x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Festinuri simbolice şi mese tradiţionale la Scorniceşti

0
Autor: Lavinia Betea 09 Mai 2011 - 19:31
Festinuri simbolice şi mese tradiţionale la Scorniceşti /Direcţia judeţeană Olt a Arhivelor Naţionale Sfinţirea unei biserici era o sărbătoare a întregii comunităţi rurale şi totodată a fiecărei familii care îşi aduna la masă rudele din alte sate
Vezi galeria foto


Ajuns la putere, Nicolae Ceauşescu a venit regulat la casa părintească înainte cu o zi ori două de aniversările sale. Nu îngăduia lume multă şi cerea ca toţi aceia care sunt cuprinşi în protocol să fie primiţi în casă. Intra în curte vesel cu "ia să văd ce-aţi mai făcut!". Căuta şi găsea în magazie mu­rături. Sora sa, care avea gos­po­dărie mai în spatele curţii, pregătea o "masă simbolică". Mânca acolo "ca la ţară" – sarmale, pui fripţi, mămăligă – îşi amintesc cunoscătorii.

Masa "tradiţională" servită de con­ducătorul României la Scor­ni­ceşti înaintea festinului aniversar din Capitală era, probabil, prilejul de a-şi oferi sie însuşi certitudinea "vieţii noi". Căci din toate documentele şi amintirile vremii rezultă sărăcia hranei prin satele locului. O secetă cumplită s-a abătut asupra Olteniei în chiar anul naşterii lui Ceauşescu. Cu  inventarul agricol distrus şi animalele decimate, oamenii s-au băgat în plug unii cu alţii. În satele olteneşti, consemnează scrierile vremii, se zice că ar fi rămas pârloagă circa 20.000 de hectare. După arşiţă, sătenii n-au mai avut a osteni cu secerile, că, necrescut, li se uscase tot grâul.

Chiar şi în anii de vârf ai eco­no­miei interbelice, alimentaţia săt­enilor era apreciată ca nesatisfăcătoare. După cercetările monografice din 1938, Dimitrie Gusti a concluzionat asupra ei următoarele: fie şi suficientă cantitativ, calitativ era săracă; porumbul se consuma exagerat, mămăliga fiind nelipsită de la masă în Moldova şi Muntenia; lipseau proteinele şi lactatele, căci 48% din gospodăriile României Mari nu aveau o vacă de lapte; decalajul dintre iarnă (când se mânca mai bine) şi vară (subnutriţie, în general).

Din cauza acestor deficienţe, în Vechiul Regat se înregistrau în 1936 peste 70.000 de bolnavi de pelagră, boala mizeriei rurale din epocă având simptome finale ase­mă­nătoare sifi­lisului. Înaintea gene­ra­lizării culturii porumbului în Eu­ropa va fi fost desi­gur cu mult mai rău. Însuşi Mihai Viteazul, notează un misionar catolic care vizitase Mun­tenia pe la 1670, fusese poreclit de saşi Mălai Vodă, deoarece se hrănea ca toţi ceilalţi ai săi doar cu coptură şi fiertură din mei, cerealei acesteia zicându-i românii din vechime mălai.

Născut în 1947, la Neguri, sat aparţinător Scorniceştiului, într-o familie cu o proprietate de 7 ha – mai mică decât a lui Andruţă Ceauşescu, dar cu numai doi copii –, Constantin Neacşu povesteşte despre copilăria sa ca fiind prea puţin schimbată faţă de aceea a copiilor Ceauşescu.
"Nu comparaţi hărnicia şi productivitatea unui oltean cu a unui ardelean, avertizează el asupra specificului economiei lo­ca­le. De pe un hectar nu puteai ob­ţi­ne mai mult de 1.000 kg boabe grâu sau 1.000-1.200 kg boabe porumb. Cum să-ţi ajungă?! Mai aveau unii pădure, dar păşune nu era în sat. Aşa că zece hectare cât aveau părinţii lui Ceauşescu nu îndestulau familia cu atâţia copii. Ţineau doi boi, o vacă, vreo zece oi...

Treaba mea de copil, cum fusese şi a tatei, şi a bunicului, şi a lui Ceauşescu – să pască animalele. Vaca şi boii şi-i păştea fiecare pe te­r­enul său. Fâneţe nu erau, astfel că ani­male de lapte şi carne nu pri­soseau. Nu creşteau multe, că apoi nu mai aveau unde semăna. Pe copii îi mai ocupau părinţii şi cu strânsul furajelor. Mai mărişori, mergeam la porumb. Ştiţi cum se cultiva porumbul? Pentru fiecare rând de porumb faci brazdă cu plugul. Dădeai apoi găuri cu parul. Treceai cu grapa şi du­pă aceea cu grebla. Cu grebla erau tot copiii. Se termina semănatul şi în­cepea prăşitul. Cu rariţa. Utilajul cel mai chinuitor de pe lume. Ca un ins­trument de tortură. N-am văzut nici la robi, nici în triburi aşa chin! Mer­geau la prăşit cu rariţa trei oa­me­ni, uneori patru. Eu eram cu ma­ma, de-o parte şi de alta a rariţei. Co­co­şaţi, câte-un kilometru, cât ţinea rân­dul, de-o parte şi de alta a rariţei. Din mai şi până în noiembrie se stătea în câmp. Dacă aveai patru hectare de grâu, dura cam o săptă­mâ­nă să se­ceri.

Lixandra sta acasă să le facă mâncare şi să le ducă la câmp. Mâncarea... Se punea într-o oală de-o ciorbă – câte-o roşie, o ceapă, un morcov din grădină.  Mai aveai în grădină un corcoduş, un dud. Meri, cireşi, peri rari erau să aibă. Din nord, dinspre munte, veneau cu fructe în sat. Nu era o preocupare majoră să-şi facă oamenii grădini, să le cultive.

Meniul zilnic însemna ciorbă multă cu mămăligă, că umflă burta. Se mai făcea din mălai o «turtă» – o băgai în cuptor şi o mâncai cu untură. Seara se răsturna mămăliga la mijloc şi se punea blidul cu lapte prins (acru). Se întindea la el fiecare cu câte-o lingură de lemn în jurul mesei, lăsând dâre de lapte ca razele. 

Duminica – carne dintr-un pui. Când erau mulţi în casă, se tăiau doi. Până prin ’61 am mâncat pâine albă de Paşte şi de Crăciun. Aducea o mătuşă de-a mea câte-o franzelă veche. Desertul – numai de Paşte şi de Crăciun – câte un cozonac. Ju­mătate se ducea la biserică. Cu ce mai rămâneau copiii?!

Ştiţi ce e «CEC-ul olteanului», CEC-ul lui Păcală? Putina cu varză, lacra cu mălai, hambarul cu făină şi por­cul de Crăciun. Dacă aveai şi ce pu­ne zilnic pe masă, se chema că erai fericit. Dacă aveai şi o damigeană de vin şi una de ţuică, erai cel mai bogat din sat. Ca să faci rost de ceva bani, puneai tutun şi bumbac. Aici s-a făcut şi cânepă. Copiii stăteau s-o păzească, să n-o ia apa pe gârlă. Vindeai tutun, bumbac, cânepă – venea de la Primărie agentul agricol – şi cumpărai bocanci. Lixandra şi fetele când au crescut, ca toate femeile din sat, se puneau să spele, să coasă, să meliţe cânepa, iar iarna s-o toarcă şi ţeasă..."

Din lapte nu ştiu scoate untul şi smântâna
Ca particularităţi ale alimentaţiei olteneşti, în 1936 se menţionează decalajul dintre cantitatea şi calitatea hranei din vară (când se lucrează greu şi mult) şi iarnă (când satele intră în hibernare). Iarna, fasole uscată, varză murată, cartofi, dovleci, apoi porcul de Crăciun şi câte o găină. Primăvara şi vara, în schimb – când unitatea de măsură a muncii e ziua-lumină ce ţine de la patru dimineaţa până spre ora 22:00 –, ţăranii sunt limitaţi la mămăligă cu fierturi de verdeţuri (ştevie, lobodă ori urzici acrite cu corcoduşe). Lapte mai rar, asemenea peşte. Pentru cei mai avuţi, o binefacere începuseră a fi maşinile fabricilor de mezeluri din Bucureşti ce cutreierau satele vânzând slănină şi costiţă afumată. Nu sunt deloc măgulitoare aprecierile autorilor Anuarului judeţului Olt din 1936 despre priceperea culinară a oltencelor: "Pricina acestei neîndestulătoare hrăniri nu trebuie căutată doar în sărăcie, ci şi în neştiinţa sătencelor noastre de-a prepara mâncăruri din mult puţinul ce-l au şi de a conserva fructele, zarzavaturile, ouăle etc. De obicei la pasărea ce-o taie ele nu ştiu să facă decât fiertură şi friptură. (...) O mâncare cu sos, care e mai spornică, ele nu ştiu să facă. Oul îl fierbe, laptele îl bate fără să izbutească să scoată untul din el. Prin unele sate nici nu se ştie ce este «smântâna»".

Anul 1921 în date importante
● 5 ianuarie – apare Partidul Comunist Italian
● 22 februarie – începutul economiei planificate în Rusia prin crearea Planului de Stat
● 8-16 martie – Congresul PCUS decide trecerea la noua politică economică (NEP)
● 9 aprilie – Sun Yat Sen devine preşedintele Republicii Chineze
● 9 mai – apare Partidul Comunist din România ca secţie a Cominternului
● 1 iulie – înfiinţarea Partidului Comunist Chinez
● 25 august – semnarea Tratatului de Pace între Statele Unite şi Germania
● 5 noiembrie – Acordul ruso-mongol asupra independenţei Mongoliei Exterioare sub protecţie sovietică
● 6 decembrie – Acordul anglo-ir­lan­dez prin care se recunosc sta­tul liber al Irlandei şi men­ţi­nerea Ulster, majoritar protestantă, în interiorul Regatului Unit al Marii Britanii

Citiţi mâine despre ceilalţi bărbaţi politici din famila lui Nicolae Ceauşescu: tatăl Andruţă – primar liberal, şi fratele Florea, le­gionar

Citeşte mai multe despre:   biografia lui nicolae ceauşescu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare
Galerie Foto Cele mai frecvente cauze de deces sunt accidentele vascular cerebrale, cauzate de hipertensiunea arterială. Umblă multe legende despre hipertensiune, încercăm lămurirea lor. Interviu cu profesor doctor Daniela...

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea
Galerie Foto Teoretic, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare pe care Elena Udrea a formulat-o împotriva sentinţei Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituit...

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii
Galerie Foto De cele mai multe ori antreprenorii români sunt nevoiţi să se reinventeze pentru a putea supravieţui mediului concurenţial sau pentru a-şi găsi adevărata cale în afaceri. Alte ori însă, o puternică dorinţă...

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune
Galerie Foto Două mese pentru convorbiri, patru măsuţe de protocol, opt scaune şi patru fotolii. Acestea au fost obiectivele prioritare ale Administraţiei Prezidenţiale, la sfârşitul anului trecut, în perioada în care preş...

VIP-urile anticorupţiei lui Kovesi, date afară în şuturi din DNA

VIP-urile anticorupţiei lui Kovesi, date afară în şuturi din DNA
Galerie Foto Chiar dacă, oficial, pe numele lui Ciprian Man şi Cristian Ardelean, procurorii de la DNA Oradea care discutau cum să le fabrice judecătorilor neobedienţi dosare penale, nu a fost încă începută urmărirea...
Serviciul de email marketing furnizat de