Emma Nicholson stia de cazurile exceptionale

Tir de acuzatii din partea oficialilor europeni in problema adoptiilor internat ionale. In prima linie, baroneasa Emma Nicholson si, mai nou, comisarul european pentru Extindere, Gunther Verheugen.

Problema copiilor romani dati spre adoptie unor familii din strainatate a fost ridicata, cu o vehementa fara precedent, in iunie 2001. Atunci, raportorul pentru Romania al Parlamentului European, baroneasa Emma Nicholson, a criticat dur autoritatile romane in proiectul de raport privind stadiul in care se aflau negocierile Romaniei cu Uniunea Europeana (UE). In raport, Nicholson acuza Romania ca "incalca sistematic Conventia ONU privind Drepturile Copilului" si ca "saracia extrema in care se zbate tara nu poate fi combatuta prin vanzarea copiilor".

SOLUTIA ROMANIEI. Drept raspuns, o comisie speciala formata din patru oameni a propus Guvernului solutia unui moratoriu prin care adoptiile internationale ale copiilor romani sa fie oprite pana la rezolvarea problemelor din sistem. "A fost o solutie oferita de Romania la aceasta problema si nu, asa cum s-a spus, o solutie impusa din afara", au declarat pentru "Jurnalul National" surse bine informate.
De altfel, daca ar fi venit din partea unor structuri din afara tarii, o astfel de propunere nu ar fi fost legala. Romania se numara printre statele care au aderat la Convent ia ONU privind Drepturile Copilului si la Convent ia de la Haga, documente internationale ce reglementeaza drepturile copilului. "Ca sa interzici adoptia internationala, ar fi trebuit sa denunti aceste conventii, deci sa lasi copilul din Romania cu mai putine drepturi decat copiii ceilalti din lume. In nici o tara nu e interzisa prin lege adoptia internationala. Poate nu e incurajata, dar nu este interzisa", explica aceleasi surse.
Moratoriul a fost pus in aplicare in iunie 2001. Pana atunci, in perioada 1997- 2000, fusesera aprobate si transmise instantelor judeca toresti un numar total de 9.595 de cereri de adoptie internationala, potrivit datelor furnizate, recent, de Agentia Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie (ANPCA).

CAZURILE SPECIALE. Moratoriul a inclus insa o referire la "cazuri speciale" care ar face exceptie de la noile norme. Exista trei tipuri de asemenea cazuri. In primul rand, situatia copiilor bolnavi, surdo-muti sau cu diverse infirmitati, care nu erau doriti de familii din Romania. In al doilea rand, cazurile in care mai multi copii dintr-o singura familie se aflau pe lista de adoptii, dar numai unul a fost adoptat de un cuplu de straini. In multe astfel de situatii, cei care infiasera un copil au dorit, apoi, sa ii infieze si fratele sau sora.
Astfel de exceptii au fost considerate ca fiind in interesul copiilor, pentru care varianta cea mai fericita este sa ramana impreuna. O alta situatie care a beneficiat de exceptarea de la moratoriu a fost cea a adoptiilor care, la momentul adoptarii actului legislativ, erau deja in diverse stadii de derulare. O parte dintre aceste cazuri au fost rezolvate prin 12 memorandumuri, prin care Guvernul a aprobat, in perioada 2001-2003, 1.115 cereri de adoptii interna- tionale.

"BOMBA" EMMEI. Baroneasa Emma Nicholson a revenit asupra problemei adoptiilor internationale luna trecuta. Imediat dupa ce a prezentat un nou proiect de raport privind evolutia negocierilor Romaniei, Nicholson a iesit din nou la rampa si a anuntat ca Romania a incalcat moratoriul. Baroneasa a informat ca are date despre cazurile a 105 copii romani adoptati, in decembrie 2003, de familii italiene, starnind din nou dezbateri aprinse privind felul in care Guvernul de la Bucuresti trateaza problema copiilor institutionalizati.

STIA ORI BA? Virulent a atacului Emmei Nicholson a fost primita cu surprindere de autoritatile romane. "Toate informatiile despre cazurile de adoptii sunt pe site-ul nostru. Mai mult, de peste un an si jumatate ne viziteaza, lunar, timp de o saptamana, directorul Grupului Executiv la nivel inalt, care lucreaza des cu baroana Nicholson, are de la noi toate informatiile si comunica direct cu dansa. Daca doamna Nicholson stia sau nu de aceste adoptii n-as putea spune. Pot spune ca eu nu am sunat-o ca sa ii comunic, pentru ca nu se procedeaza asa. Nu pun mana pe telefon imediat ce se intampla asa ceva ca sa ii anunt pe toti cei care ar fi interesati. Informatiile le erau la dispozitie", ne-a declarat Gabriela Coman, presedintele ANPCA. Alte surse sustin ca Emma Nicholson a stiut despre fiecare memorandum in parte si nu a avut nimic de obiectat.
In plus, despre memorandumul din decembrie, care a vizat cazurile celor 105 copii doriti de familii din Italia, baroneasa a stiut inca de atunci. "A fost instiintata prin fax, asa cum a stiut de toate exceptiile facute de Guvern in aceasta perioada, si nu a avut nimic de obiectat ", afirma surse apropiate Guvernului. Ramane neclar de ce nu a reactionat atunci, in decembrie, cerand ca memorandumul sa nu fie adoptat, si a asteptat sfarsitul lunii ianuarie pentru a obiecta.

„Toate informatiile despre cazurile de adoptii sunt pe site-ul nostru. Daca doamna Nicholson stia sau nu de aceste adoptii, n-as putea spune. Pot spune ca eu nu am sunat-o ca sa ii comunic, pentru ca nu se procedeaza asa. Nu pun mana pe telefon imediat ce se intampla asa ceva ca sa ii anunt pe toti cei care ar fi interesati. Informat iile le erau la dispozitie"/ Gabriela Coman presedinte Agentia Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie

Dezinteresata de copiii dati in crestere familiilor sarace
Preocupata de situatia copiilor incredintati unor familii din strainatate, se pare ca baroneasa Nicholson a scapat din vedere un alt aspect important legat de protect ia copilului: dezinstitutionalizarea, adica scoaterea micutilor din orfelinate si incredintarea temporara, spre ingrijire, unor familii din Romania. "Aceasta masura a fost impusa Romaniei cand nu era pregatita, logistic, pentru asa ceva. Familiile care au acceptat sa primeasca copii contra cost au facut-o pentru bani. Ele provin din straturile dificile ale populatiei: someri, oameni cu carte putina. Copiii au inceput sa fuga, treptat, si sa vrea inapoi la centre. Noi nu avem aceste familii cum sunt in Occident, pregatite pentru acest lucru", ne-au declarat sursele noastre. Neobisnuit este ca Emma Nicholson nu a dorit niciodata o evaluare privind felul in care a decurs dezinstitutionalizarea si efectele ei pentru copii.

Presiunile internationale
O alta tema indelung dezbatuta a fost cea a presiunilor internationale la care a fost supusa Romania in legatura cu adoptiile internationale. S-a vorbit despre insistentele premierului italian, Silvio Berlusconi, despre cererile formulate de membri ai Congresului american si despre alte interventii similare din partea oficialilor din Spania, Franta sau Israel. Astfel de presiuni au insa motive bine intemeiate, sustinute de dreptul international privind protectia copilului. Un caz special ar fi cel al Spaniei. La momentul punerii in aplicare a moratoriului, autoritatile romane primisera 1.200 de dosare cu cereri de adoptie din partea familiilor spaniole. Situatia acestor familii si a copiilor pe care ii doreau a devenit, din acel moment, extrem de complicata. Cand autoritatea pentru adoptii din Spania da unda verde unei familii care doreste sa adopte din Romania sau din alt stat, acea familie nu mai are voie, timp de cinci ani, sa adopte din alta tara decat cea pentru care a primit aprobarea, in baza unui certificat de idoneitate. Daca procesul de adoptie se intrerupe, acea familie nu mai poate infia, pe cale internationala, nici un copil, timp de cinci ani. (IRINA CRISTEA )