x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Festinuri simbolice şi mese tradiţionale la Scorniceşti

0
Autor: Lavinia Betea 09 Mai 2011 - 19:31
Festinuri simbolice şi mese tradiţionale la Scorniceşti /Direcţia judeţeană Olt a Arhivelor Naţionale Sfinţirea unei biserici era o sărbătoare a întregii comunităţi rurale şi totodată a fiecărei familii care îşi aduna la masă rudele din alte sate
Vezi galeria foto


Ajuns la putere, Nicolae Ceauşescu a venit regulat la casa părintească înainte cu o zi ori două de aniversările sale. Nu îngăduia lume multă şi cerea ca toţi aceia care sunt cuprinşi în protocol să fie primiţi în casă. Intra în curte vesel cu "ia să văd ce-aţi mai făcut!". Căuta şi găsea în magazie mu­rături. Sora sa, care avea gos­po­dărie mai în spatele curţii, pregătea o "masă simbolică". Mânca acolo "ca la ţară" – sarmale, pui fripţi, mămăligă – îşi amintesc cunoscătorii.

Masa "tradiţională" servită de con­ducătorul României la Scor­ni­ceşti înaintea festinului aniversar din Capitală era, probabil, prilejul de a-şi oferi sie însuşi certitudinea "vieţii noi". Căci din toate documentele şi amintirile vremii rezultă sărăcia hranei prin satele locului. O secetă cumplită s-a abătut asupra Olteniei în chiar anul naşterii lui Ceauşescu. Cu  inventarul agricol distrus şi animalele decimate, oamenii s-au băgat în plug unii cu alţii. În satele olteneşti, consemnează scrierile vremii, se zice că ar fi rămas pârloagă circa 20.000 de hectare. După arşiţă, sătenii n-au mai avut a osteni cu secerile, că, necrescut, li se uscase tot grâul.

Chiar şi în anii de vârf ai eco­no­miei interbelice, alimentaţia săt­enilor era apreciată ca nesatisfăcătoare. După cercetările monografice din 1938, Dimitrie Gusti a concluzionat asupra ei următoarele: fie şi suficientă cantitativ, calitativ era săracă; porumbul se consuma exagerat, mămăliga fiind nelipsită de la masă în Moldova şi Muntenia; lipseau proteinele şi lactatele, căci 48% din gospodăriile României Mari nu aveau o vacă de lapte; decalajul dintre iarnă (când se mânca mai bine) şi vară (subnutriţie, în general).

Din cauza acestor deficienţe, în Vechiul Regat se înregistrau în 1936 peste 70.000 de bolnavi de pelagră, boala mizeriei rurale din epocă având simptome finale ase­mă­nătoare sifi­lisului. Înaintea gene­ra­lizării culturii porumbului în Eu­ropa va fi fost desi­gur cu mult mai rău. Însuşi Mihai Viteazul, notează un misionar catolic care vizitase Mun­tenia pe la 1670, fusese poreclit de saşi Mălai Vodă, deoarece se hrănea ca toţi ceilalţi ai săi doar cu coptură şi fiertură din mei, cerealei acesteia zicându-i românii din vechime mălai.

Născut în 1947, la Neguri, sat aparţinător Scorniceştiului, într-o familie cu o proprietate de 7 ha – mai mică decât a lui Andruţă Ceauşescu, dar cu numai doi copii –, Constantin Neacşu povesteşte despre copilăria sa ca fiind prea puţin schimbată faţă de aceea a copiilor Ceauşescu.
"Nu comparaţi hărnicia şi productivitatea unui oltean cu a unui ardelean, avertizează el asupra specificului economiei lo­ca­le. De pe un hectar nu puteai ob­ţi­ne mai mult de 1.000 kg boabe grâu sau 1.000-1.200 kg boabe porumb. Cum să-ţi ajungă?! Mai aveau unii pădure, dar păşune nu era în sat. Aşa că zece hectare cât aveau părinţii lui Ceauşescu nu îndestulau familia cu atâţia copii. Ţineau doi boi, o vacă, vreo zece oi...

Treaba mea de copil, cum fusese şi a tatei, şi a bunicului, şi a lui Ceauşescu – să pască animalele. Vaca şi boii şi-i păştea fiecare pe te­r­enul său. Fâneţe nu erau, astfel că ani­male de lapte şi carne nu pri­soseau. Nu creşteau multe, că apoi nu mai aveau unde semăna. Pe copii îi mai ocupau părinţii şi cu strânsul furajelor. Mai mărişori, mergeam la porumb. Ştiţi cum se cultiva porumbul? Pentru fiecare rând de porumb faci brazdă cu plugul. Dădeai apoi găuri cu parul. Treceai cu grapa şi du­pă aceea cu grebla. Cu grebla erau tot copiii. Se termina semănatul şi în­cepea prăşitul. Cu rariţa. Utilajul cel mai chinuitor de pe lume. Ca un ins­trument de tortură. N-am văzut nici la robi, nici în triburi aşa chin! Mer­geau la prăşit cu rariţa trei oa­me­ni, uneori patru. Eu eram cu ma­ma, de-o parte şi de alta a rariţei. Co­co­şaţi, câte-un kilometru, cât ţinea rân­dul, de-o parte şi de alta a rariţei. Din mai şi până în noiembrie se stătea în câmp. Dacă aveai patru hectare de grâu, dura cam o săptă­mâ­nă să se­ceri.

Lixandra sta acasă să le facă mâncare şi să le ducă la câmp. Mâncarea... Se punea într-o oală de-o ciorbă – câte-o roşie, o ceapă, un morcov din grădină.  Mai aveai în grădină un corcoduş, un dud. Meri, cireşi, peri rari erau să aibă. Din nord, dinspre munte, veneau cu fructe în sat. Nu era o preocupare majoră să-şi facă oamenii grădini, să le cultive.

Meniul zilnic însemna ciorbă multă cu mămăligă, că umflă burta. Se mai făcea din mălai o «turtă» – o băgai în cuptor şi o mâncai cu untură. Seara se răsturna mămăliga la mijloc şi se punea blidul cu lapte prins (acru). Se întindea la el fiecare cu câte-o lingură de lemn în jurul mesei, lăsând dâre de lapte ca razele. 

Duminica – carne dintr-un pui. Când erau mulţi în casă, se tăiau doi. Până prin ’61 am mâncat pâine albă de Paşte şi de Crăciun. Aducea o mătuşă de-a mea câte-o franzelă veche. Desertul – numai de Paşte şi de Crăciun – câte un cozonac. Ju­mătate se ducea la biserică. Cu ce mai rămâneau copiii?!

Ştiţi ce e «CEC-ul olteanului», CEC-ul lui Păcală? Putina cu varză, lacra cu mălai, hambarul cu făină şi por­cul de Crăciun. Dacă aveai şi ce pu­ne zilnic pe masă, se chema că erai fericit. Dacă aveai şi o damigeană de vin şi una de ţuică, erai cel mai bogat din sat. Ca să faci rost de ceva bani, puneai tutun şi bumbac. Aici s-a făcut şi cânepă. Copiii stăteau s-o păzească, să n-o ia apa pe gârlă. Vindeai tutun, bumbac, cânepă – venea de la Primărie agentul agricol – şi cumpărai bocanci. Lixandra şi fetele când au crescut, ca toate femeile din sat, se puneau să spele, să coasă, să meliţe cânepa, iar iarna s-o toarcă şi ţeasă..."

Din lapte nu ştiu scoate untul şi smântâna
Ca particularităţi ale alimentaţiei olteneşti, în 1936 se menţionează decalajul dintre cantitatea şi calitatea hranei din vară (când se lucrează greu şi mult) şi iarnă (când satele intră în hibernare). Iarna, fasole uscată, varză murată, cartofi, dovleci, apoi porcul de Crăciun şi câte o găină. Primăvara şi vara, în schimb – când unitatea de măsură a muncii e ziua-lumină ce ţine de la patru dimineaţa până spre ora 22:00 –, ţăranii sunt limitaţi la mămăligă cu fierturi de verdeţuri (ştevie, lobodă ori urzici acrite cu corcoduşe). Lapte mai rar, asemenea peşte. Pentru cei mai avuţi, o binefacere începuseră a fi maşinile fabricilor de mezeluri din Bucureşti ce cutreierau satele vânzând slănină şi costiţă afumată. Nu sunt deloc măgulitoare aprecierile autorilor Anuarului judeţului Olt din 1936 despre priceperea culinară a oltencelor: "Pricina acestei neîndestulătoare hrăniri nu trebuie căutată doar în sărăcie, ci şi în neştiinţa sătencelor noastre de-a prepara mâncăruri din mult puţinul ce-l au şi de a conserva fructele, zarzavaturile, ouăle etc. De obicei la pasărea ce-o taie ele nu ştiu să facă decât fiertură şi friptură. (...) O mâncare cu sos, care e mai spornică, ele nu ştiu să facă. Oul îl fierbe, laptele îl bate fără să izbutească să scoată untul din el. Prin unele sate nici nu se ştie ce este «smântâna»".

Anul 1921 în date importante
● 5 ianuarie – apare Partidul Comunist Italian
● 22 februarie – începutul economiei planificate în Rusia prin crearea Planului de Stat
● 8-16 martie – Congresul PCUS decide trecerea la noua politică economică (NEP)
● 9 aprilie – Sun Yat Sen devine preşedintele Republicii Chineze
● 9 mai – apare Partidul Comunist din România ca secţie a Cominternului
● 1 iulie – înfiinţarea Partidului Comunist Chinez
● 25 august – semnarea Tratatului de Pace între Statele Unite şi Germania
● 5 noiembrie – Acordul ruso-mongol asupra independenţei Mongoliei Exterioare sub protecţie sovietică
● 6 decembrie – Acordul anglo-ir­lan­dez prin care se recunosc sta­tul liber al Irlandei şi men­ţi­nerea Ulster, majoritar protestantă, în interiorul Regatului Unit al Marii Britanii

Citiţi mâine despre ceilalţi bărbaţi politici din famila lui Nicolae Ceauşescu: tatăl Andruţă – primar liberal, şi fratele Florea, le­gionar

Citeşte mai multe despre:   biografia lui nicolae ceauşescu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cîțu, trimis să muște mâna care i-a semnat contracte

Cîțu, trimis să muște mâna care i-a semnat contracte
Galerie Foto Florin Vasile Cîțu, noul prim-ministru desemnat de Klaus Iohannis ca să formeze un nou Guvern, a fondat, alături de Daniel Daianu și de fostul ministru tehnocrat al Muncii Dragoș Pîslaru celebra companie GEA...

Klaus Iohannis, responsabil de jumătate dintre conflictele constituționale

Klaus Iohannis, responsabil de jumătate dintre conflictele constituționale
Începând cu anul 2015, imediat după preluarea de către Klaus Werner Iohannis a primului său mandat de președinte al României, Curtea Constituțională a fost pusă într-o situație fără precedent, până la...

„Ochii se simt bine dacă sunt solicitaţi la capacitate maximă”

„Ochii se simt bine dacă sunt solicitaţi la capacitate maximă”
În privinţa ochilor, în populaţie circulă versul acela din poezia lui Topârceanu: „Lung prilej de vorbe şi de ipoteze”. Multe ziceri în popor despre ochi sunt neclare, încercăm să limpezim o serie de...

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului
Galerie Foto Ghinion pentru Mircea Băsescu, în legătură cu cea de-a doua companie pe care o patronează și care se află, în prezent, în procedura falimentului. Propunerea lichidatorului judiciar al SC MB Consult Company SRL C...

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da
Galerie Foto Într-un mod scandalos, Secția de Procurori de la CSM notează, într-un document oficial, faptul că fostul procuror general al României, Laura Codruța Kovesi, nu și-a asumat, prin semnătură, protocolul secret...

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret
Galerie Foto Odată cu mutarea, cu arme și bagaje, a fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, la Luxemburg, în calitatea ei de procuror general al Parchetului European, și familia acesteia de la Mediaș a făcut două mișcări...

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM
Galerie Foto Președintele Klaus Iohannis acționează identic cu Traian Băsescu în privința numirii șefilor marilor Parchete și, în ciuda avizului negativ al CSM, a semnat, ieri, decretul de numire în funcția de procuror...

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor
La femei, în general, afecţiunile cardiace apar cu 5-7 ani mai târziu decât la bărbați, iar acest avantaj se datorează efectului protector al estrogenilor, hormonii sexuali feminini având şi funcție de...

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența
Galerie Foto Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, și-a adus în subordinea sa, la instituția publică pe care o conduce, familia de prieteni, alături de care deține atât proprietăți imobiliare, dar...

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”
Îndepărtarea vezicii biliare este o operaţie des întâlnită, deoarece medicamentele pentru dizolvarea calculilor nu sunt eficiente. Se discută multe despre această intervenţie, astfel că propunem limpezirea...

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat
Galerie Foto Cu doar câteva zile înainte ca Guvernul Orban să fie demis, de Parlament, prin moțiune de cenzură, în Monitorul Oficial a fost publicată o Ordonanță de Urgență prin care Executivul a modificat Legea...

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat
Războiul plagiatelor nu a-nceput în România, în anul 2012, ci în țările din vestul Europei, apoi s-a extins. Urmărind evoluția cazurilor de acuzații de plagiat la nivel înalt, constatăm că toate au același...

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu
Galerie Foto Președintele României, Klaus Iohannis, un autointitulat adversar al practicii de utilizare a legilor sau a procedurilor legale de către politicieni, pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, a beneficiat el...

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici
Galerie Foto Giorgiana Hosu, unul dintre procurorii propuși de demisul ministru al Justiției Cătălin Predoiu pentru preluarea șefiei DIICOT, este legată, prin intermediul familiei sale, de afacerile unui cunoscut liberal. Mama,...

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea
Lumea încă nu a tras hotarul, în sfera durerilor de cap, între migrene şi nevralgii. Profesor doctor Dorin Sarafoleanu ne lămureşte care sunt deosebirile dintre cele două afecţiuni frecvent...
Serviciul de email marketing furnizat de