x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Gepizii de sub drum

0
Autor: Vasile Surcel 16 Sep 2005 - 00:00
Gepizii de sub drum


Pe traseul viitoarei Autostrazi Brasov - Bors, arheologii au descoperit vestigiile multimilenare ale unor stravechi asezari. Scoaterea la lumina in cursul operatiunilor de descarcare arheologica, precum si cercetarea acestor relicve nu se pot face insa fara bani, care in acest caz ar trebui achitati de Ministerul Transporturilor, viitorul beneficiar al autostrazii.

ANCHETA
Pe traseul viitoarei Autostrazi Brasov - Bors, arheologii au descoperit vestigiile multimilenare ale unor stravechi asezari. Scoaterea la lumina in cursul operatiunilor de descarcare arheologica, precum si cercetarea acestor relicve nu se pot face insa fara bani, care in acest caz ar trebui achitati de Ministerul Transporturilor, viitorul beneficiar al autostrazii.

Localitatea Vlaha de langa Cluj este locul unei surprinzatoare intalniri intre tehnica de astazi, pusa la munca pentru realizarea unei autostrazi moderne si istoria indepartata, de ale carei vestigii nu ne despart uneori decat o palma sau doua de pamant.

Sapaturile pentru descarcarea de sarcina arheologica, efectuate pe terenurile ce vor fi traversate de viitoarea Autostrada Brasov-Bors, au scos deja la iveala o multime de vestigii spectaculoase care vorbesc, in limba lor ciuda- ta, despre trecutul acestei zone. La cativa kilometri de Cluj, langa localitatea Vlaha, au fost descoperite urmele unei asezari din epoca bronzului si o mare necropola a migratorilor gepizi. Regimul de urgenta, dar si conditiile financiare precare in care arheologii sunt obligati sa lucreze, atrag atentia romanilor ca intrarea in UE nu-i va scuti sa-si trateze propriul trecut cu respect si seriozitate, asa cum se intampla in tarile civilizate. Si asta pentru ca, in fata istoriei, invocarea la nesfarsit a lipsei banilor nu este un argument suficient de credibil ca sa poata fi

VESNICIA FUGARITA CU BULDOZERUL. Lucian Blaga afirma ca "vesnicia s-a nascut la sat". Si probabil ca avea dreptate. Dar este aproape sigur ca ilustrul filozof nu s-a gandit niciodata ca, pastrate timp de mii de ani, urmele materiale ale acestei vesnicii devin extrem de vulnerabile atunci cand sunt "fugarite" de buldozerele trimise sa scormoneasca pamantul pentru deschiderea unor mari santiere. In astfel de cazuri singura sansa de a identifica si proteja relicvele stravechi o constituie sapaturile metodice ale specialistilor, chemati la fata locului sa efectueze "descarcarea de sarcina arheologica". Este o operatiune complexa care, conform legilor in vigoare, este obligatorie in zonele de interes istoric. Executate "contra cronometru" de-a lungul zonelor in care viitoarea Autostrada Brasov-Bors va strabate judetul Cluj, aceste lucrari de salvare au scos la iveala, la tot pasul, vestigii milenare despre a caror existenta nu se cunostea absolut nimic. Cele mai vechi dintre acestea sunt cele descoperite in apropierea comunei Petrestii de Jos, unde s-au gasit urme de locuire din Paleolitic, vechi de 14.000 de ani. In aceeasi zona s-a mai descoperit si o asezare neolitica, a carei vechime a fost estimata la 6.500 de ani. In aceeasi zona a fost identificata si o asezare din Epoca bronzului. Specialistii au observat ca urmele de locuire preistorica au fost deranjate, dislocate si amestecate de cateva transee si gropi de tragere individuale, sapate in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Astfel se face ca, porniti in cautarea unor vestigii stravechi, din Epoca bronzului, arheologii au avut surpriza sa descopere si un post telefonic militar, folosit probabil in cursul luptelor ce au avut loc acolo, in anul 1944.

INTRE CIOCAN SI NICOVALA. Primele vestigii de la Vlaha au fost gasite in august 2004, de specialistii Institutului de Arheologie din Cluj al Academiei Romane, in timpul descarcarii de sarcina arheologica a acestei zone ce face parte din traseul viitoarei autostrazi. De atunci si pana acum, cercetatorii au fost obligati, adeseori, sa constate pe pielea lor ca dificultatile muncii stiintifice sunt infinit mai usor de depasit decat cele de natura administrativa. De la inceput s-au confruntat cu o situatie deosebit de delicata, in care, vrand, nevrand, au "interpretat" rolul bucatii de fier aflate intre ciocan si nicovala. Pe acel tronson al autostrazii (2B, la kilometrul 43,200), lucrarile au fost incepute fara ca, anterior, terenul de sub el sa fi fost expropiat. Deci fara ca statul, in calitatea sa de beneficiar al lucrarii, sa fi cumparat pamantul de la proprietarii lui de drept. Proprietari care nu aveau cum sa fie prea fericiti vazandu-si averea rascolita de "transeele" arheologilor. La Vlaha, cercetatorii au avut insa noroc. Asta pentru ca reprezentantii Parohiei Reformate, proprietara terenului pe care se afla vestigiile, le-au dat voie sa deschida santierul. In alte locuri, ei au fost insa intampinati cu bate si furci de proprietarii care nu erau, cu nici un chip, de acord sa-si vada irosita, fara nici o despagubire, munca lor de un an intreg.

FINANTARE…CU TARAITA. Cea de-a doua problema cu care au trebuit sa se confrunte arheologii care lucreaza pe acest tronson al drumului european este, ca peste tot in tara asta, lipsa banilor. Oricat ar fi ele de importante si oricat ar fi de pasionati specialistii de meserie, sapaturile arheologice nu se pot face in regim de "munca voluntara". Cu atat mai mult cu cat legea prevede clar cine trebuie sa "deconteze" pretul lucrarilor. In acest caz, este vorba de Ministerul Transporturilor, in calitatea sa de beneficiar, prin intermediul Companiei Nationale de Drumuri si Autostrazi. Iar contractul privitor la plata descarcarii de sarcina arheologica stabileste ca beneficiarul va achita institutului clujean de arheologie cate 10.000 de euro pentru fiecare kilometru de teren investigat. Pare o suma relativ mare. Dar nu este chiar asa. In Slovenia sau Ungaria, acelasi tip de lucrari se plateste cu 150.000 de euro pentru fiecare hectar descarcat de sarcina arheologica. Prin acelasi contract, specialistii clujeni trebuie sa efectueze sapaturi pe o lungime de opt kilometri de teren aflat pe traseul autostrazii. Asadar, ei ar avea de primit in total 80.000 de euro. Aceasta suma este undeva la limita, pentru ca aproape la fiecare kilometru de teren a fost descoperit cate un sit arheologic important. Chiar si primiti la timp, acesti bani abia ajung pentru salariile celor 50-60 de lucratori care primesc cate sase milioane de lei pe luna si ale specialistilor care nu primesc cu mult mai mult, precum si a cheltuielilor de transport, pentru materialele de santier si pentru restaurarea si conservarea pieselor descoperite. La vecinii unguri, pentru acest ultim capitol se incheie un alt contract, cu finantare separata. Dar chiar si in aceste conditii, banii datorati arheologilor au venit cu taraita, la cateva luni odata. La un moment dat, ei mai aveau de primit cam un miliard de lei. Fara acesti bani, santierul urma sa fie inchis. Restanta a venit pe ultima suta de metri", iar lucrarile au putut continua. Ar fi fost si pacat sa fie oprite: la Vlaha au fost deja descoperite vestigii extrem de interesante, iar inchiderea santierului ar fi insemnat distrugerea lor iremediabila.

MISTERUL PALMELOR DE LUT. Cele mai vechi relicve descoperite la Vlaha provin din sec. al Xlll-lea i.Chr., adica din Epoca tarzie a bronzului, perioada putin cunoscuta a istoriei Transilvaniei. Vechea asezare este compusa din sase locuinte tip bordei. La o mica distanta de acestea se afla si o mica necropola apartinand aceleiasi culturi. Alaturi de bordeie s-au descoperit gropi de provizii si vetre cu cuptor, pentru gatit si pentru copt painea. Intr-una din gropile de provizii s-au gasit ramasitele, bine conservate, ale unui ciubar, confectionat din doage de lemn curbate. Acestei dovezi privind maiestria prelucrarii lemnului i se adauga machetele unor scaune asemanatoare cu cele moderne, cu patru picioare si spatar. Alaturi de aceste vestigii strict domestice, arheologii au gasit si cateva legate de viata spirituala a vechilor localnici. Este vorba despre urmele unor ciudate gropi rituale, aflate la marginea asezarii. Intr-una dintre acestea, s-a gasit modelul plamadit din lut ars a doua palme impreunate ca pentru rugaciune. In mod ciudat, cateva dintre degetele acelor palme au fost rupte intentionat si depuse alaturi. Langa straniul obiect, modelat cu o precizie anatomica, se mai aflau un pumnal din bronz, cateva oase arse ale unor animale oferite probabil ca ofranda, o rasnita si un zdrobitor. Specialist in culturile preistorice, dr. Florin Gogaltan, arheologul care a descoperit aceste vestigii, considera ca ele fac parte dintr-un ritual oarecum asemanator practicilor Woodo. El nu exclude posibilitatea ca rasnita si zdrobitorul sa fi fost folosite de vrajitorul tribului pentru a macina seminte de mac si canepa. Numeroase culturi antice au folosit aceste plante in ritualurile magice, deoarece prin arderea lor rezulta un fum halucinogen care-l ajuta pe vrajitor sa intre in transa. Degetele rupte ale celor doua palme de lut ar putea sa reprezinte exact ceea ce localnicul, care ceruse indeplinirea acelui ritual secret, dorea sa i se intample vreunui dusman al sau. La fel de stranie este o a doua groapa rituala, in care cercetatorii au descoperit oase de om arse aflate alaturi de cateva vase rituale din lut. Specialistul care le-a descoperit crede ca aceste urme ar putea demonstra existenta unei religii care accepta sacrificiile umane, caci mortii "obisnuiti" erau inhumati in mormintele de langa stravechea asezare.

Oricat de importante sunt ele din punct de vedere strict stiintific, aceste vestigii ar trebui sa le dea o lectie de modestie exaltatilor care afirma ca stramosii nostri indepartati ar fi fost veri buni cu "Mos Adam", iar civilizatia lumii intregi ar proveni din "spatiul carpato-danubiano-pontic". Locuitorii modestelor bordeie de la Vlaha au trait in sec. al XIII-lea i.Hr. Adica la peste 500 de ani dupa ce egiptenii, plictisiti sa tot construiasca piramide, se "distrau" trimitandu-l in lumea zeilor pe faraonul-copil Tutankamon, cu tot cu celebra sa masca funerara, cizelata cu maiestrie in cateva sute de kilograme de aur.

SOMNUL DE VECI AL GEPIZILOR. In spatiu, necropola gepizilor de la Vlaha este despartita de asezarea din Epoca bronzului doar prin cateva zeci de metri. In timp, ele sunt separate insa de aproape doua milenii de istorie. Pana acum, au fost identificate 202 morminte, Vlaha fiind unul dintre cele mai mari cimitire gepidice din Transilvania. In mai putin de un an de cand lucreaza aici, arheologii au deschis si cercetat deja 78 de morminte. Dr. Ioan Stanciu, specialist in istoria Evului Mediu timpuriu, crede ca, in realitate, aceasta necropola ar contine, in total, peste 400 de morminte. Popor migrator de origine germanica, gepizii au ajuns pe meleagurile noastre in prima jumatate a sec. al VI-lea d.Hr. Arheologii clujeni cred ca in apropierea imensului cimitir, undeva pe teritoriul satului Vlaha, ar trebui sa se afle si asezarea locuita candva de "ocupantii" mormintelor deja descoperite. Sicriele in care au fost inmormantati gepizii raposati la Vlaha sunt facute fie din scanduri groase, prinse intre ele cu scoabe metalice, fie din trunchiuri de copac scobite. Inventarul funerar gasit pana acum arata ca doamnele gepide plecau pe ultimul drum impodobite cu fibule din bronz, ornamentate cu modele tipic germanice, dar si cu margele confectionate din pasta de sticla ori din chihlimbar, adus tocmai de pe tarmul Marii Baltice. In schimb, razboinicii porniti catre Wallhala intrau in mormant inarmati pana-n dinti cu scuturi, spade lungi, dar si spade scurte, numite "skrama sax", lanci si sageti cu varfuri de fier. Este aproape sigur ca mortii au avut si alte podoabe mai scumpe, dar cele mai multe morminte au fost jefuite. Probabil ca jafurile s-au comis chiar in sec. al VI-lea, pentru ca, stiind unde si ce sa caute, hotii au deranjat scheletele doar in zona pieptului, exact acolo unde erau depuse podoabele cele mai scumpe.

O NOUA MIGRATIE. Dincolo de valoarea strict stiintifica a descoperirilor de la Vlaha, dificultatile financiare pe care le au de intampinat specialistii care lucreaza acolo ar trebui sa traga un semnal de alarma asupra seriozitatii cu care sunt tratate la noi cercetarea stiintifica, in general, si cea arheologica, in particular. Departe de a fi niste simpli muncitori necalificati, care stiu sa manuiasca doar sapa si cazmaua, cei mai multi "lucratori" care vin pe aceste santiere sunt tineri masteranzi si doctoranzi ai facultatilor de specialitate. Primiti in rate, o parte din banii pentru descarcarea de sarcina arheologica este cheltuita pentru a asigura salariile acestor "lucratori", adica nu mai mult de sase milioane de lei pe luna. Arheologii propriu-zisi, care de cele mai multe ori au doctoratul in specialitate si multi ani de munca pe santier, nu au nici ei o retributie cu mult mai spectaculoasa. Cativa dintre tinerii doctoranzi care se ocupau de exhumarea unui razboinic gepid ne-au relatat ca, pentru aceeasi munca, efectuata in aceleasi conditii, dar pe un santier arheologic din Ungaria, ar putea primi o retributie de 35 de euro pe zi. Prima intrebare, venita firesc pe buze, a fost "de ce nu mergeti sa lucrati acolo?". N-am primit nici un raspuns direct la aceasta intrebare. Anterior, aflasem ca numerosi tineri lucrasera deja acolo si de aceea cunosteau conditiile financiare oferite de vecinii unguri. Iar tacerea lor a fost, in felul ei, un soi de raspuns. Un raspuns ce nu suna prea bine pentru viitorul arheologiei romanesti. Un viitor sumbru ce s-ar putea confrunta cu o migratie masiva a tinerilor specialisti. Nu este exclus ca, satui sa tot faca munca patriotica la ei acasa, tinerii arheologi sa refaca si ei "traseele" parcurse deja de informaticieni si sa "migreze" catre meleagurile in care pregatirea si entuziasmul le sunt pretuite la justa lor valoare. Ar fi un mare pacat daca acest lucru se va intampla cu adevarat. Mare pacat, pentru ca in Romania, bogatia vestigiilor nedescoperite poate sa dea de lucru pentru multe generatii de arheologi.

BANII
Viitoarea finantare a santierelor arheologice din zona Vlaha este legata de soarta Autostrazii Brasov - Bors. In acest moment, lucrarile la aceasta stagneaza, mai ales ca la inceputul lunii septembrie firma americana Bechtel a concediat peste 500 de salariati. Motivul: lipsa banilor. Guvernul nu a mai alocat fonduri pentru construirea autostrazii pana la renegocierea contractului. Reprezentantii Ministerului Transporturilor si cei ai companiei Bechtel poarta discutii de mai bine de o luna pe tema contractului de construire a autostrazii. Discutiile privind renegocierea contractului au demarat la cererea premierului Calin Popescu Tariceanu, care a declarat ca pretul stabilit pentru materiale si lucrari este, in unele cazuri, de cinci ori mai mare decat costul mediu de pe piata romaneasca. Una dintre problemele discutate este avansul, considerat prea mare. Presedintele PD, Emil Boc, a declarat recent ca, daca pana la 1 octombrie liderii Coalitiei nu ajung la o concluzie in ceea ce priveste modalitatea de continuare a lucrarilor la Autostrada Transilvania, va solicita ca aceasta chestiune sa fie dezbatuta public. (Iohana Onaca)
Citeşte mai multe despre:   special,   căteva,   descoperit,   vlaha,   vestigii,   arheologica,   arheologii

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Parchetul General: Nu se știe unde s-a infectat Vergil Chițac. Dar sigur nu la Bruxelles. Candidatul PNL la Primăria Constanța a scăpat de dosarul penal

Parchetul General: Nu se știe unde s-a infectat Vergil Chițac. Dar sigur nu la Bruxelles. Candidatul PNL la Primăria Constanța a scăpat de dosarul penal
Galerie Foto Senatorul liberal Vergil Chițac, infectat, în luna martie, cu noul coronavirus, din cauza căruia Parlamentul a intrat în carantină, iar proaspătul reînvestit, la acel moment, prim-ministru Ludovic Orban s-a...

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu
Fostul președinte Traian Băsescu riscă să nu scape de procesul cu fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeș, chiar și după decesul acestuia din urmă. Tribunalul București a decis, la sfârșitul...

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele
Cum copiii sunt iubiţi ca ochii din cap de către părinţi, este firesc ca aceştia să se îngrijoreze la orice detaliu în creşterea lor, mai ales în lucrurile observabile la coloana vertebrală, la picioare, la me...

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR
Galerie Foto Apropierea alegerilor, după o perioadă de criză sanitară prelungită, ridică, și în 2020, o chestiune referitoare la Justiție. Atacurile, din ultima vreme, venite dinspre Palatul Victoria, către mai multe...

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară
Galerie Foto Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu...

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași
Galerie Foto Impusă ca o obligație trasată de la cel mai înalt nivel, purtarea măștilor de protecție pe perioada stării de alertă este în vigoare încă de la mijlocul lunii mai, odată cu expirarea stării de urgență. La...

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 
Galerie Foto Emil Lungeanu - romancier, eseist, poet, autor de piese de teatru, critic la revista Uniunii Scriitorilor. Conform referințelor, este cel mai versatil scriitor român, manifestându-se în toate genurile și speciile...

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol
Unii trec sănătatea danturii în categoria a doua, până când o durere de dinţi îi scoate din ţâţâni. Dantura este un organ de o importanţă deosebită, amânarea vizitei la medicul stomatolog duce la...

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban
Galerie Foto Ana Maria Dimitriu, consilierul local de la Focșani, fostă angajată la biroul parlamentar al actualului ministru al Dezvoltării Ion Ștefan, zis “Grindă”, care a împrumutat, în primăvara trecută, 1,4...

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru
Galerie Foto În plin scandal penal legat de achiziția făcută de Unifarm, în urma căruia directorul general Adrian Ionel s-a ales cu 60 de zile de control judiciar, pentru o presupusă șpagă de 760.000 de euro, Ministerul...

Arafat, plesnit cu elasticul măștilor de la Unifarm

Arafat, plesnit cu elasticul măștilor de la Unifarm
Galerie Foto Scandalul generat de punerea sub acuzare de către DNA a directorului general al Companiei Naționale Unifarm SA, Eugen Adrian Ionel, a dat naștere unui conflict mediatic între secretarul de stat în Ministerul de...
Serviciul de email marketing furnizat de