca din Bucuresti costa foarte mult. In momentul in care toata arhiva o sa vina la noi, asta o sa fie istorie.

    S-a intamplat sa preluati dosare de la SRI din care sa lipseasca pagini?
    Stiti ce se intampla? Dosarele care vin de la SRI nu sunt numerotate. Noi suntem cei care le numerotam de la 1 la... Dosarele acestea se constituie din fise si informatii preluate din mai multe parti.

    Dar nu s-a pastrat organizarea arhivei Securitatii?
    Ba da, noi asa le-am pastrat. Insa inainte de momentul in care un dosar se claseaza in arhiva, el este lucrat de un ofiter: care il are in fiset si care isi face tot felul de numerotari. Si din aceasta cauza o sa vedeti ca sunt dosare in care sunt trei-patru randuri de numerotari: numerotarea ofiterului, a arhivelor, o parte la informator. Notele informative nu raman in dosarul lui, ci sunt duse in dosarul victimei. Din acest motiv exista aceasta formula. Fara indoiala ca suspiciuni au fost si o sa fie, ca dosarele au fost periate. Dar nu avem ce face, noi lucram cu ceea ce avem. In momentul in care lucrurile ajung la noi, nu intervenim in nici un fel, le punem ca atare la dispozitia celor care vor sa vada aceste dosare.

    Jumatate plina

    In 2002, CNSAS a facut un proiect de modificare a Legii Ticu Dumitrescu. De ce este mort?
    Noi am venit cu niste schimbari, dar in momentul in care a intrat in Parlament o astfel de lege asupra careia exista puncte de vedere atat de divergente, este foarte greu sa armonizezi aceste puncte de vedere. Si cu toate ca anul acesta nu cred ca se va intampla ceva, pentru ca exista aceasta prioritate, e foarte posibil insa ca la inceputul anului viitor, cand se va termina mandatul primului Colegiu, sa se gaseasca o formula care poate fi sa se renunte la Colegiu, sau sa se transforme institutia intr-un Centru National Arhivistic, intr-un institut de istorie cum exista in Polonia.

    Ce anume ar fi trebuit modificat la Legea CNSAS?
    Exista in lege un punct care spune ca detinatorii de arhive transfera arhiva cu totul. In proiectul initial al legii exista o specificare ca noua institutie va prelua arhiva cu tot cu cladire. Insa in vara lui 1999 Parlamentul a schimbat acest punct si a introdus acest cuvant, transfer. Si atunci, in mod evident trebuie sa le transferam.

    Sunteti multumit de felul in care decurg lucrurile? Sunt foarte multe persoane care considera ca CNSAS nu prea face...
    Eu zic ca trebuie sa vedem partea buna a lucrurilor, faptul ca aceasta arhiva se misca si este cea mai ampla miscare din Europa de Est, dupa cel de-al doilea razboi mondial. Este foarte important ca arhiva de la Baia Mare nu mai sta la Baia Mare, sta la mine, la Popesti-Leordeni. Este clar un pas inainte, numai cine nu vrea nu vede ca este un pas inainte. Daca cautam nod in papura, fara indoiala ca o sa gasim: ca sunt 19 grade in loc de 20, ca bate vantul dinspre dreapta si nu dinspre stanga. Sunt primul constient ca nu e totul perfect, dar e clar ca se misca niste lucruri.

    CARCOTASI

    "Bineinteles ca sunt oameni nemultumiti ca le-a disparut subiectul de discutie. Sunt si angajati ai CNSAS nemultumiti ca s-au transformat din cercetatori in oameni care merg la Popesti-Leordeni sa preia dosare, dar pentru asta sunt platiti. Ei sunt functionari publici" - Gheorghe Onisoru

    ACHITAT
    Deciziile in cadrul Colegiului se iau cu majoritate de voturi. Potrivit presedintelui Colegiului, de cele mai multe ori ele au fost luate chiar in unanimitate: "Foarte putine au fost cele in care am avut o abtinere sau un vot impotriva si in cazul acesta a fost o abtinere pentru a nu da impresia ca suntem ca Partidul Comunist cu unanimitate." Au existat insa si cazuri pe muchie de cutit, in care s-a ajuns la egalitate de voturi, situatie in care votul presedintelui conteaza dublu. "Cazul cel mai cunoscut este al lui Vadim Tudor, in care au fost 4 voturi pentru si 4 voturi contra. Pentru ca eu am spus ca nu a desfasurat activitati de politie politica conform legii, votul meu a fost considerat dublu si atunci decizia a fost ca nu a facut politie politica", a declarat Onisoru, presedintele CNSAS.

    PRIVILEGIATI SI FUNCTIONARI
    In martie 2000, Parlamentul a votat componenta Colegiului, format din 11 membri, al caror mandat de 6 ani va expira in martie 2006. In primavara si vara anului 2000, Colegiul a pregatit regulamentul de organizare si functionare a institutiei, care a fost prezentat Parlamentului si transformat in lege si a procedat la angajarea functionarilor publici. Cand vorbim de CNSAS sunt doua paliere. E Colegiul format din 11 demnitari numiti de Parlament pe 6 ani si este institutia ca atare formata din functionari publici angajati contractual, care in momentul de fata numara de 197 persoane.
    ×
    Subiecte în articol: special cnsas momentul dosare arhiva