x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ea era stăpâna „apelor liniştite”

0
Autor: Carmen Anghel-Dobre 07 Mar 2011 - 19:02
Ea era stăpâna „apelor liniştite” Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, Mogoşoaia/
Vezi galeria foto


„De ce scriu? De teamă să nu uit viaţa”. Princesse Bibesco. Aşa îşi semna cărţile. Prinţesa Martha Bibescu. Acesta era titlul ei oficial. Una dintre cele mai fascinante femei ale secolului al XX-lea.

Idealul… „Poate că pentru fiecare bărbat o singură femeie întru­chi­pează idealul absolut de frumuseţe şi odată descoperită de­vine de neuitat. Bărbatul, favorizat de zei (...) Pleoapele sunt uşor cobo­râ­te, iar genele ei sunt foarte lungi şi ne­gre; acestea cad ca nişte franjuri, aşa cum cad crengile sălciilor asupra unui lac, iar oglinda apei care se întrevede poate fi gri, albastră, sau verde, după cum cade lumina. (...) Nu cred că am mai întâlnit vreodată un creier şi un spirit atât de înzestrate ca ale Smarandei. Cunoştinţele sale în artă sunt variate şi profunde, în litera­tura franceză şi în istorie sunt sur­prin­­­zător de complete. Un francez foar­te inteligent a făcut o remar­că: «Memoria sa este prodigioasă; cred că doare să-ţi aminteşti atât de multe lucruri». (...) Smaranda nu este populară; are numeroşi admiratori; dar asta nu o ajută să câştige simpatia celor de acelaşi sex. Ea are prea multe avantaje: averea, frumuseţea, inteli­genţa şi o poziţie în societate; combinate într-o singură persoană acestea sunt de neiertat (...) Poziţia sa este delicată într-o epocă aşa cum este aceasta, ea, care în plus  faţă de alţii, are un mod de gândire european. În zece ani, această mentalitate ar putea fi salvarea Europei, dar astăzi provoacă blamare şi critică.(...)” (traducere şi adaptare din „Smaranda” par Le brigadier-general Lord Thomson of Cardington/preface de James Ramsay Mac Donald, premier ministre de Angleterre – 1932, Paris/ Flamarion).

Au fost primele impresii pe care Prin­ţesa Martha Bibescu i le-a lăsat Lor­dului Thomson of Cardington, în martie 1915, atunci când acesta a venit în România trimis de Marea Britanie cu misiunea specială de „a băga Ro­mânia în răz­boi”. Lordul Thomson a fost unul dintre bărbaţii care au marcat viaţa Prin­ţesei de pe „Apele liniş­tite” aşa cum spunea el domeniului Martei de la Mogoşoaia. Cei doi au dezvoltat o relaţie puternică, o iubire reciprocă, plină de spirit, care nu s-a sfârşit o dată cu dispariţia prematură, în plină glorie a Lordului, atunci când avionul său s-a prăbuşit în flăcări într-o pă­dure din Franţa, la 8 octombrie 1930. „N-am avut niciodată alte vieţi în afara vieţii bărbaţilor mei. Viaţa lui a fost cea mai frumoasă viaţă a mea”, scria Martha.

Nemuritori
În viaţa şi în spiritul Marthei au săpat brazde adânci Prinţul Geor­ge Bibescu, nepot direct al domnitorului Gheorghe Bibescu, cel care i-a fost primul şi singurul soţ. Cu acesta s-a căsătorit în adolescenţă, (au avut o singură fiică, Valentina), au fost mai degrabă camarazi decât iubiţi, dar la moartea lui, în 1941, Prinţesa a suferit extrem, scriind: „George – astăzi. La ora 10 şi 20. Agonia. Apoi moartea... Tot ce am scris despre tine în această zi, în care viaţa mea se sfârşeşte cu a ta, George... „
Însă şi James Ramsay Mac Do­nald, premier al Angliei, prieten al Lordului Thomson, avea să ocupe un loc important în viaţa şi inima Marthei.

Cea mai mare admiraţie, însă, Martha a avut-o pentru tatăl său Ioan N. Lahovary. De el se va despărţi definitiv, la 27 iunie 1915, când „Mica societate de la Mogoşoaia a fost ca lovită de trăsnet şi aproape descompusă de moartea  subită a tatălui meu. Dispariţia sa a pus capăt primei şi celei mai lungi prietenii din viaţa mea.” (Din Le destin de Lord Thomson of Cardington/Paris/ 1932) „Martha mărturisea că destinul îi făcuse să se întâlnească pe cei doi bărbaţi importanţi din viaţa sa, pentru că amândoi împărtăşeau aceeaşi înaltă concepţie de guvernare. Ascultând conversaţiile bătrânului conservator cu Lordul «am înţeles că numele partidelor contează prea puţin şi că o anumită calitate a sufletului, oriunde în lume, poate forma un guvern de largă reprezentare, bazat pe onestitate».”

Crescută la şcoala tatălui său, a avut multe de spus în politica făcută pentru ţara sa. A avut relaţii uimitoare în cercurile politice europene şi americane: „Înrudită cu Asquith, şeful partidului liberal din Marea Britanie (a cărui fiică se căsătorise cu Antoine Bibescu), scriitoarea a întreţinut relaţii strânse şi cu Ramsay Mac Donald, fost de mai multe ori prim-ministru al Angliei. (...) I-a cunoscut pe Winston Churchill, Anthony Eden, Neville Chamberlain, iar Sir Samuel Hoare a fost oaspetele ei la Mogoşoaia”, scrie Ma­ria Brăescu, în teza sa de doctorat. Lista relaţiilor sale politice nu se opreşte aici. Mogoşoaia a fost martorul tăcut al multor întâlniri şi vizite ale oamenilor politici ai vremii zdruncinate în care a trăit Martha Bibescu. I-a cunoscut şi pe Roosevelt şi pe Mussolini, la ei acasă. Fascismul l-a respins din prima clipă. A căzut victimă legionarilor, când, în noiembrie 1940 „apele liniştite” au fost tulburate de o percheziţie brutală a verzilor. I-au confiscat multe documente şi manuscrise. 

Scriitoare
Princesse Bibesco a fost o scriitoare (de limbă franceză) prodigioasă: „O călătorie întreprinsă cu automobilul în Persia constituie sursa de inspiraţie a primei cărţi a scriitoarei, «Les huit paradis», apărută în 1908 şi premiată de Academia Franceză. Scriitoarea avea 18 ani. Experienţa persană a Marthei Bibescu, îmbinată cu pasiunea sa precoce pentru istorie, dă naştere celui de al doilea volum «Alexandre Asiatique» (1912), apoi «Une fille de Napoleon» (...), în care autoarea se referă la Emilie Prellapra, fiică naturală a lui Napoleon, devenită prin căsătorie principesă de Caraman-Chimay, propria bunică a lui George Valentin Bibescu” (Maria Brăescu), unul dintre cei mai buni aviatori români, ales în 1932 preşedintele Federaţiei Aeronautice Internaţionale.

În 1923 apare prima carte a Marthei Bibescu... inspirată de pământul şi de sufletul românesc – „Isvor, le pays de saules”. „În total, treizeci şi unu de volume, ca autoare mărturisită, cu numele adevărat deasupra titlului. Plus alte câteva apărute sub pseudonimul Lucile Decaux”.
Jurnalele sale – Jurnal Politic – 1939-1941, Jurnal 1915 etc. – constituie cea mai lucidă privire a unui observator asupra societăţii. De la metaforele, unele prea pline de romantism, din „Destinul Lordului Thomson”, de exemplu, la modul cum a disecat societatea românească şi cea europeană din preajma şi din timpul celor două războaie mondiale, Prinţesa şi-a făcut o datorie de onoare din a lăsa mărturii curate şi reci despre lumea în care trăia.

„Pourquoi j’ecris? De peur d’oublier la vie.” „De ce scriu? De teamă să nu uit viaţa”, spunea Martha Bibescu. Era atât de avidă de viaţă, voia cu lăcomie totul de la ea, dar îi şi dăruia pe măsură. Îşi începuse (probabil) viaţa, pe care nu voia s-o uite, în 1889, ca Martha Lahovary – fiica lui Ion N.Lahovary.
Prinţesa Martha Bibescu s-a stins din viaţă la 28 noiembrie 1973, la Paris. Iubise mult Parisul, şi Londra, Mogoşoaia şi Posada. România.

Verişoarele
Alături de Martha Bibescu, au luminat cultura secolului trecut şi verişoarele sale Elena Văcărescu şi Ana de Noailles.
Iată o analiză a importanţei Elenei Văcărescu şi Anei de Noailles făcută de Zoe Dumitrescu –Buşulenga. „(...) Voit sau nevoit li s-au dus paşii pe tărâmuri străine, au intrat în conexiuni noi de viaţă şi de cultură, au scris opere într-o limbă care nu le fusese maternă, dar le devenise adoptivă, şi au rămas în istoria culturii franceze, şi nu mai puţin a celei româneşti.

Contesa Ana de Noailles, născută din neamul vechi al Brâncovenilor, a încercat o imersie totală în universul galic în care a intrat prin căsătoria cu contele Mathieu de Noailles. Această femeie frumoasă, mândră, cultivată, a pătruns şi a strălucit cu uşurinţă în cele mai exclusiviste saloane ale aristocraţiei franceze şi, fascinată de lumea aceea rafinată, elegantă, a prins cu vremea a uita de obârşia neamului plin de puteri ascunse ale spiritului, din care se trăgea. (...) Între poeţii francezi ai timpului Ana de Noailles rămânea româncă, şi ca atare o consemnează toate istoriile literare în care laureata Academiei franceze (pentru volumul Le coeur innombrable – 1901) nu-şi găseşte ascendenţi, ci doar afini. (...) Nu a spus Iorga decât un adevăr afirmând că «Ana de Noailles a făcut să răsune acordurile misterioase ale sufletului nostru într-una din cele mai mari literaturi ale lumii». Cu Elena Văcărescu intrăm într-o existenţă pasionat românească ce s-a încheiat de altfel cu odihna de veci în pământul acesta al nostru. (…) Cu eleganţa unei oratorii subţiri, Elena Văcărescu a fost conferenţiară mult preţuită a Parisului pe subiecte de literatură şi artă dintre cele mai diverse. Farmecul ei avea virtuţi cu totul ieşite din comun, deşi aceea care-l radia nu era deloc frumoasă. Dar delicateţea şi discreţia prezenţei, simţul nuanţelor, o intuiţie superioară a sufletului omenesc, înţelegerea artei cu o ascuţime rară a sensibilităţii au făcut din Elena Văcărescu o perso­nalitate în adevăratul sens al cuvântului, apropiind-o de cei mai mari artişti şi oameni de cultură ai timpului (...). N-a fost o mare poetă, ci o receptivitate deschisă la orice manifestare de artă autentică, un om de gust şi de caldă vibraţie a inimii. Şi niciodată nu şi-a uitat ţara. Nici în volumele ulterioare unde răsună ecourile româneşti în variate ipostaze (în Le Rhapsode de la Damovitza – 1898; Nuits d’Orient – Folklore Roumain; Cobzar etc.), (...) Ana de Noailles – Elena Văcărescu, două ambasadoare ale culturii româneşti. (...)” (prefaţă la volumul Elena Văcărescu/ Ana de Noailles, Versuri, Editura Albatros 1971).

Ofrandă
O, tineri, cărţile ce-am scris, pe voi vă cheamă;/ În ele am lăsat fugar,/ Cum fac copiii-atunci muşcă-o poamă,/ Din dinţii mei o urmă doar.// Cu mâinile pe paginile larg deschise,/ Cu ochii-n zare căutând,/ Am plâns, cum pe alei plâng pare-mi-se/ Furtunile-n pietriş căzând.// Vă hărăzesc în umbra amară-a cărţii, iată,/ Privirile-mi şi fruntea mea,/ Şi sufletu-mi, văpaie-imensă, beată,/ Să le puteţi voi cerceta.// Vă las lumina toată, de soare-a feţii mele,/ Cu vârstele ce m-au brăzdat,/ Şi, slabă, dulce, inima ce-n doruri grele,/ Atât curaj a arătat.// Cu inima-mpreună vă las povestea-i toată,/ Şi prospeţimea ei de in,/ Şi zorii feţei mele, şi noaptea-ntu­necată,/ De care părul meu e plin.//Priviţi cât de săracă e rochia în care/ Destinu-mi a venit spre voi;/ Cei mai umili drumeţi, prin dunele-arzătoare,/ Nu umblă, vai, atât de goi.// Ce minunat frunzişul şi-a rozei îmbiere,/ Grădina mea v-am hărăzit,/ Şi neîntemeiată, amarnica-mi durere,/ Cea pururi fără de sfârşit...(Ana de Noailles)

Destinul meu
Pe-o seară clară am văzut ve­nind/ Destinul meu pe-o mare de argint.// Era un om cu-o frun­­te străvezie/ Ce, vesel, surâ­dea în vijelie.// Şi se uita-ncruntat fără de milă/ La valul de lo­peţi sucit în silă.// Privea fără un pic de îndu­io­şare/ Săr­ma­na lună şi-a ei ­disperare.// Pri­vea în faţă, ne­în­credinţat,/ Un cer de seară, bi­ne­­cu­vântat.// Pri­vea fără să spu­nă un cu­vânt/ Cum valul lă­crima, purtat de vânt.// Pri­vea, fără de frica nimănui/ Ini­ma-i tare, inima lui. (Elena Văcărescu)

Citiţi toate articolele Ediţiei de colecţie a Jurnalului Naţional - Femei române

Citeşte mai multe despre:   editie de colectie,   femei romane

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Frăția bănățeană: oamenii lui Grindeanu, sponsori ai PNL

Frăția bănățeană: oamenii lui Grindeanu, sponsori ai PNL
Galerie Foto Mai multe drumuri judeţene din judeţul Timiş, aflate în administrarea Consiliului Judeţean, condus, din punct de vedere politic, de către reprezentanţii Partidului Social Democrat, urmează ca, în următorii...

Mihaela Buzărnescu: „În 2019 vreau să intru în Top 10 mondial”

Mihaela Buzărnescu: „În 2019 vreau să intru în Top 10 mondial”
Galerie Foto În luna iulie 2017, Mihaela Buzărnescu era pe locul 213 în clasamentul mondial al jucătoarelor de tenis. În luna iulie 2018, după cucerirea primului trofeu „Premier”, a ajuns pe locul 20. Este cea mai...

Noua preşedintă a CSM recunoaşte abuzurile din justiţie

Noua preşedintă a CSM recunoaşte abuzurile din justiţie
Galerie Foto Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a validat, ieri, noua conducere a CSM, preşedinte al instituţiei, pentru următorul an, fiind desemnat judecătorul Lia Savonea, fost preşedinte al Curţii de Apel...

Cum a ajuns România să aibă deschidere la Mediterana

Cum a ajuns România să aibă deschidere la Mediterana
Pe fondul dezastrului din turismul autohton, sute de mii de români iau anual calea Greciei. În ultimul episod al serialului “Turismul românesc, în concediu fără plată”, vă spunem secretul cu care elenii au...

Misterul aducerii lui Nicolae Popa în ţară se adânceşte. Cine minte şi cine spune adevărul?

Misterul aducerii lui Nicolae Popa în ţară se adânceşte. Cine minte şi cine spune adevărul?
Galerie Foto Inspectoratul General al Poliţiei Române susţine, în continuare, că Ministerul de Interne a plătit, în 2011, avionul privat, închiriat de la Ion Ţiriac Air, cu care a fost adus, din Jakarta, fostul director al...

Factura din dosarul extrădării lui Nicolae Popa o înfundă pe Kovesi

Factura din dosarul extrădării lui Nicolae Popa o înfundă pe Kovesi
Galerie Foto ANAF Ploieşti a descoperit, în contabilitatea companiei Asesoft, controlată de Sebastian Ghiţă, o factură fiscală, în valoare de 268.689 de lei, emisă în 11 aprilie 2011, de către SC Ion Ţiriac Air, pentru pl...

În artroze, grefarea unei proteze nu trebuie făcută prea târziu când articulaţia e deteriorată grav

În artroze, grefarea unei proteze nu trebuie făcută prea târziu când articulaţia e deteriorată grav
Oasele sunt o materie vie în permanentă transformare, celulele osoase mor şi se înnoiesc cu os care se naşte. La fracturi, se recurge la ghips doar în 4-5% din oasele rupte, în majoritatea cazurilor se operează...

Procurorul lui Iohannis pleacă din Parchetul General. Se “încălzeşte” să-i ia locul procuroarea lui Băsescu

Procurorul lui Iohannis pleacă din Parchetul General. Se “încălzeşte” să-i ia locul procuroarea lui Băsescu
Galerie Foto Mandatul de şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie al procurorului Cristian Lazăr expiră fix într-o săptămână....

Generalii SRI și MAI își fac firme de consultanță pentru afaceri

Generalii SRI și MAI își fac firme de consultanță pentru afaceri
Galerie Foto Piața afacerilor este “inundată” de apariția unor companii de consultanță, înființate, începând cu vara acestui an. Patronii acestor firme, apărute ca ciupercile după ploaie, sunt foști ofițeri ai...

Meseria de norocos: agonie și extaz

Meseria de norocos: agonie și extaz
Galerie Foto Pariurile sportive par să fie una dintre cele mai intense activități din România. Am stat o zi întreagă printre pasionați, să le observ trăirile, speranțele, schemele de joc. I-am urmărit pe cei care scot din ...

Perla spartă de la Neptun

Perla spartă de la Neptun
Un complex turistic format din trei hoteluri de lux care însumau 800 de camere stă închis de aproape doi ani în stațiunea Neptun de la malul mării. Era considerat un etalon al turismului românesc, o capodoperă ar...

Elena Udrea și Alina Bica cer desființarea sentințelor prin care au fost condamnate definitiv

Elena Udrea și Alina Bica cer desființarea sentințelor prin care au fost condamnate definitiv
Galerie Foto Primele efecte ale constatării, de către Curtea Constituțională, a încălcării legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție în privința constituirii celebrelor Completuri de 5 judecători au început s...

Cum deosebim durerile de cap. Migrenele nu apar brusc precum nevralgiile

Cum deosebim durerile de cap. Migrenele nu apar brusc precum nevralgiile
Circa 20% din totalul durerilor sunt dureri de cap. Iar una dintre ele, nevralgia de trigemen, se situează pe locul 1, alături de pancreatita cronică, în clasamentul celor mai violente dureri. Migrenele sunt alte...

Livia Stanciu dă vina pe Parlament pentru că ani de zile ÎCCJ a constituit nelegal completurile de 5

Livia Stanciu dă vina pe Parlament pentru că ani de zile ÎCCJ a constituit nelegal completurile de 5
Galerie Foto Este daună totală pentru cauzele judecate la completurile de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce, la sfârşitul săptămânii trecute, Curtea Constituţională a hotărât că,...

Constantin Bălăceanu-Stolnici: “Prima noastră mare realizare a fost însăşi Unirea”

Constantin Bălăceanu-Stolnici: “Prima noastră mare realizare a fost însăşi Unirea”
Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici face un portret al României şi românilor la 100 de ani de la Marea Unire, care sunt marile noastre realizări şi eşecuri în ultimul secol, dar şi ce mai avem de...
Serviciul de email marketing furnizat de