x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Emil Boc, conferenţiar doctor în gafe constituţionale

Emil Boc, conferenţiar doctor în gafe constituţionale

de Aniela Nine    |    11 Noi 2010   •   00:00
Emil Boc, conferenţiar doctor în gafe constituţionale
Sursa foto: Christian Silva/Jurnalul Naţional

În numai doi ani de guvernare, Guvernul condus de profesorul de Drept Constituţional Emil Boc a reuşit performanţa ca nu mai puţin de şapte ori să fie lovit peste degete de judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR), în tot atâtea cazuri măsurile promovate de Executiv fiind declarate neconstituţionale.

Situaţia a fost speculată de opoziţie, reprezentanţi ai PSD cerând rectorului Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, unde Emil Boc a predat Drept Constituţional, să îi retragă acestuia titlul de profesor universitar, o decizie în acest sens urmând să fie luată de Senatul Universităţii.

Până atunci însă, din partea rectorului UBB, Andrei Marga, au fost lansate atacuri dure la adresa lui Boc, acuzat că ar fi făcut Facultatea de Drept la fără frecvenţă. "Emil Boc nu a fost şi nu este profesor de Drept Constituţional. Această disciplină este predată de jurişti calificaţi, la Facultatea de Drept. Emil Boc nu a fost angajat vreodată la Facultatea de Drept ca titular, pentru că nici nu are lucrările corespunzătoare. El predă în calitate de lector, mai de curând de conferenţiar, noţiuni de Drept Constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice, o facultate care nu este specializată în Drept Constituţional.

Se ştie prea bine, specializarea principală a lui Boc este în filosofie şi istorie. Probabil că a făcut Drept la fără frecvenţă, ca multă lume după 1990", declara săptămâna trecută profesorul universitar, fost ministru al Învăţământului, Andrei Marga, pentru presa din Cluj. "În cazul domnului Boc, e clar că a adoptat legi care nu sunt elaborate profesional şi a cerut tot felul de năzbâtii în materie de asumare de răspundere. E clar că în ceea ce priveşte cultura juridică, e în suferinţă la el", a completat apoi la un post tv rectorul UBB. Declaraţiile lui Andrei Marga au fost făcute în contextul declarării ca neconstituţionale a asumării răspunderii pe Legea educaţiei.

De altfel, Legea educaţiei, pe care Guvernul a forţat pentru a doua oară asumarea răspunderii, împiedicând astfel o dezbatere parlamentară consistentă într-un domeniu esenţial pentru evoluţia învăţământului românesc, este doar cea mai recentă situaţie în care deciziile Guvernului Boc sunt date peste cap de judecătorii Curţii Constituţionale.

Totodată, Legea educaţiei este şi cea mai ghinionistă, ea fiind de două ori obiectul unei decizii de neconstituţionalitate, chiar dacă a doua oară a fost vorba despre procedura de adoptare, şi nu despre conţinutul legii. Astfel, după ce în 15 septembrie 2009 Guvernul şi-a asumat răspunderea pe un pachet de legi care includea Legea educaţiei, judecătorii CCR au decis apoi, la sesizarea PNL, că, din cele trei, Legea educaţiei încălca principiile constituţionale. Forţat de decizia CCR, Guvernul a mai modificat pe ici, pe colo proiectul de lege şi l-a trimis Parlamentului către dezbatere.

Numai că luna aceasta, prea grăbit pentru a mai aştepta finalizarea dezbaterilor parlamentare, dar şi presat de partenerii de coaliţie, UDMR, profund interesaţi de adoptarea fără discuţii a prevederilor proînvăţământ integral în limba maghiară, Executivul Boc a forţat o nouă asumare, respinsă ca neconstituţională săptămâna trecută de CCR.
Anterior Legii educaţiei, ordonanţa de urgenţă prin care se stabilea limitarea despăgubirilor pentru deţinuţii politici a primit un răspuns negativ de la CCR. În octombrie, Curtea Constituţională decidea că prevederi ale OUG 62/2010, prin care se limitau despăgubirile pentru foştii deţinuţi politici la maximum 10.000 de euro, sunt neconstituţionale.

În iunie, Guvernul Boc a marcat o nouă asumare, urmată de o nouă decizie de neconstituţionalitate.
În cauză a fost de data aceasta "pachetul sărăciei" - legile prin care se reduceau cu 25% salariile bugetarilor şi cu 15% pensiile. Prin decizia de neconstituţionalitate a CCR au fost salvate doar pensiile, judecătorii decizând că articolul care prevede reducerea tuturor pensiilor cu 15% este neconstituţional, şi la fel şi articolul care prevede recalcularea pensiilor de serviciu ale magistraţilor.

Începutul de an a fost marcat de o altă anulare a deciziei Guvernului de Curtea Constituţională. Ordonanţa de urgenţă care interzicea cumulul pensie-salariu a fost declarată neconstituţională, judecătorii constituţionali stabilind că această ordonanţă afectează drepturile fundamentale prevăzute de Constituţie privind dreptul la muncă şi dreptul la pensie. Aceeaşi soartă, a anulării pe motiv de neconstituţionalitate, a avut-o la sfârşitul lui 2008 şi ordonanţa care amâna până în aprilie 2009 aplicarea legii de majorare a salariilor profesorilor cu 50%.

Penibilul cel mai mare a fost creat de Executivul Boc în alt domeniu însă, cel al numirii directorilor de la instituţiile deconcentrate.
Miza controlării acestor instituţii prin instalarea în fruntea lor a clientelei politice a fost atât de importantă pentru Cabinetul Boc, încât, chiar dacă CCR a decis că o primă ordonanţă de urgenţă care instituia aceste numiri politice este neconstituţională, Guvernul nu s-a lăsat şi a mai dat o altă ordonanţă de urgenţă, cu exact aceleaşi prevederi. Deloc surprinzător, şi această nouă ordonanţă a fost declarată ca neconstituţională de CCR.

Nebunia celor două ordonanţe ale numirilor politice la deconcentrate a generat haos în ţară şi s-a lăsat cu procese din partea celor destituiţi abuziv, în urma cărora Guvernul Boc a rămas bun de plată. Acum Executivul pregăteşte o nouă asumare, pe legea salarizării unice, deşi o lege în acest sens se află deja în vigoare.


De la profesor la premierul premieră
Profesorul universitar doctor Emil Boc îi învăţa, pe vremuri, pe studenţii Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj despre instituţii politice şi proceduri constituţionale în România. Acum, el se găseşte în conflict direct cu principiile enumerate odinioară în cursul său. Jurnalul Naţional a răsfoit cursul profesorului Emil Boc, autor şi al unei cărţi pe care a inclus-o în bibliografia generală a cursului de care se ocupa: "Instituţii politice şi constituţionale în România", Cluj-Napoca: Accent 2004. Boc le vorbea studenţilor de exemplu despre cum "politica este procesul prin care grupurile iau decizii colective", despre separarea puterilor în stat şi modalităţi de adoptare a legilor.

Cursul analizează şi angajarea răspunderii Guvernului, practică devenită de altfel comună pentru Executivul manageriat de Boc: "Finalitatea angajării răspunderii guvernamentale este adoptarea unui proiect de lege, a unui program sau a unei declaraţii de politică generală, fără a urma procedura parlamentară obişnuită. Fără a fi eliminat din ecuaţie, forul legislativ este pus «în paranteză». Ecuaţia parlamentară este mai simplă sau mai complicată în funcţie de existenţa/inexistenţa unei majorităţi parlamentare confortabile." Mai mult, profesorul Boc le explica studenţilor săi cum ocolirea dezbaterii parlamentare este de preferat, deoarece "scapă" Executivul de orice bătaie de cap suplimentară: "Eficienţa angajării răspunderii guvernamentale este destul de ridicată întrucât majoritatea parlamentară pare puţin dispusă să se angajeze în procedura de formare a unui nou Guvern şi, cine ştie, să declanşeze mecanismul de dizolvare a Parlamentului".

Boc le explica studenţilor şi cum stă treaba cu demiterea premierului. Ce se întâmplă, în cazul excepţional în care, primul-ministru este demis în urma unei moţiuni de cenzură, se întreba Emil Boc. Ei bine, răspunsul anticipa chiar "povestea" vieţii lui: "În urma demiterii Guvernului prin intermediul unei moţiuni de cenzură, preşedintele României poate desemna acelaşi candidat pentru funcţia de prim-ministru". Şi continuă. "Deşi practica politică şi constituţională din România nu a condus până în prezent la aprobarea unei moţiuni de cenzură, totuşi în vederea asigurării continuităţii şi stabilităţii guvernamentale ar fi utilă şi în sistemul nostru constituţiuonal moţiunea constructivă de neîncredere, după model german", susţinea Boc care nu ştia la acea vreme că el însuşi va fi chiar primul premier al României ce va fi demis prin moţiune de cenzură. Boc arată şi cât de importantă e încrederea preşedintelui României. "Din punct de vedere practic-politic este aproape imposibilă menţinerea în funcţia de prim-ministru a unei persoane care a pierdut încrederea preşedintelui". Nimic mai adevărat în condiţiile în care, potrivit ultimului sondaj IMAS, Boc se bucură de o încredere 6,9% în rândul românilor!
● Iulia Barbu

×
Subiecte în articol: special