x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ea era stăpâna „apelor liniştite”

0
Autor: Carmen Anghel-Dobre 07 Mar 2011 - 19:02
Ea era stăpâna „apelor liniştite” Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, Mogoşoaia/
Vezi galeria foto


„De ce scriu? De teamă să nu uit viaţa”. Princesse Bibesco. Aşa îşi semna cărţile. Prinţesa Martha Bibescu. Acesta era titlul ei oficial. Una dintre cele mai fascinante femei ale secolului al XX-lea.

Idealul… „Poate că pentru fiecare bărbat o singură femeie întru­chi­pează idealul absolut de frumuseţe şi odată descoperită de­vine de neuitat. Bărbatul, favorizat de zei (...) Pleoapele sunt uşor cobo­râ­te, iar genele ei sunt foarte lungi şi ne­gre; acestea cad ca nişte franjuri, aşa cum cad crengile sălciilor asupra unui lac, iar oglinda apei care se întrevede poate fi gri, albastră, sau verde, după cum cade lumina. (...) Nu cred că am mai întâlnit vreodată un creier şi un spirit atât de înzestrate ca ale Smarandei. Cunoştinţele sale în artă sunt variate şi profunde, în litera­tura franceză şi în istorie sunt sur­prin­­­zător de complete. Un francez foar­te inteligent a făcut o remar­că: «Memoria sa este prodigioasă; cred că doare să-ţi aminteşti atât de multe lucruri». (...) Smaranda nu este populară; are numeroşi admiratori; dar asta nu o ajută să câştige simpatia celor de acelaşi sex. Ea are prea multe avantaje: averea, frumuseţea, inteli­genţa şi o poziţie în societate; combinate într-o singură persoană acestea sunt de neiertat (...) Poziţia sa este delicată într-o epocă aşa cum este aceasta, ea, care în plus  faţă de alţii, are un mod de gândire european. În zece ani, această mentalitate ar putea fi salvarea Europei, dar astăzi provoacă blamare şi critică.(...)” (traducere şi adaptare din „Smaranda” par Le brigadier-general Lord Thomson of Cardington/preface de James Ramsay Mac Donald, premier ministre de Angleterre – 1932, Paris/ Flamarion).

Au fost primele impresii pe care Prin­ţesa Martha Bibescu i le-a lăsat Lor­dului Thomson of Cardington, în martie 1915, atunci când acesta a venit în România trimis de Marea Britanie cu misiunea specială de „a băga Ro­mânia în răz­boi”. Lordul Thomson a fost unul dintre bărbaţii care au marcat viaţa Prin­ţesei de pe „Apele liniş­tite” aşa cum spunea el domeniului Martei de la Mogoşoaia. Cei doi au dezvoltat o relaţie puternică, o iubire reciprocă, plină de spirit, care nu s-a sfârşit o dată cu dispariţia prematură, în plină glorie a Lordului, atunci când avionul său s-a prăbuşit în flăcări într-o pă­dure din Franţa, la 8 octombrie 1930. „N-am avut niciodată alte vieţi în afara vieţii bărbaţilor mei. Viaţa lui a fost cea mai frumoasă viaţă a mea”, scria Martha.

Nemuritori
În viaţa şi în spiritul Marthei au săpat brazde adânci Prinţul Geor­ge Bibescu, nepot direct al domnitorului Gheorghe Bibescu, cel care i-a fost primul şi singurul soţ. Cu acesta s-a căsătorit în adolescenţă, (au avut o singură fiică, Valentina), au fost mai degrabă camarazi decât iubiţi, dar la moartea lui, în 1941, Prinţesa a suferit extrem, scriind: „George – astăzi. La ora 10 şi 20. Agonia. Apoi moartea... Tot ce am scris despre tine în această zi, în care viaţa mea se sfârşeşte cu a ta, George... „
Însă şi James Ramsay Mac Do­nald, premier al Angliei, prieten al Lordului Thomson, avea să ocupe un loc important în viaţa şi inima Marthei.

Cea mai mare admiraţie, însă, Martha a avut-o pentru tatăl său Ioan N. Lahovary. De el se va despărţi definitiv, la 27 iunie 1915, când „Mica societate de la Mogoşoaia a fost ca lovită de trăsnet şi aproape descompusă de moartea  subită a tatălui meu. Dispariţia sa a pus capăt primei şi celei mai lungi prietenii din viaţa mea.” (Din Le destin de Lord Thomson of Cardington/Paris/ 1932) „Martha mărturisea că destinul îi făcuse să se întâlnească pe cei doi bărbaţi importanţi din viaţa sa, pentru că amândoi împărtăşeau aceeaşi înaltă concepţie de guvernare. Ascultând conversaţiile bătrânului conservator cu Lordul «am înţeles că numele partidelor contează prea puţin şi că o anumită calitate a sufletului, oriunde în lume, poate forma un guvern de largă reprezentare, bazat pe onestitate».”

Crescută la şcoala tatălui său, a avut multe de spus în politica făcută pentru ţara sa. A avut relaţii uimitoare în cercurile politice europene şi americane: „Înrudită cu Asquith, şeful partidului liberal din Marea Britanie (a cărui fiică se căsătorise cu Antoine Bibescu), scriitoarea a întreţinut relaţii strânse şi cu Ramsay Mac Donald, fost de mai multe ori prim-ministru al Angliei. (...) I-a cunoscut pe Winston Churchill, Anthony Eden, Neville Chamberlain, iar Sir Samuel Hoare a fost oaspetele ei la Mogoşoaia”, scrie Ma­ria Brăescu, în teza sa de doctorat. Lista relaţiilor sale politice nu se opreşte aici. Mogoşoaia a fost martorul tăcut al multor întâlniri şi vizite ale oamenilor politici ai vremii zdruncinate în care a trăit Martha Bibescu. I-a cunoscut şi pe Roosevelt şi pe Mussolini, la ei acasă. Fascismul l-a respins din prima clipă. A căzut victimă legionarilor, când, în noiembrie 1940 „apele liniştite” au fost tulburate de o percheziţie brutală a verzilor. I-au confiscat multe documente şi manuscrise. 

Scriitoare
Princesse Bibesco a fost o scriitoare (de limbă franceză) prodigioasă: „O călătorie întreprinsă cu automobilul în Persia constituie sursa de inspiraţie a primei cărţi a scriitoarei, «Les huit paradis», apărută în 1908 şi premiată de Academia Franceză. Scriitoarea avea 18 ani. Experienţa persană a Marthei Bibescu, îmbinată cu pasiunea sa precoce pentru istorie, dă naştere celui de al doilea volum «Alexandre Asiatique» (1912), apoi «Une fille de Napoleon» (...), în care autoarea se referă la Emilie Prellapra, fiică naturală a lui Napoleon, devenită prin căsătorie principesă de Caraman-Chimay, propria bunică a lui George Valentin Bibescu” (Maria Brăescu), unul dintre cei mai buni aviatori români, ales în 1932 preşedintele Federaţiei Aeronautice Internaţionale.

În 1923 apare prima carte a Marthei Bibescu... inspirată de pământul şi de sufletul românesc – „Isvor, le pays de saules”. „În total, treizeci şi unu de volume, ca autoare mărturisită, cu numele adevărat deasupra titlului. Plus alte câteva apărute sub pseudonimul Lucile Decaux”.
Jurnalele sale – Jurnal Politic – 1939-1941, Jurnal 1915 etc. – constituie cea mai lucidă privire a unui observator asupra societăţii. De la metaforele, unele prea pline de romantism, din „Destinul Lordului Thomson”, de exemplu, la modul cum a disecat societatea românească şi cea europeană din preajma şi din timpul celor două războaie mondiale, Prinţesa şi-a făcut o datorie de onoare din a lăsa mărturii curate şi reci despre lumea în care trăia.

„Pourquoi j’ecris? De peur d’oublier la vie.” „De ce scriu? De teamă să nu uit viaţa”, spunea Martha Bibescu. Era atât de avidă de viaţă, voia cu lăcomie totul de la ea, dar îi şi dăruia pe măsură. Îşi începuse (probabil) viaţa, pe care nu voia s-o uite, în 1889, ca Martha Lahovary – fiica lui Ion N.Lahovary.
Prinţesa Martha Bibescu s-a stins din viaţă la 28 noiembrie 1973, la Paris. Iubise mult Parisul, şi Londra, Mogoşoaia şi Posada. România.

Verişoarele
Alături de Martha Bibescu, au luminat cultura secolului trecut şi verişoarele sale Elena Văcărescu şi Ana de Noailles.
Iată o analiză a importanţei Elenei Văcărescu şi Anei de Noailles făcută de Zoe Dumitrescu –Buşulenga. „(...) Voit sau nevoit li s-au dus paşii pe tărâmuri străine, au intrat în conexiuni noi de viaţă şi de cultură, au scris opere într-o limbă care nu le fusese maternă, dar le devenise adoptivă, şi au rămas în istoria culturii franceze, şi nu mai puţin a celei româneşti.

Contesa Ana de Noailles, născută din neamul vechi al Brâncovenilor, a încercat o imersie totală în universul galic în care a intrat prin căsătoria cu contele Mathieu de Noailles. Această femeie frumoasă, mândră, cultivată, a pătruns şi a strălucit cu uşurinţă în cele mai exclusiviste saloane ale aristocraţiei franceze şi, fascinată de lumea aceea rafinată, elegantă, a prins cu vremea a uita de obârşia neamului plin de puteri ascunse ale spiritului, din care se trăgea. (...) Între poeţii francezi ai timpului Ana de Noailles rămânea româncă, şi ca atare o consemnează toate istoriile literare în care laureata Academiei franceze (pentru volumul Le coeur innombrable – 1901) nu-şi găseşte ascendenţi, ci doar afini. (...) Nu a spus Iorga decât un adevăr afirmând că «Ana de Noailles a făcut să răsune acordurile misterioase ale sufletului nostru într-una din cele mai mari literaturi ale lumii». Cu Elena Văcărescu intrăm într-o existenţă pasionat românească ce s-a încheiat de altfel cu odihna de veci în pământul acesta al nostru. (…) Cu eleganţa unei oratorii subţiri, Elena Văcărescu a fost conferenţiară mult preţuită a Parisului pe subiecte de literatură şi artă dintre cele mai diverse. Farmecul ei avea virtuţi cu totul ieşite din comun, deşi aceea care-l radia nu era deloc frumoasă. Dar delicateţea şi discreţia prezenţei, simţul nuanţelor, o intuiţie superioară a sufletului omenesc, înţelegerea artei cu o ascuţime rară a sensibilităţii au făcut din Elena Văcărescu o perso­nalitate în adevăratul sens al cuvântului, apropiind-o de cei mai mari artişti şi oameni de cultură ai timpului (...). N-a fost o mare poetă, ci o receptivitate deschisă la orice manifestare de artă autentică, un om de gust şi de caldă vibraţie a inimii. Şi niciodată nu şi-a uitat ţara. Nici în volumele ulterioare unde răsună ecourile româneşti în variate ipostaze (în Le Rhapsode de la Damovitza – 1898; Nuits d’Orient – Folklore Roumain; Cobzar etc.), (...) Ana de Noailles – Elena Văcărescu, două ambasadoare ale culturii româneşti. (...)” (prefaţă la volumul Elena Văcărescu/ Ana de Noailles, Versuri, Editura Albatros 1971).

Ofrandă
O, tineri, cărţile ce-am scris, pe voi vă cheamă;/ În ele am lăsat fugar,/ Cum fac copiii-atunci muşcă-o poamă,/ Din dinţii mei o urmă doar.// Cu mâinile pe paginile larg deschise,/ Cu ochii-n zare căutând,/ Am plâns, cum pe alei plâng pare-mi-se/ Furtunile-n pietriş căzând.// Vă hărăzesc în umbra amară-a cărţii, iată,/ Privirile-mi şi fruntea mea,/ Şi sufletu-mi, văpaie-imensă, beată,/ Să le puteţi voi cerceta.// Vă las lumina toată, de soare-a feţii mele,/ Cu vârstele ce m-au brăzdat,/ Şi, slabă, dulce, inima ce-n doruri grele,/ Atât curaj a arătat.// Cu inima-mpreună vă las povestea-i toată,/ Şi prospeţimea ei de in,/ Şi zorii feţei mele, şi noaptea-ntu­necată,/ De care părul meu e plin.//Priviţi cât de săracă e rochia în care/ Destinu-mi a venit spre voi;/ Cei mai umili drumeţi, prin dunele-arzătoare,/ Nu umblă, vai, atât de goi.// Ce minunat frunzişul şi-a rozei îmbiere,/ Grădina mea v-am hărăzit,/ Şi neîntemeiată, amarnica-mi durere,/ Cea pururi fără de sfârşit...(Ana de Noailles)

Destinul meu
Pe-o seară clară am văzut ve­nind/ Destinul meu pe-o mare de argint.// Era un om cu-o frun­­te străvezie/ Ce, vesel, surâ­dea în vijelie.// Şi se uita-ncruntat fără de milă/ La valul de lo­peţi sucit în silă.// Privea fără un pic de îndu­io­şare/ Săr­ma­na lună şi-a ei ­disperare.// Pri­vea în faţă, ne­în­credinţat,/ Un cer de seară, bi­ne­­cu­vântat.// Pri­vea fără să spu­nă un cu­vânt/ Cum valul lă­crima, purtat de vânt.// Pri­vea, fără de frica nimănui/ Ini­ma-i tare, inima lui. (Elena Văcărescu)

Citiţi toate articolele Ediţiei de colecţie a Jurnalului Naţional - Femei române

Citeşte mai multe despre:   editie de colectie,   femei romane

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

În ziua citării lui Maior la SIIJ, sistemul loveşte în Vîlcov, ca să o atingă pe Adina Florea

În ziua citării lui Maior la SIIJ, sistemul loveşte în Vîlcov, ca să o atingă pe Adina Florea
Galerie Foto Sistemul joacă “la rupere”, după ce Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a avansat cu ancheta în dosarul aducerii din Indonezia, în 2011, cu o aeronavă privată, a lui Nicolae Popa. Ieri,...

Regele Ferdinand revine la Oradea, după 100 de ani

Regele Ferdinand revine la Oradea, după 100 de ani
Foarte mulți români, nu doar orădenii, sunt revoltați, în aceste zile, după ce au văzut statuia voievodului Mihai Viteazul dată jos de pe soclu, în centrul orașului Oradea. Foarte puțini ştiau însă că pe...

Securiştii care au lucrat cu Băsescu înainte de ’89, colaboratori politici ai acestuia după 2004

Securiştii care au lucrat cu Băsescu înainte de ’89, colaboratori politici ai acestuia după 2004
Galerie Foto Toţi foştii agenţi şi ofiţerii de securitate care ar putea să elucideze trecutul de colaborator al lui Traian Băsescu, posesorul numelui de cod “Petrov”, au primit, după Revoluţie, dar cu precădere în...

O incursiune în lumea „foarte oltenilor”. Băilești. Realitatea e mai haioasă ca bancurile

O incursiune în lumea „foarte oltenilor”. Băilești. Realitatea e mai haioasă ca bancurile
Galerie Foto Se spune că sunt câteva locuri pe care este obligatoriu să le vizitezi în viață. Piramidele, Babilonul, Marele Canion, Cascada Niagara. Dar eu spun că Băileștiul trebuie inclus în acest „must do it”. Este...

Procurorul DNA, schimbat cu cel de la SIIJ în dosarul Alinei Bica

Procurorul DNA, schimbat cu cel de la SIIJ în dosarul Alinei Bica
Instanţa supremă consideră că poate participa la procesul în care se rejudecă apelul Alinei Bica doar un procuror de la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, şi nu procurorul desemnat de DNA....

Poliartrita reumatoidă este sistemică: atacă şi inima, plămânii, rinichii, sistemul nervos

Poliartrita reumatoidă este sistemică: atacă şi inima, plămânii, rinichii, sistemul nervos
În capitolul medicinii despre bolile reumatismale se încadrează două categorii: boli de uzură, de degradare a articulaţiilor, boli degenerative şi boli reumatismale inflamatorii, mai puţine, dar mai grave. Cea...

Ancheta în afacerea „Peştele contaminat” va urca spre înalţi funcţionari ai statului

Ancheta în afacerea „Peştele contaminat” va urca spre înalţi funcţionari ai statului
Galerie Foto Afacerea “Peştele contaminat”, care a ieşit la iveală în aceste zile, după ce procurorul Teodor Niţă, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, a luat urma unei reţele...

Ziua cuţitelor lungi. Verdictele care pot arunca în aer alegerile

Ziua cuţitelor lungi. Verdictele care pot arunca în aer alegerile
Galerie Foto Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă, astăzi, un nou termen în apelul formulat de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, în ceea ce presa a numit “Dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman”. Este f...

Înalta Curte a achitat-o pe Kovesi înainte de proces

Înalta Curte a achitat-o pe Kovesi înainte de proces
Judecătoarea Francisca Vasile, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a dispus ridicarea măsurii controlului judiciar instituit de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie pe numele...

Sindromul „burnout” distruge și afacerea, nu doar angajații

Sindromul „burnout” distruge și afacerea, nu doar angajații
Una dintre „maladiile” contemporane care afectează, în egală măsură, angajații și companiile, este sindromul „burnout”. Atunci când oamenii sunt suprasolicitați și încearcă să rezolve toate...

O bancă nu-şi poate recupera datoriile de la o companie debitoare din cauza SRI

O bancă nu-şi poate recupera datoriile de la o companie debitoare din cauza SRI
Galerie Foto Aflată în procedura insolvenţei, compania Mira Telecom, abonată, de ani de zile, la contracte importante încheiate cu structurile de forţă ale statului, se află în litigiu cu Banca Transilvania. Mai exact,...

Minunile Poliției Locale: a pus cetățenii să atace metroul

Minunile Poliției Locale: a pus cetățenii să atace metroul
Galerie Foto Primăria Sectorului 4 din Bucureşti este decisă să facă ordine în construcţii şi a dispus demolarea tuturor construcţiilor ridicate ilegal în aria sa de acoperire. Numai că în graba lor de a se conforma ordin...

Povestea românilor care au ajuns în Coreea de Nord

Povestea românilor care au ajuns în Coreea de Nord
Galerie Foto Alexandra şi Adrian sunt doi tineri pasionaţi de călătorii, care îşi transformă fiecare vacanţă în documentare filmate pe care le postează pe canalul lor de youtube. Cei doi nu pot sta liniştiţi la plajă,...

Planul de anihilare a Secţiei speciale. Cum pot fi blocate dosarele lui Kovesi

Planul de anihilare a Secţiei speciale. Cum pot fi blocate dosarele lui Kovesi
Galerie Foto Numirea, de către Camera Deputaţilor, a procurorului Gheorghe Stan, şef în funcţie al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), ca judecător în cadrul Curţii Constituţionale are un...

Antitusivele, doar la recomandarea medicului

Antitusivele, doar la recomandarea medicului
Cu privire la plămâni şi boli ale aparatului respirator,  circulă în populaţie o serie de variante inexacte de tratamente şi modul lor de administrare. Prin urmare, încercăm să limpezim legendele din popor...
Serviciul de email marketing furnizat de