x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

FILE DE ISTORIE/Lumini de poveste la Palatul Şuţu

1
Autor: Luminita Ciobanu 29 Dec 2008 - 00:00
FILE DE ISTORIE/Lumini de poveste la Palatul Şuţu


Cine n-a trecut, în grabă sau agale, pe lângă frumoasa clădire din Piaţa Universităţii care găzduieşte astăzi Muzeul Municipiului Bucureşti?



La Piaţa Universităţii, o impozantă clădire, situată vizavi de frumoasa biserică a Colţei îţi atrage atenţia. Este Palatul Şuţu, o locaţie ce te duce cu gândul la prinţi, la prinţese, la frumoasele baluri care se desfăşurau în Bucureşti, odinioară. Ba, chiar aici, la Palatul Şuţu aveau loc unele dintre cele mai frumoase petreceri din Bucureştii de la mijlocul secolului al XIX-lea.  Familia Şuţu este originară din Epir şi a venit în Ţările Române în veacul al XVIII-lea. A legat relaţii de rudenie cu vechile familii boiereşti, atât de origine română, cât şi greacă stabilite aici şi s-a impus puternic în viaţa politică şi socială.

SIMBOLURI ARHITECTURALE
Palatul Şuţu a fost construit între 1833 şi 1834 pentru marele postelnic Costache Şuţu, descendent din domni fanarioţi, nepot de frate al domnitorului Mihai Şuţu. Cu un an înainte de începerea lucrărilor de construire, la 29 martie 1832, era emis un act, de comisarul vopselei de roşu (după cum erau Bucureştii împărţiţi în culori ce ţineau locul sectoarelor de astăzi) către postelnicul Costache Grigore Şuţu prin care îi aduceau la cunoştinţă să reia lucrarea "zidului împrejmuirii grădinii ce ai început Dumneata a zidi acum". Planurile Clădirii au fost realizate de celebrii arhitecţi austrieci Conrad Schwink şi Johann Veit. Palatul a suferit de-a lungul vremii mai multe modificări din punct de vedere al simbolurilor arhitecturale. Fiul lui Costache, Grigore, s-a căsătorit în 1856 cu Irina Hagi-Mosco, fiica bancherului Ştefan Hagi-Mosco.

În salonul strălucitor, principesa Irina Gr. Şuţu a dispus în 1862 să fie adăugată o oglindă uriaşă de Murano, pe peretele din faţă între cele două braţe ale scării centrale, iar lucrarea i-a fost încredinţată renumitului sculptor Karl Storck. În acest salon, familia Şuţu găzduia baluri selecte, precum şi diferite serate muzicale şi teatrale la concurenţă cu petrecerile de la Oteteleşanu de pe Calea Victoriei, unde actualmente se află cel dintâi zgârie-nori al Bucureştilor, Palatul Telefoanelor, precum şi cu cele date în casa beizdadelei Gheorghe Bibescu în Palatul Brâncovenesc de pe cheiul Dâmboviţei ori în casa lui Grigore Cantacuzino de pe Podul Mogoşoaiei.

BALURILE DE LA ŞUŢU
Grădina palatului era imensă. Trecătorii de rând se opreau, de fiecare dată lângă gardurile palatului ca să observe păsările ce se aflau în grădină: fazani, pelicani sau frumoşii păuni ce se plimbau în voie în preajma unui bazin realizat în stilul fântânilor de la Palatul Versailles. Petrecerile de la palatul Şuţu erau onorante. Însuşi regele Carol I , care nu era mare amator de distracţii, lua parte la diferite petreceri la familia Şuţu. Unul dintre invitaţii seratelor de la Palatul Şuţu a fost Constantin Bacalbaşa, care a creionat în "Bucurescii de altădată" petrecerile distinse ce se desfăşurau aici. "În salonul doamnei Oteteleşanu n-am intrat, pe când în salonul prinţului Grigore Şuţu veneam de două ori pe an, la onomastice. Protocolul era cunoscut. Prinţul Grigore Şuţu, un om mărunţel, cu mustăţi lungi, arnăuţeşti, acum încărunţite, cu tipul clasic al grecului din caricatură, întotdeauna elegant, primea în picioare în cel dintâi salon, aproape de uşa holului, pe toţi vizitatorii. Şi în zilele de recepţie vizitatorii erau gloată. În al doilea salonaş, principesa Irina trona pe un fotoliu luxos, iar pe dinainte-i, în ordinea intrării, defilau cei ce o vizitau (...) Protocolul era acela al unei Curţi, cu mai puţină rigiditate şi cu mai puţin fast". Tot Bacalbaşa aminteşte că " Grigore Şuţu şi soţia sa erau serviţi de  arnăuţi cu fustangele, cu pistoale şi iatagane la brâu".
Casa Şuţu era deschisă pentru baluri şi numeroase petreceri, iar cea mai de seamă petrecere avea loc la 30 ianuarie, când Grigore Şuţu îşi serba onomastica.

SALOANE
Emanoil Hagi-Mosco notează în volumul "Bucureşti. Amintirile unui oraş" că la toate sindrofiile se vorbea numai franţuzeşte, iar între cei doi era un aşa mare contrast fizic, dar şi comportamental, el, scund şi îndesat, ea, uscăţivă şi deşirată încât îşi atrăseseră supranumele de "Turcul şi Cămila". Petrecerile se desfăşurau în salonul roşu sau cel galben, nume acordate după culorile stofelor care îmbrăcau tapiţeria şi ale perdelelor. Cele mai "gustate" erau balurile mascate când în mod special doamnele se făceau remarcate prin costume de epocă, croite şi asortate cât mai extravagant. În 1875, când felinarele cu gaz erau o raritate, Palatul Şuţu era scăldat în talazuri luminoase, de culoare albăstrie, ce ieşeau în evidenţă în bezna ce punea stăpânire peste oraş şi luminau balcoanele şi o parte din curte. Lumina era obţinută prin ataşarea pe balcoane şi pe vârfurile metalice ale gardului a mai multor ţevi cu mici orificii prin care gazul aerian ce se scurgea, reaprins, se transforma într-un minunat pâlpâit de lumini de poveste.

PRIN VREMURI
În timpul ocupaţiei germane din primul război mondial, Palatul Şuţu a fost folosit drept reşedinţă a generalului Tülff von Tscheppe und Weidenbach. În 1921, Consiliul  comunal al Capitalei hotărăşte să înfiinţeze un muzeu de istorie al Bucureştilor, însă obiectivul este realizat abia zece ani mai târziu. Între timp, Palatul Şuţu a devenit sediul Primăriei Municipiului Bucureşti. Aici, primarul Dem. I. Dobrescu a semnat deschiderea primei expoziţii permanente a Muzeului Municipal. Astfel, în 1931, acest muzeu a fost inaugurat în fosta casă a familiei Moruzzi de pe Calea Victoriei. Între timp, în 1932, Palatul Şuţu a găzduit Banca Chrissovelony. Din 1940, Muzeul Bucureştilor a fost mutat temporar pe Şoseaua Kiseleff nr 3. Palatul Şuţu a devenit sediu al Casei de Economii şi
Consemnaţiuni în 1942, apoi a găzduit Institutul de Construcţii în 1948. Zece ani mai târziu, lucrările de restaurare s-au încheiat, încât, la scurtă vreme, din 1959, a devenit sediu al Muzeului Municipiului Bucureşti, pe care-l găzduieşte şi astăzi.

COLINDE ŞI ICOANE
Palatul Şuţu găzduieşte periodic numeroase evenimente culturale. La început de decembrie, impozanta clădire a găzduit o expoziţie de icoane având drept temă principală Naşterea Domnului. Până la  30 decembrie, Muzeul Municipiului Bucureşti va găzdui  o expoziţie de pictură religioasă, iar până la 15 ianuarie mai poate fi vizitată  Expoziţia de grafică "Marcel Chirnoagă şi gravura contemporană românească". În preajma Crăciunului, la Palat au răsunat vocile cristaline ale copiilor din numeroase grupuri din Bucureşti, din localităţi învecinate Capitalei şi din multe alte oraşe care au colindat vestind Naşterea Mântuitorului.
Citeşte mai multe despre:   special,   grigore,   palatul,   sutu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta
Galerie Foto Compania Conti SA Ploieşti, care a plătit, la cererea lui Sebastian Ghiţă, în aprilie 2011, mare parte din contravaloarea cursei aeriene a Ţiriac Air, pentru aducerea din Indonezia a lui Nicolae Popa, s-a...

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii
Oare cum se construieşte un automobil? Doi prieteni, şobolanul Arnie şi vrăbioiul Bill, îi învaţă pe cei mici care sunt piesele din care e compusă o maşină. Povestea a fost imaginată de scriitorul ceh Martin...

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană
Părinţii se îngrijorează şi dau fuga la medic cum li se pare ceva nelalocul lui în coloana copiilor, la picioruşele micuţilor. Unele alarme sunt nejustificate. Interviu cu profesor doctor Mihai Jianu,...

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu
Galerie Foto Dosarul în care Laura Codruţa Kovesi este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă devoalează modul în care operaţiunea “Jakarta” a fost pusă la punct şi fabricată, cu scopul...

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare
Galerie Foto Cele mai frecvente cauze de deces sunt accidentele vascular cerebrale, cauzate de hipertensiunea arterială. Umblă multe legende despre hipertensiune, încercăm lămurirea lor. Interviu cu profesor doctor Daniela...
Serviciul de email marketing furnizat de