Fief - "Europa", raiul evaziunii fiscale

Faptul ca in Romania se face evaziune fiscala mai ceva ca pe banda rulanta nu mai este o noutate pentru nimeni. Autoritatile spun ca oamenii de afaceri chinezi ocupa, de departe, primul loc in ceea ce priveste aplicarea diverselor metode de eludare a legii fiscale, dar si in privinta inundarii pietei interne cu produse contrafacute. Toate drumurile evaziunii duc intr-un singur loc: angroul Europa din Capitala.

La periferia Capitalei, in prelungirea cartierului Colentina, sunt adunate intr-un viespar greu accesibil unei simple priviri mii de tarabe si dughene. Loc cunoscut de toata tara sub numele de angroul Europa. Practic, cartierul general al comunitatii de afaceri chineze din tara noastra. Un loc sordid, ascunzatoare perfecta pentru asiaticii pripasiti in Romania, dar si pentru afacerile lor ce ocolesc Fiscul. De mai bine de zece ani, aici, la lumina zilei, au loc tranzactii fictive, in urma carora statul inregistreaza pierderi de sute de milioane de euro. Despre jaful fiscal din zona angoului cu nume de continent stiu toate autoritatile care ar trebui sa preintampine flagelul. De fiecare data cand Garda Financiara ori departamentele economice ale Politiei au incercat sa ia la periat zona, actiunile nu s-au soldat cu mari capturi. Cateva amenzi si confiscari putine de marfa. Si asta, pentru ca fieful evaziunii fiscale din Capitala este foarte bine organizat. Ori de cate ori autoritatile isi fac simtita prezenta, dughenele isi pun lacatele pe grilaje instantaneu, iar vanzatorii se transforma in simpli vizitatori pe aleile inguste.

SUVEICA CHINEZA. Afacerile comunitatii chineze din Romania se bazeaza pe importurile marfurilor produse in tara natala. Potrivit reprezentantilor Garzii Financiare, peste 90% din marfa adusa prin Portul Constanta capata o singura destinatie: angroul Europa din Capitala. Aici ajung produse de calitate mai mult decat indoielnica si sunt comercializate la preturi extrem de mici. Politica de marketing si-a facut si aici aparitia, in ultimele luni, chinezii vanzandu-si marfa sub sloganul "totul la 39.000 lei" (3,9 lei noi). Metoda este foarte convenabila. Potrivit comisarului general adjunct al Garzii Financiare, Gabriel Carbunaru, acest mod de comercializare este efectul faptului ca toata marfa importata in Romania este subevaluata in momentul vamuirii. "Zilnic prin Portul Constanta intra containere din China, care sunt vamuite la preturi derizorii. Astfel, baxurile de incaltari produse in China sunt vamuite la un pret de zece, douazeci de lei vechi, iar imbracamintea la preturi si mai mici decat atat. Astfel, statul pierde, in primul rand, aici, la procesul de taxare vamala, dupa care urmeaza celelalte pierderi generate de vanzarile fictive in interiorul tarii", ne-a precizat Carbunaru. Reprezentantul Garzii Financiare sustine ca, in pofida eforturilor care se depun, angroul Europa poate fi considerat in continuare stindardul evaziunii fiscale din domeniul comertului angro. "Din ultimele evaluari efectuate la nivelul comandamentului central al Garzii Financiare am ajuns la concluzia ca peste 80% din marfurile comercializate in zona Europa provin de pe filiere evazioniste, lantul real al aprovizionarilor fiind rupt de interpunerea in circuit a firmelor de tip fantoma", sustine comisarul general adjunct.

CLIENTII. Romanii se trezesc cu noaptea-n cap si cauta chiar orice chinezism in inima Colentinei

IN FATA LEGII. Un intreg sistem de operare pus in practica de cativa asa-numiti oameni de afaceri chinezi a fost desfiintat de Directia de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism (DIICOT) in urma cu doar cateva saptamni. Pentru ca actiunile inopinate in angrourile din Colentina nu prea au dat roade, a fost nevoie de o complexa actiune de monitorizare din partea autoritatilor romane pentru a da in vileag faptul ca cetatenii Zhang Ying, Chen Xiang Yang, Tran Huy Khanh, Truong Quoc Son, Tran Viet Hung si Dao Huy Cuong constituiau o grupare care actiona organizat in scopul spalarii banilor. Investigatiile au concluzionat ca marfurile introduse de acestia in Romania erau sustrase de la plata taxelor vamale prin declararea preturilor subevaluate, folosind documente falsificate. Destinatia era una singura: prin intermediul firmelor-fantoma, containerele ajungeau pentru comercializare in angroul Europa din Bucuresti. Ancheta autoritatilor a scos la iveala faptul ca in urma acestor activitati "comerciale" se obtineau sume mari de bani, care erau schimbate in valuta si scoase ilegal din Romania de membrii gruparii. Unul dintre controalele financiare la firma la care DAO HUY CUONG era administrator a reliefat ca societatea a vandut marfuri fara documente legale in valoare de 5.111.240,58 RON, aducand un prejudiciu bugetului de stat de 1.068.249,2 RON, reprezentand TVA neevidentiat si nevirat aferent marfurilor vandute fara documente, 81.779,84 RON reprezentand impozit pe profitul aferent marfurilor vandute fara documente. In urma sesizarilor venite din partea Oficiului national de prevenire a spalarii banilor, procurorii DIICOT au putut sa dezlege misterul modului in care banii negri ajungeau inapoi in China. Astfel, plata catre exportatorul din Asia se facea pe doua canale, unul legal prin plati oficiale, si altul ilegal prin scoaterea unor mari sume de bani in valuta din Romania si efectuarea cu acestea a unor plati prin Turcia.

Pentru plata diferentei dintre valoarea reala a marfii si valoarea subevaluata inscrisa in facturile false, gruparea era ajutata de cetateni turci, care in schimbul unor comisioane efectuau transferul sumelor in Turcia, folosind cai ilegale, si din Turcia in China la exportatorii marfii prin transferuri bancare.

CONTRAFACERI "ORIGINALE"

Majoritatea produselor care ajung din China pe piata autohtona este contrafacuta, comertul de tip butic incalcand Legea de proprietate intelectuala asupra marcilor. Romania este o tara consumatoare de produse contrafacute, chinezismele fiind la mare cautare si din cauza preturilor extrem de scazute. "Inregistram practic o avalansa la punctele vamale de produse contrafacute de provenienta chinezeasca. Cel mai frecvent ne confruntam cu importuri de imbacaminte, incaltaminte si produse electronice, care vor sa imite marcile originale", ne-a precizat seful Politiei de frontiera Constanta, comisarul Adrian Toba. Potrivit oficialului, majoritatea cazurilor de incalcare a drepturilor de proprietate intelectauala a fost constatata la punctele de trecere a frontierei Constanta Port, Constanta Sud-Agigea si Negru Voda.

INVESTITII

Nu toate afacerile pe care cetatenii chinezi le deruleaza in Romania se bazeaza pe comertul de tip butic din angrouri. Potrivit Oficiului National al Registrului Comertului, in clasamentul de tari de rezidenta a investitorilor in societati comerciale cu participare straina la capitalul social, China se afla la sfarsitul anului trecut pe locul 17 cu o valoare a capitalului social subscris de aproape 150 de milioane de euro. Marele Zid Chinezesc SRL, de exemplu, era compania cu cea mai mare valoare a capitalului subscris pana la 31 mai anul acesta: 11,6 milioane de dolari. Cele mai multe companii cu capital chinez activeaza in domeniul comertului cu ridicata (83%). Comertul cu amanuntul (11%) si industrie (4%).