Epidemie - Rujeola sau boala sociala?

O data la cinci-sase ani avem epidemie de rujeola. E ciclica, la fel ca istoria despre care am invatat din proverbe ca se repeta. Insa daca ciclicitatea istoriei are o explicatie filozofica, epidemia de pojar se repeta din motive pur fizice, cunoscute, dar despre care se vorbeşte doar in şoapta.

O data la cinci-sase ani avem epidemie de rujeola. E ciclica, la fel ca istoria, despre care am invatat din proverbe ca se repeta. Insa daca ciclicitatea istoriei are o explicatie filozofica, epidemia de pojar se repeta din motive pur fizice, concrete, cunoscute, dar despre care se vorbeste doar in soapta.

Daca arati inspre o anumita categorie a populatiei din randul careia mai izbucneste cate o epidemie din cand in cand, esti catalogat rasist fara nici un drept de apel. De aceea, cei care au ceva de spus cu privire la aceasta problema se feresc ca de foc de a-i rosti clar numele si cauta tot felul de "nick-uri" care sa nu-i sifoneze cumva imaginea. Sintagmele cel mai des folosite sunt: categorii defavorizate, "cazuri sociale", "oameni cu probleme sociale" de la periferia societatii.

STATISTICA. "Epidemii au mai fost in ’92, in ’97, iar in ’99 a fost o campanie mare de vaccinare care a acoperit o mare parte din nevaccinatii ramasi. Insa nici una dintre acestea nu a ajuns la nivelul celei din acest an. In judetul Constanta, de la inceputul anului s-au inregistrat 1.180 de cazuri suspecte de rujeola, din care 539 au fost confirmate serologic", ne-a declarat Mihaela Dinisov, directorul adjunct al DSP Constanta. Dintre acestea din urma, au fost 90 de copii pana intr-un an, 239 de copii cu varste cuprinse intre 1 an si 4 ani si 108 copii cu varste intre 5 si 9 ani. Vaccinul antirujeolic a intrat in programul national de vaccinari din 1979. In acest context, copiii cu varste peste 1 an nu aveau de ce sa contacteze aceasta boala, intrucat, cel putin teoretic, la 1 an sunt vaccinati. Numarul mare de copii peste 1 an care au contactat rujeola confirma faptul ca vaccinarea tuturor e pur teoretica. O parte a populatiei nu are medic de familie si astfel s-a creat o masa receptiva la boala.

CAUZE. Motivele nevaccinarii sunt multiple. Directorul adjunct al DSP Constanta ni le-a enumerat. O parte nu avea inca varsta de vaccinare, multi copii sunt nedeclarati, altii sunt polispitalizati (copiii care-si petrec copilaria abandonati prin spitale), unii parinti au refuzat vaccinarea copiilor, altii nu s-au prezentat la vaccinare, unii au fost transferati si pierduti din evidente, iar altii, in momentul vaccinarii, erau contraindicati (bolnavi). Parcurgand aceasta enumerare, ii putem identifica pe cei nevaccinati din aceste motive - oamenii aflati la marginea sau chiar in afara societatii (cei saraci, needucati, neintegrati, care nu au acte - deci, teoretic, nu exista). Acesti oameni nu sunt cuprinsi decat intr-o foarte mica parte in evidentele medicale.

RADIO SANT. La sfarsitul lui noiembrie, din cei 106 copii internati cu diagnostic de rujeola in Spitalul de Boli Infectioase, 20 proveneau din acelasi cartier al Constantei. In rest, multi erau din Baneasa, Satu Nou, Cuza-Voda, Mircea-Voda - sate din judetul Constanta in care traiesc comunitati intregi defavorizate. Insa programul national de vaccinare ar trebui sa "favorizeze" pe toata lumea.

In Spitalul de Boli Infectioase am intalnit cateva mame ai caror copii "au prins" virusul. A. Ghiulhan este internata cu fetita ei de 3 ani. Am intrebat-o daca are medic de familie si ne-a spus ca are. "M-a chemat la vaccin, dar nu m-am dus, pentru ca am auzit ca au murit copii din cauza vaccinului..." Mai sunt si alte mame care au auzit..., n-au fost chemate ori nu s-au dus. Singurul vaccin pe care copiii lor il au este cel facut in maternitate (cei nascuti in spital), unele mai merg la doua-trei vaccinari... dar atat. Dupa ce trece timpul, copiii pierd imunitatea. Din acest motiv se poate dezvolta si altceva. De exemplu, poate aparea difteria, la care nu sunt imuni.

ROLUL MEDIATORULUI. Lacramioara Georgescu, mediator sanitar, este de etnie rroma si lupta pentru cei de aceeasi nationalitate cu ea, pentru a incerca sa integreze cat mai multi in societate. Ea are "in grija" trei cartiere ale Constantei: Palazu Mare, Palas si Centru - locuri in care traiesc in conditii precare comunitati de rromi si rromi-musulmani. Rolul ei este de a media relatia dintre comunitatea respectiva, medici de familie si autoritati. Celor care n-aveau medic de familie le-a gasit unul, copiilor nedeclarati s-a straduit sa le obtina o identitate, "insa este foarte greu, pentru ca de multe ori nici mamele nu au acte. Pe de o parte, ei nu vor sa-si vaccineze copiii, pe de alta parte, multor medici le e teama sa mearga la ei acasa. Ma straduiesc sa-i conving, de cate ori am ocazia, ca pe langa drepturi au si obligatii, insa exista si refuzul majoritarilor de a intra in contact cu acesti oameni".

Nu sunt numai rromi in aceasta situatie... oameni neintegrati mai sunt. Dupa nume, ei sunt turci sau rromi-turci. "La recensamant ei se declara turci, insa nu ne reprezinta pe noi, nici ca traditii, nici ca civilizatie", dupa cum ne-a marturisit secretarul Uniunii Democrate a Turcilor din Constanta, Sureia Sachir. "Am incercat sa avem discutii cu acesti oameni, insa ei nu vor decat bani, iar noi suntem o uniune, n-avem fonduri. Noi putem doar sa-i consiliem. Am incercat sa le scoatem si acte de identitate celor care nu au, dar nu au colaborat. Vrem sa-i ajutam, dar nu ne lasa."

In aceste conditii, rupti de restul societatii si nedorind integrarea, se ridica un zid greu de trecut intre acesti minoritari si majoritari. Acestui zid, unii ii spun rasism, dar in esenta el este teama, lipsa de educatie si de comunicare.

VACCINARE RATATA. Din diverse motive, la foarte multi copii n-a ajuns vaccinul antirujeolic

VIN CAND AU NEVOIE. Dr. Angelescu A. - medic de familie - are pacienti care s-au imbolnavit de rujeola. "Nu sunt numai defavorizati, sunt si din ceilalti. Atata timp cat primii, cand li se imbolnavesc copiii, vin la medic, stau in sala de asteptare, astfel intrand in contact cu alti copii nevaccinati (sugari), boala se raspandeste. Trebuie sa existe o lege care sa-i oblige sa se vaccineze. Cand am putut, am luat vaccinul in termos si m-am dus dupa ei la domiciliu, dar nu cu toate vaccinurile se poate, doar cu cele care vin in doze unice."

Legislatia in vigoare nu mai impune sistemul medical. Accesul la un medic de familie este lasat la liber-arbitrul fiecarui cetatean si nici medicii de familie nu pot fi obligati sa accepte orice pacient. Problema este mult mai complexa si ar trebui ca la rezolvarea ei sa participe toate institutiile, nu numai Ministerul Sanatatii. Acesti oameni au ramas in afara vaccinarii nu pentru ca sunt discriminati, ei nu figureaza, nu exista doctori care sa se ocupe de ei. Vaccinarea nu poate fi lasata numai in grija medicilor de familie, pentru ca vaccinarea e un plan strategic. Daca a aparut o epidemie de asemenea proportii, inseamna ca avem un sistem sanitar slab, acesta fiind un criteriu de eficienta al sistemului. Pentru ca nu e problema personala a unui om daca-l convingi sau nu sa se vaccineze. Pentru a preintampina o epidemie, asta devine o obligatie. "La acest moment, epidemia este spre final, masa receptiva s-a cam terminat - pana se acumuleaza alta (pana se mai nasc alti copii - n.r.). Din pacate insa, acum, la sfarsit, sunt lovite varstele mici", ne-a "linistit" dr. Sorin Rugina, directorul Spitalului de Boli Infectioase.

NU-I VAD - DECI NU EXISTA. Acest fenomen nu atinge numai sanatatea publica, dar se pare ca autoritatile se fac ca nu-l observa. Iar ca sa rezolvi o problema, mai intai trebuie sa recunosti ca o ai. Si este bine de luat aminte inainte de a mai exploda vreo alta epidemie, pentru ca in aceste comunitati s-ar putea dezvolta si boli mai periculoase decat pojarul - cum ar fi de exemplu TBC-ul sau difteria. Acesti oameni exista, insa cei care fac legea isi amintesc de ei doar ca potentiali votanti. In rest... nu-i vad, pentru ca nu ne face cinste existenta extinsa a saraciei, a lipsei minimei educatii civice si sanitare, in prag de integrare. Eforturile autoritatilor trebuie sa se faca in special pentru emanciparea acestor comunitati care, in general, nu au asigurari de sanatate, dar au foarte multi copii.

"LINISTIRE"
"In acest moment, epidemia de rujeola este aproape de final. Masa receptiva s-a cam terminat, iar pana se acumuleaza alta mai dureaza (pana se mai nasc alti copii - n.r.). Din pacate insa, acum, la sfarsit, sunt lovite varstele mici" - dr. Sorin Rugina, directorul Spitalului de Boli Infectioase Constanta

SISTEM

"Din punct de vedere stiintific, epidemia de rujeola este rezultatul faptului ca nu am acoperit suficient populatia. De cand am inceput reforma sanitara si colectivitati intregi au ramas in afara listelor medicilor de familie, fapt ce atunci nu a fost prevazut. S-a mers pe ideea ca cine are CNP va beneficia de asigurare medicala si ca, firesc, toata lumea-l are. Din nefericire, nu-i asa, avem o parte de populatie neinregistrata. Suntem deja la a doua generatie. Sunt mame care n-au buletin si copiii vin cu bunicii cand se interneaza. Si nu poti sa-i lasi, desi ei consuma din fonduri medicale care nu se recupereaza", ne-a explicat directorul Spitalului de Boli Infectioase Constanta, dr. Sorin Rugina.

SOLUTII PENTRU MINISTER

Mihaela Dinisov, director adjunct al DSP Constanta, ne-a relatat ca in lunile din urma (respectiv octombrie si noiembrie) s-au alcatuit doua echipe formate din asistenti comunitari si mediatori sanitari (pentru ca pe tot judetul Constanta nu sunt decat doi mediatori), care au pornit pe teren pentru a-i identifica si vaccina pe cei care nu figureaza in nici o evidenta. "Am facut o propunere Ministerului Sanatatii pentru suplimentarea numarului de asistenti comunitari si mediatori sanitari in judetul nostru pentru a putea acoperi toata populatia defavorizata social-economic. De asemenea, consider ca este foarte utila o teritorializare a sistemului medical in zonele rurale si in zonele de periferie ale oraselor, pentru a avea o evidenta clara a tuturor persoanelor care traiesc acolo", ne-a mai spus Mihaela Dinisov. Dr. Sorin Rugina are convingerea ca trebuie sa se faca ceva pentru ca acesti oameni sa aiba deschisa calea la sanatate. "Insa pentru asta trebuie creat un fond suplimentar, pentru ca ei nu vor putea plati niciodata serviciile medicale care totusi li se asigura din motive umane - nu poti inchide usa spitalului in nas unui om bolnav. Pe de alta parte, trebuie implementat un sistem de consiliere permanenta a acestora, pentru ca ei sa se integreze cat mai repede in societate si sa respecte toate normele - in-clusiv cea privitoare la vaccinarea impusa prin programul national si la control medical permanent. In acest sens, e bine ca pe toate posturile media vaccinarea sa apara cu titlu de obligativitate, pentru ca e vorba de sanatatea publica."