Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un sondaj CURS realizat în perioada 4-8 decembrie 2008, în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional, arată că majoritatea românilor preferă la guvernare o alianţă între PSD+PC şi PD-L, formaţiuni care în opinia lor trebuie să facă parte neapărat din noul executiv, condus de Theodor Stolojan, considerat cel mai potrivit pentru acest post. Priorităţile agendei populaţiei, traduse în cele mai importante probleme care ar trebui să le rezolve noul guvern, se referă cu precădere la creşterea veniturilor şi reducerea efectelor posibile ale crizei. Aceste două mari probleme sunt conştientizate, cumulat, de 60% din populaţia României.
- Partidele despre care românii cred că ar trebui să facă parte neapărat din noul guvern sunt PD-L (38%) şi PSD (34%).
- Cea mai potrivită asociere de partide pentru a forma noul guvern este PSD+PC cu PD-L, pentru 28% din români. Pe locul doi se află asocierea dintre PD-L şi PNL, cu 26%, iar pe trei, Alianţa PSD+PC şi PNL, cu 14%.
- 61% din votanţii Alianţei PSD+PC preferă o coaliţie cu PD-L , 36% o coaliţie cu PNL şi 3% o alianţă cu PD-L şi PNL .
- 34% din votanţii PD-L preferă o alianţă cu PSD+PC, 64% cu PNL şi 2% cu PSD+PC şi PNL.
- 63% din votanţii PNL preferă o alianţă cu PD-L, 32% cu PSD+PC şi 5% cu PSD+PC şi PD-L.
Un sondaj CURS realizat în perioada 4-8 decembrie 2008 în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional arată că majoritatea românilor preferă la guvernare o alianţă între PSD+PC şi PD-L, formaţiuni care în opinia lor trebuie să facă parte neapărat din noul Executiv, condus de Theodor Stolojan, considerat cel mai potrivit pentru acest post. De asemenea, sondajul arată, că alierea celor două partide este preferată de majoritatea votanţilor Alianţei PSD+PC, în timp ce majoritatea electoratului PD-L (64%) preferă o combinaţie cu PNL.
Sondajul CURS a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de subiecţi, cuprinzând persoane de peste 18 ani, intervievate faţă în faţă la domiciliu. Marja de eroare este de +–3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Potrivit sociologului CURS, Dorel Abraham, cea mai potrivită asociere de partide pentru a forma noul guvern este, în mod aparent curios pentru cei care cred că electoratul judecă în funcţie de orientările ideologice, în opinia electoratului, PSD+PC – PD-L cu 28% din opţiuni. Pe locul doi se află asocierea dintre PD-L şi PNL cu 26%. Alianţa PSD+PC – PNL este considerată cea mai potrivită de 14%. Alţi 14% nu au o opinie în ceea ce priveşte alianţele partidelor pentru guvernare. Un guvern de uniune naţională şi un guvern minoritar sunt preferate de 6% şi respectiv 2% din electorat. UDMR deţine ponderi mici în preferinţele electoratului pentru oricare dintre variantele de guvernare. De asemenea, sociologul CURS arată că doar o treime din electoratul PD-L şi PNL preferă o alianţă la guvernare cu PSD, pe când două treimi din electoratul PSD ar prefera alianţa la guvernare cu PD-L şi o treime cu PNL. Se confirmă în acest sens votul dat de conducerea PSD de a se alia cu PD-L la guvernare. Astfel, cei care au votat cu PSD+PC preferă o alianţă PSD+PC – PDL în proporţie de 61%, o alianţă PSD+PC – PNL în proporţie de 36% şi o alianţă PD-L – PNL, 3%. Votanţii PD-L preferă o alianţă cu PSD+PC în proporţie de 34%, cu PNL în proporţie de 64% şi PSD+PC – PNL 2%. Votanţii PNL preferă o alianţă cu PD-L în proporţie de 63%, cu PSD+PC în proporţie de 32% şi o alianţă PSD+PC – PD-L în proporţie de 5%. Un alt aspect relevat de sondaj este că PD-L şi PSD sunt partidele despre care populaţia crede că ar trebui să facă parte neapărat din noul guvern. Cât priveşte partidul despre care românii nu cred că ar trebui să facă parte din noul guvern opţiunile sunt: UDMR (30%), PSD (21%) şi PNL (11%). 30% nu se pronunţă în acest caz.
La capitolul viitorul premier, Dorel Abraham constată că există un număr mic de personalităţi percepute de electorat ca fiind potrivite pentru prim-ministru. În frunte se află aceiaşi: Theodor Stolojan (PD-L), Mircea Geoană (PSD) şi Călin Popescu Tăriceanu (PNL). De asemenea, sociologul CURS semnalează că desemnarea viitorului prim-ministru polarizează electoratul, care optează pentru preşedinte (52%) sau pentru o majoritate parlamentară care se constituie după alegeri (41%). În acest context, sondajul arată că majoritatea populaţiei (58%) crede că este necesară modificarea Constituţiei astfel încât atribuţiile pentru desemnarea primului-ministru şi formarea Guvernului să fie stabilite mai clar. 30% consideră că nu, iar 12% nu ştiu/ nu răspund. În cazul în care formarea noului guvern va fi un eşec, opiniile electoratului se polarizează în ceea ce priveşte organizarea de alegeri anticipate, arată Dorel Abraham. Astfel, 49% dintre cei intervievaţi ar fi de acord, 43% nu, iar 8% nu ştiu/nu răspund.
Sondajul CURS arată că actualul sistem de vot uninominal este considerat corect (just, echitabil) de 50% din electorat, în timp ce 40% nu-l consideră, iar 10% nu ştiu/nu răspund. De asemenea, 55% din electorat consideră că la alegerile de la 30 noiembrie a dat un vot util, în sensul că a votat candidatul sau un partid care a intrat în Parlament. 18% din electorat au votat candidaţii care nu au intrat în Parlament, iar 24% nu ştiu dacă a intrat sau nu în parlament candidatul pe care l-au votat, mai arată sondajul CURS.
Îngrijorări şi aşteptări ale populaţiei
În mod surprinzător, inflaţia sau creşterea preţurilor constituie principala îngrijorare pentru aproape o treime din români (32%), pentru 2009. Această temere nu a mai apărut în primele trei îngrijorări ale românilor din anii ‘90, comentează sociologul Dorel Abraham. Pe locul doi se află pierderea locului de muncă, şomajul (25%), o problemă care, de asemenea, nu s-a mai regăsit printre îngrijorările românilor din ultimii ani, iar pe trei scăderea veniturilor, pensiilor, salariilor (14%). În schimb, corupţia, o problemă considerată foarte acută în ultimii ani, mai îngrijorează doar 6% din electorat. De asemenea, aşa cum reiese din sondajul CURS, populaţia percepe efectele crizei şi doreşte măsuri anticriză. Priorităţile agendei populaţiei, traduse în cele mai importante probleme care ar trebui să le rezolve noul guvern, se referă cu precădere la creşterea veniturilor (salariilor, pensiilor etc.) – 30% şi stoparea sau reducerea efectelor posibile ale crizei (crearea de locuri de muncă, reducerea şomajului – 17%, stoparea crizei economice – 6% şi combaterea inflaţiei / a creşterii preţurilor – 7% etc.). Aceste două mari probleme sunt conştientizate cumulat de 60% din populaţia României. Toate celelalte probleme considerate prioritare pentru noul guvern sunt o moştenire a trecutului, mai spune Dorel Abraham.Click pe imagini pentru a mari graficele
