x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ediţie de colecţie: Lucreţia Ciobanu,

0
Autor: Carmen Anghel Luminita Ciobanu 07 Apr 2008 - 00:00
Ediţie de colecţie: Lucreţia Ciobanu,


În prezenţa sa te cuprinde o stare de linişte şi o atitudine de respect. A cântat şi cântă româneşte, adică despre ro­mâni, despre bucuriile şi n­e­cazurile lor, numai folclor au­tentic. A cules totul din vatra ciobanilor. Cântecele sale sunt poveşti-ritual despre viaţa ciobanilor.

Ziua bună, munţilor!

La 27 octom­brie 1924, în To­pârcea-Sibiu, venea pe lume Lu­cre­ţia Ar­caş.

A crescut le­gă­­­nată de gla­sul du­ios al ma­mei. ­”Un­de m-am năs­­­­­­­­­­cut eu nu erau radiouri. Nu cântam pe-acasă. Mama, Ana, tare du­ios cânta. Tatei, Ion Arcaş, îi plăcea foarte mult muzica. Prin 1916 era re­voluţia bol­şe­vică, au avut loc câteva ciocniri, iar tata a că­zut prizonier la ruşi şi a lipsit de acasă vreo 10 ani. A reu­şit să se îmbarce clandestin spre America pe un vas care pleca din Odessa, cu ajutorul ruşilor. Dar vasul s-a izbit de un gheţar şi s-a întors în port. Tata a fost din nou arestat. Foarte mulţi pri­zo­nieri erau lichidaţi în pe­­rioa­­da aceea. Erau luaţi di­mi­nea­­ţa ca şi când i-ar pofti la ceai şi erau omorâţi şi în­gro­paţi în gropi comune... A reu­şit în cele din urmă să fugă în America. A lucrat la Ford.

Când s-a întors, a venit pe la Budapesta, de unde a cum­pă­­rat din banii strânşi o ma­şină de treierat. În această pe­­rioadă eu nu eram pe lume. Erau născuţi doar fratele meu mai mare Ioan şi sora mea, Ma­­rioa­ra, care a murit acum câ­ţiva ani.” Familia Arcaş tră­ia din agricultură. “Părinţii mei, aveau şi ceva pământ, dar şi maşină de treierat. De multe ori tata venea supărat. Nu se vindea grâul. Nu ştiai unde să-l mai pui. Iar acum, tot fe­lul de ingrediente se pun în pâine. Acum e pârloagă, peste tot. Topârcea mea… sa­tul de baştină al familiei poetului Topârceanu.”


LA BUCUREŞTI. A venit şi momentul despărţirii de sat. “Sora mea mai mare era aici, la Bucureşti, căsăto­ri­tă cu Şudi, Ion Stănescu. Apoi am venit şi eu la Liceul Do­m­niţa Bălaşa ­Brânco­vea­nu. Îmi plăcea foarte mult mu­zica. La 19 ani l-am cu­noscut pe soţul meu prin interme­diul unor aviatori, prieteni cu sora mea. El pusese ochii pe mine din vreme. Avea 23 de ani. Era mereu la colţul străzii. Am făcut cunoştinţă, ne-am împrietenit, ne-am căsătorit şi... uite că de atunci au trecut 65 de ani. Un om foarte blajin, foarte bun. Copii, n-o am decât pe Rodica. Ea are doi băieţi, pe Dragoş şi pe Horia. Era pe­ri­oada aia stalinistă. Noi trebuia să avem copii. Nu ştiu cum om fi arătat când eram ti­neri, dar ne oprea lumea pe stra­dă şi ne spunea: «Să faceţi co­pii, că frumoşi v-a lăsat Dum­­nezeu!». Şi am făcut unul, pe Rodica. Iar soţul, împreună cu toată Armata Română, au trecut în rezervă. Sovieticii nu aveau nevoie de Armata Ro­­mână. Era locotenent ­atunci. A fost avansat la gradul de ge­neral… El se în­drăgostise de mine, eu de el. A fost un bă­iat foarte frumos soţul meu. Înalt, blând, n-am avut niciodată divergenţe. Eu am fost mai iute, el, din contră, blând. Greul… au fost drumurile me­le. Vreo 35 de ani de turnee.”


ÎNCEPUTURILE. “Prin 1953 locuiam cu soţul în apropiere de Podul Izvor, când am văzut un afiş: «Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor va avea loc...». Şi i-am zis soţului meu: «Să ştii că eu le iau nişte bani ăstora!». Dar trebuia să duc o hârtie de la căminul cultural unde am ac­tivat. În cartier era un că­min cultural: «Ion Creangă». Acolo era un băieţel de clasa a VIII-a, la pian. Şi... ce să cânt? Am in­terpretat «De ce nu-mi vii de Eminescu»: «Vezi, rândunelele se duc...» şi mi-a dat o hârtie de co­laborare… Apoi, la concurs, am cântat două strofe dintr-o doină. Pentru că mai mult nu ştiam. Şi mi-au dat menţiune pe ţară pentru cele două strofe. Aveam 29-30 de ani. O aveam pe Rodica. Şi, la un moment dat, în sală era sculp­torul Spiridon ­Geor­ges­cu, autorul Leului din Co­tro­ceni. A venit şi mi-a zis: «Doam­­­nă, nu doriţi să deveniţi model pentru o statuie?». Iar eu, din cu­ri­ozi­tate când am au­zit: mo­del, sta­tuie, sculptor, mă gân­deam: «Cum or lu­cra ăştia?» şi am luat-o pe Ro­dica de mână şi m-am dus. El lucra împreună cu soţia şi a trebuit să stau nemişcată şase ore pe zi, timp de şase săp­tă­mâni. N-am vrut să-i stric luc­rarea, pentru că munca era ti­tanică. Deschidea o expoziţie, fiindcă îm­plinea 70 de ani. La un mo­ment dat ne-am trezit cu zeci de pictori şi de sculptori ca să po­zez şi pentru ei. Dar am re­fuzat. Fondul Plastic mi-a dat o sumă frumuşică de bani. De acolo, nu ştiu prin ­in­ter­mediul cui am ajuns la corul marelui dirijor ­Gheorghe Danga. Am învăţat încă două strofe din doină şi, cu or­ches­tra semisimfonică a lui Gheorghe Danga, cântam cu cei de la cor: «Uite bade-n ochii mei», aşa se numea doina. Tremura inima-n mine de emoţie. Mi-au comandat un costum, splendid, de creaţie. Era cam do­bro­gean acel costum.”


DEBUT. “Într-o zi, luam cafeluţa la Capşa. Acolo erau numai artişti: Petre Gusti, Şte­­fănescu Goangă, Maria Tă­nase, Aida Mo­ga, Lavinia Slă­vea­nu, Radu Zaharescu... Eu, cu diploma luată, men­ţiu­ne pe ţară… Într-o zi, bietul Gus­ti a zis: «Ştii ce? Mâine să te pre­zinţi la gară, să pleci la Va­lea Călugă­rească. Vei ­merge cu Ioana Radu şi cu Ion Lui­­can». Am ajuns la Valea Călugărească. În orchestră era numai o vioară. Nepotul lui Grioraş Dinicu, un băiat vârstnic, grăsuţ, care ne-a acom­paniat. Ne-am dus, am cân­tat, dar… a fugit impresarul, Petrovici, cu banii şi am rămas şi fără bani de tren, să ne întoarcem de la Valea Călugărească. Am aflat după câteva zile că e arestat.

Eu cântam în deschidere la Valea Călugărească, am avut mari emoţii. Ioana mi-a spus: «Auzi, ai cântat doina asta, dar... ai avut nişte ezi­tări, aşa…» M-a sfătuit să merg să cânt într-un cor să mă obişnuiesc cu scena. Apoi am venit şi am dat examen la Estradă. Luigi Ionescu, Mălineanu erau acolo... Am urcat pe scenă, am dat probă, ei mă voiau mai mult pentru Re­vistă.

 

“Când am venit în Bucureşti eram îndrăgostită de o altă muzică. La noi erau lăutari care cântau foarte frumos, dar mi-au rămas în minte doi fraţi de la noi din sat, care au murit pe front în cel de-al doilea război mondial, care cântau foarte ­frumos… Venind la Bucureşti, ascultând radio, numai muzică italiană cântam. Mă fascina”

Lucreţia Ciobanu


“La un moment dat, Ely Roman a scris o piesă pentru mine. O piesă foarte grea: «Zboară, cântă, ciocârlie!». Eu am început să cânt. Şi mi-au spus: «Vrem să vedem ce succes ai la public». Dar piesa a fost dată în ultimă instanţă Dorinei Drăghici, dar, fiind foarte grea, Dorina a dat orchestra peste cap, şi piesa a fost scoasă. În sfârşit, aşa s-a întâmplat cu intrarea la Estradă”

Lucreţia Ciobanu


Maria Tănase

“Maria Tănase era foarte săracă. De cum vedea pe cineva cunoscut întreba: «Mă, n-ai cinci lei, să beau o cafea?». Am cunoscut-o la Circul «Franzini». Mi-am făcut o rochiţă superbă, bleu jandarm şi prezentam programul la circ. A apărut Maria Tănase, care era cap de afiş. Intră şi mă întreabă? «Dumneata ce cânţi, dom­nişoară?» Iar eu îi spun: «Doamnă, am să cânt romanţă, fiindcă sunteţi dumnea­voastră cu muzică populară!». Ştiam că Maria nu suporta pe nimeni de sex feminin să cânte într-un spectacol cântece popu­lare. Asta o aflasem de la cei mulţi de la Capşa. Eu am cântat romanţe. Dar pa­tronul a spus: «Ea cântă şi pleacă, iar eu tare mult aş vrea ca dumneata să apari, la final, cu o piesă». Într-o seară, soţul Mariei era în lojă cu un domn, bătrânel, şi au stat până la final, au ascultat romanţele, iar la un moment dat mi-au spus: «Domnişoară, sunteţi invitata doamnei Maria Tănase la Cazino, la restaurant. Să vii în fiecare seară!». Iar eu am răspuns: «Da, am să vin, dar vreau să-mi plătesc singură masa, pentru că şi eu sunt plătită aici»“, îşi aminteşte Lucreţia Ciobanu.


“Nu exista canţonetă pe care să n-o ştiu. De la cele clasice până la cele pe care le cântă gondolierii. Aveam cântăreţi preferaţi, precum Milva. Eu am colaborat foarte mult cu Giani Spinelli şi Aldo Sollini. Giani era un fost ofiţer rămas la noi din război, cu ordonanţă cu tot. Şi noi făceam turnee foarte multe, de divertisment, cu Maria Tănase, cu Ioana Radu, splendid. Când cânta unul dintre italieni «Italia mia», plângea Ioana Radu la cabină”

Lucreţia Ciobanu


Rivalitate

“A pus ochii Maria pe mine la îndemnul lui Conu Clery, cum îi spunea ea lui băr­bat-său, să mă arunce în Revista ’58, care era la «Savoy», pentru că Ioana Radu era într-o formă splendidă de romanţe şi dorea să-i aducă o rivală, un cui. Dar Ioana era regină la romanţă. Şi Maria, nimic. S-a dus la unul, Pârâianu, care i-a spus că nu poate tăia din Revistă... Maria şi Ioana erau rivale, s-au împăcat târziu, abia când s-au îm­bol­năvit amândouă. Maria mai întâi, apoi Ioana. Mariei i s-a spus să nu mai fumeze cu 20 de ani în urmă. N-a putut. Şi a murit de cancer pulmonar la nici 50 de ani. Cânta­tul Mariei era cântatul ei. Când am fost ultima dată cu Maria Tănase a fost în Banat. A cântat «Uhăi, bade» în limba franceză. Şi n-am înţeles atunci de ce. Apoi am aflat că avea un disc în limba franceză, iar ea repeta. Nu vă spun că la Windsor priveam într-o vitrină. Nimeni în raiul ăla… Nici un român! Dar ce magazine, ce vitrine, stăteam jumătate de oră în faţa unei vitrine să admir… La un moment dat văd discul Mariei Tănase. N-am mai plecat… E neagră străinătatea… În America, foarte multă bogăţie. E foarte bogată, dar e a lor…”


Citiţi şi:DemnitatePe scenă, fără microfonCântece jieneştiRepertoriulŞi-a conturat stilul unicO regină ar fi prea puţin…Ritmul pastoralCrăiasa munţilorMugurel de primăvarăŞlefuiri în alb-negruArtă purăModel realO prezenţă scenică aparteGură de aurCa la mama acasă Portul popular


Citeşte mai multe despre:   special,   maria ,   tănase,   lucreţia ciobanu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Soția lui Blejnar a renunțat la o afacere de lux, după ce a fost trimisă în judecată pentru complicitate la mită

Soția lui Blejnar a renunțat la o afacere de lux, după ce a fost trimisă în judecată pentru complicitate la mită
Galerie Foto Soția fostului șef al ANAF, din perioada lui Traian Băsescu, Sorin Blejnar, a făcut parte, până în toamna anului trecut, din acționariatul unui magazin care se ocupă cu în chirierea și vânzarea unor haine, ac...

Document oficial: DNA a pus presiune pe peste 1.900 de judecători. Abuzuri și ilegalități pe bandă rulantă

Document oficial: DNA a pus presiune pe peste 1.900 de judecători. Abuzuri și ilegalități pe bandă rulantă
Galerie Foto La sfârșitul săptămânii trecute, CSM a redactat și publicat în registrul intern motivarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 225/2019, prin care, în 15 octombrie, a fost aprobat Raport...

Maria Jarda: de la pictura în gând, la expoziții în Italia

Maria Jarda: de la pictura în gând, la expoziții în Italia
Galerie Foto Născută într-o zonă săracă din inima Moldovei, într-o familie cu 7 copii, trimisă la muncă la numai 16 ani, la brutăria din sat și apoi la un coafor de la marginea Capitalei, Maria Jarda a găsit puterea...

„Paradită” de gașca lui Onea și „Portocală”, fosta șefă a AEP a fost achitată de justiție

„Paradită” de gașca lui Onea și „Portocală”, fosta șefă a AEP a fost achitată de justiție
Ana Maria Pătru, fosta șefă a Autorității Electorale Permanente, arestată, la sfârșitul anului 2016, anchetată de vestita „Unitate de Elită” a DNA de la Ploiești și trimisă în judecată pentru trafic...

Dosarul „Caracal”, verificat de Parchetul General. Familiile victimelor cer infirmarea rechizitoriului

Dosarul „Caracal”, verificat de Parchetul General. Familiile victimelor cer infirmarea rechizitoriului
DIICOT a finalizat rechizitoriul în dosarul „Caracal” și a dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Dincă pentru săvârșirea a două infracțiuni de omor. Șefa interimară a DIICOT, Georgiana Hosu, a...

Prof. Univ. Dr. Norina Forna: „Rectorul unei Universităţi trebuie să fie, înainte de toate, un bun manager”

Prof. Univ. Dr. Norina Forna: „Rectorul unei Universităţi trebuie să fie, înainte de toate, un bun manager”
Galerie Foto Din poziţia de decan al Facultății de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, prof. univ. Norina Forna a adus pregătirea studenţilor stomatologi la...

Gheorghe Dincă le dă procurorilor DIICOT cu complicii în cap. A scris că Luiza este traficată

Gheorghe Dincă le dă procurorilor DIICOT cu complicii în cap. A scris că Luiza este traficată
Presupusul asasin al celor două tinere dispărute, anul trecut, la Caracal, Gheorghe Dincă, s-a ținut de cuvânt și le dă grele bătăi de cap procurorilor DIICOT. În condițiile în care, până pe 27 ianuarie...

Cazul „Caracal” se dezintegrează, înainte de a fi trimis în instanță. Scenariul prin care Dincă poate scăpa de pușcărie

Cazul „Caracal” se dezintegrează, înainte de a fi trimis în instanță. Scenariul prin care Dincă poate scăpa de pușcărie
Dintr-un dosar construit, cu greu, în șase luni, în mare parte pe declarațiile lui Gheorghe Dincă, cauza „Caracal” riscă să se dezintegreze. Suspectul, aflat în arest preventiv din 27 iulie 2019, a anunțat...

Liviu Dragnea apelează la Convenția Drepturilor Omului, contestând încarcerarea sa în penitenciar

Liviu Dragnea apelează la Convenția Drepturilor Omului, contestând încarcerarea sa în penitenciar
Galerie Foto Profesorul de drept Corneliu Liviu Popescu și avocata Flavia Teodosiu au formulat, în numele și pentru fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, două acțiuni prin care acesta reclamă deținerea ilegală în...

Întreruperea tratamentului în hipertensiune are consecinţe grave

Întreruperea tratamentului în hipertensiune are consecinţe grave
Hipertensiunea este cauza accidentelor vascular cerebrale (AVC), principala cauză de deces la noi în ţară. Hipertensiunea esenţială este cea mai frecventă, fiind întâlnită în aproximativ 90% din cazuri, şi ar...

David: „Kartingul este viața mea!” 

David: „Kartingul este viața mea!” 
Galerie Foto David Cosma Cristofor (10 ani) și Bogdan Cosma Cristofor (8 ani) au fost premiați, în luna noiembrie, la Gala Campionilor Karting Masters, pentru întreaga activitate competițională din 2019, fiind campioni Karting...

Patroană de firmă abonată la contracte cu statul, numită de Orban secretar de stat la Cancelaria Primului Ministru

Patroană de firmă abonată la contracte cu statul, numită de Orban secretar de stat la Cancelaria Primului Ministru
Galerie Foto În ajunul Anului Nou, premierul liberal Ludovic Orban a decis să-și numească, în Cancelaria de la Palatul Victoria, ca secretar de stat, pe fata unui fost deputat PNL, apropiată a vicepreședintelui ALDE Daniel...

Predoiu a “consultat” magistrații la mișto în legătură cu desființarea SIIJ. Decizia era luată deja de 16 zile

Predoiu a “consultat” magistrații la mișto în legătură cu desființarea SIIJ. Decizia era luată deja de 16 zile
Galerie Foto La sfârșitul lunii noiembrie, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a întreprins o așa-zisă consultare a instanțelor și Parchetelor cu privire la menținerea sau la desființarea Secției pentru Investigarea...

Repararea vertebrelor deformate cu ciment sau substituent osos

Repararea vertebrelor deformate cu ciment sau substituent osos
Durerile de spate sunt cele mai frecvente motive de consult al medicilor, coloana este încărcată cu un mănunchi de forţe apărute şi ca urmare a ridicării fiinţei umane în poziţie verticală,...

Toboşarul lui Ceauşescu: din chirpici, în vila din Primăverii

Toboşarul lui Ceauşescu: din chirpici, în vila din Primăverii
Galerie Foto Născut acum 54 de ani într-o casă din chirpici din Ferentari, Nicolae Dumitru, alias Niro, a făcut un salt spectaculos după anii 90. Dintr-un copil trăit sub fustele ţigăncilor, după cum chiar el mărturisea...
Serviciul de email marketing furnizat de