x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Gheorghe Apostol, marire si decadere

0
11 Feb 2004 - 00:00

Cum ati ajuns la conducerea partidului?
In octombrie ‘45 a avut loc Conferinta Nationala a Partidului si am fost ales membru al Comitetului Central si al Biroului Politic. Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului am devenit mai tarziu, in aprile ‘54, si am avut functia pana in octombrie ‘55. Am fost si presedintele Comisiei Centrale a Sindicatelor Revolutionare, care a luat fiinta la 1 septembrie 1945. Am lucrat pe linie sindicala si, la Congresul din ‘45 al Sindicatelor, eram deja numit presedinte al Confederatiei Generale a Muncii.

Cum a fost inlaturat Foris (n.r. - fost secretar general al PCR pana in aprilie’45)?
Nu cunosc indeaproape cazul lui, dar, din cate stiu, nu este adevarat ca Dej l-ar fi trimis la Oradea si ca acolo a fost legat cu greutate de gat si aruncat in Cris. Asta n-a facut-o Dej, ci oamenii Sigurantei, ca sa-l compromita pe Dej, pentru ca el intrase in conflict cu Ana Pauker. Foris fusese inlocuit din conducerea partidului, iar Dej imi spusese despre el ca, la Doftana, datorita presiunilor la care era supus, semnase o declaratie ca renunta la convingerile sale politice. Dar Foris era sprijinit de Komintern.

Despre cazul Patrascanu ce ne puteti spune?
Era un intelectual de baza al partidului nostru. Dar era si un om foarte ingamfat, orgolios, intolerant in opinii si necomunicativ cu tovarasii de partid. Totusi, Dej il pretuia. Intre anii ‘46-’48, Patrascanu s-a schimbat foarte mult, trasaturile de caracter pomenite i-au fost exploatate de un anumit anturaj din grupul sau, indepartandu-l de noi si apropiindu-l mai mult de adversarii nostri politici de atunci. S-a mai aflat prin Bodnaras care conducea, ca secretar general al Guvernului Groza, si serviciul roman de informat ii ca Patrascanu intretinea relatii cu serviciile de informatii engleze si se pregatea sa fuga din tara. In ‘48 n-a mai fost propus si ales in organele de conducere a partidului. Ostentativ, a parasit Congresul. Nu a fost arestat. I s-a pus la dispozitie o casa de oaspeti a partidului. Biroul Politic a decis apoi ca Teohari Georgescu, in calitatea sa de ministru de Interne, sa inceapa o ancheta. Cercetarile au durat pana in ‘52, cand ministru de Interne a fost numit Alexandru Draghici. Acesta l-a insarcinat pe Pintilie, Pantiusa, cum i se spunea, prim-adjunctul sau, sa conduca personal ancheta Patrascanu. Concluzia a venit repede: Patrascanu a fost acuzat ca a desfasurat o activitate potrivnica partidului si tarii, fiind in slujba serviilor de spionaj anglo-americane. Procesul a avut loc in primele luni ale anului 1954 si a fost condamnat la moarte. Auzind, Dej a dorit sa-i comute sentinta la inchisoare pe viata, in ideea ca va avea timp sa se gandeasca mai bine la acest caz. Din cele ce cunosc de la un adjunct de-al lui Draghici, generalul Negrea, Pantiusa, pe propria raspundere, a actionat, impuscandu-l pe Patrascanu in celula din inchisoarea Jilava, fara sa mai aiba loc ceremonialul prevazut de lege in cazul condamnarilor definitive la moarte prin impuscare. Asa s-a terminat cu Patrascanu. Dorinta lui Dej, de a-i comuta pedeapsa, i-a urgentat uciderea miseleasca. Dej era insa impotriva reprimarii adversarilor. Chiar si a celor care s-au manifestat direct impotriva lui. In cazul Anei Pauker, de pilda, chiar si Stalin se pronuntase pentru lichidare fizica. I-a spus lui Dej: "Daca eram in locul tau, demult ii trageam una la mir!".

Ce fel de femeie era Ana Pauker?
Foarte desteapta, dar si foarte dornica de putere. A reusit sa-si impuna punctele de vedere, considera ndu-se de catre conducerea din tara ca este omul lui Stalin. Si a acceptat-o ca atare. Ea a pus mana pe conducerea partidului, Dej era ocupat cu problemele de guvern si nu avea timp sa se ocupe si de partid. La prima Conferinta Nationala libera din ‘45, cand Dej a fost ales secretar general, Ana Pauker era unul din contracandidati. Se bucura de un anumit prestigiu datorita comportamentului ei demn din procesul comunistilor din Bucuresti, in 1936. A fost condamnata la inchisoare, insa Guvernul roman a eliberat-o la cererea Guvernului sovietic in iunie ‘40. A fost trimisa la Moscova, unde a lucrat la Komintern si la sectia romana de la Radio Moscova. In octombrie ‘44 a venit in tara cu Vasile Luca (n.r. - care a ajuns ministrul Finantelor) si i se repartizase sarcina asta, sa se ocupe de problemele organizatorice ale partidului...

Avea totusi si Ana Pauker vreun punct vulnerabil, vreo slabiciune?
Ana Pauker?! Avea o slabiciune pentru evrei! I-a pus pe toti evreii in posturi de conducere foarte importante.

Emil Bodnaras ce fel de om era?
In general, era un om foarte increzut. Insa avea un respect foarte mare fata de Dej si a devenit un bun colaborator al lui. Dupa ce a luat fiinta Guvernul Groza, in ‘47, el a fost desemnat secretar general al Guvernului si prin el a luat fiinta si Serviciul Secret de Informatii din Romania, unde principalii oameni de incredre erau emigrantii rusi, care fusesera la inchisoare cu noi. Dar ei erau in continuare si foarte legati de Moscova...

Cum ati scapat de ofiterii sovietici?
Nu a fost asa usor, intai a trebuit sa scapam de armatele sovietice. Nu a fost usor! Prima data s-a ridicat problema in 1955, eram prim-secretar al Comitetului Central. Eram in concediu la mare, la Eforie-Nord, impreuna cu Dej si cu ceilalti membri din Biroul Politic. Era luna august si, in perioada asta, Natiunile Unite au decis ca Austria sa devina independenta. Austria era sub ocupatie americana, engleza, franceza si rusa. Trupele sovietice de pe teritoriul Romaniei, prevedea Tratatul de pace de la Paris, din 1947, pot ramane numai pana cand se incheie tratatul de neutralitate cu Austria. Dej, afland de masura luata de Natiunile Unite, ne-a chemat la el si ne-a spus: "Draga, a venit momentul sa scapam de trupele sovietice!". Intamplator, Hrusciov era in vizita in Bulgaria. Si s-a hotarat sa-l invitam, in drumul spre Moscova, sa faca o escala la Bucuresti. Si a acceptat. I-am organizat o adunare publicain Piata Victoriei si, de acolo, ne-am retras la casa lui Dej. Se hota rase ca Bodnaras sa ridice problema necesitatii ca trupele sovietice sa paraseasca tara.

De ce Bodnaras?
Pentru ca el cunostea foarte bine limba rusa. A stat vreo trei ani prin Uniunea Sovietica, facuse cursuri de spionaj in Caucaz... Si ca sa nu se incurce in discutie Dej. Si Dej cunostea limba rusa, o invatase la Doftana, unde erau foarte multi detinuti politici din Basarabia, dar si rusi condamnati pentru spionaj in favoarea URSS. Dar la discutii mai sofisticate era bun unul ca Bodnaras. La discutia cu Hrusciov l-a completat insa si Dej. Hrusciov s-a enervat foarte tare, s-a sculat in picioare si a spus: "V-ati simtit foarte bine sub aripa Uniunii Sovietice. Acuma ii dati cu piciorul!". Si a plecat. L-a condus doar Bodnaras la aeroport. Asa s-a despartit Hrusciov de noi, foarte suparat. La 7 noiembrie in acelasi an, l-a invitat pe Dej sa participe la festivitatile de la Moscova. Dej l-a trimis din nou pe Bodnaras. La sfarsitul receptiei, Hrusciov l-a invitat de o parte si i-a spus ca, analizandu-se in conducerea partidului si guvernului necesitatea retragerii trupelor sovietice, au ajuns ei la concluzia ca trebuie sa le retraga. Nu pentru ca noi am fi ridicat problema asta, ci pentru ca ei au ajuns la aceasta concluzie! Plecarea trupelor a durat din ‘55 pana in ‘58, insa totul s-a petrecut fara vreun incident. Dej a dat chiar dispozitie sa fie condusi cu flori la tren. "Sa plece, dar sa nu se mai intoarca!"

Cat de mare era influenta ofiterilor sovietici? Asculta si Dej de ei?
Accepta toate propunerile care veneau de la Draghici, care conducea Ministerul Afacerilor Interne. Iar Draghici asculta de ofiterii sovietici. Pantiusa era reprezentantul Moscovei in conducerea partidului, devenise numarul doi la Interne si conducea toata activitatea consilierilor sovietici.

Cine dicta arestarile?
Majoritatea s-au facut in timpul Anei Pauker, Luca si Teoharie Georgescu. In 1952, cand au fost eliminati din conducerea partidului, erau in lagare si-au inchis aproape 100.000 de tarani, care nu voiau sa se inscrie in cooperativele de productie si nu vroiau sa plateasca cotele catre stat. Ana Pauker poarta vina. Se considera mare specialista in domeniul agriculturii si milita pentru reinfiintarea colhozului. Dej era de alta parere si au mers impreuna la Moscova. Aici, Stalin i-a zis Anei: "Tu cunosti experienta sovietica si nu cunosti traditia istorica a taranilor romani. Noi am trecut la deschiaburirea masiva a satelor impinsi de imprejurari. De ce te grabesti, Ana, cu colhozurile tale? Dej, nu face greselile pe care le-am facut noi. Nu va rupeti de taranime!". Intorsi de la Moscova, s-a hotarat sa se treaca la infiintarea intovarasilor. Ana Pauker a acceptat hotararea, dar in practica - cu sprijinul lui Teohari Georgescu, ministru de Interne - a lucrat pe varianta ei.

N-a fost o tragedie pentru tarani sa li se ia pamantul?
Deloc! Nici o tragedie. Din contra...

Eu am aflat de oameni care si-au pus capat zilelor de disperare...
Dar nu s-a intamplat in comuna mea!

Dar in restul tarii?!
Da, s-a intamplat... in 1949, la Vadul Rosca, taranii n-au vrut sa se inscrie in gospodaria colectiva. Dej era in concediu la Timisul de Jos. De fapt, de cate ori era el in concediu sau plecat din tara, eu preluam conducerea Biroului Politic. Nu Bodnaras, cum spune fiul lui Draghici. Nu el conducea sedintele Biroului Politic, eu le conduceam! Si s-a hotarat sa mearga Ceausescu sa stinga focarul de la Vadul Rosca. Dar s-a dus cu o echipa de militari ai Securitatii...

Asta e intamplarea din raionul Focsani de care ne-a pomenit si Draghicifiul...?
Da, asta e. Si, taranii au aflat ca vine Ceausescu impreuna cu un grup de militari. Nu i-au dat voie sa intre in comuna, discutia cu el a avut loc la marginea satului, la intrarea in comuna, pe soseaua Focsani - Suraia -Vadul Rosca. Si aici au fost discutii foarte aprinse. Taranii au rezistat, dar Ceausescu a dat dispozitie sa se retraga taranii la casele lor. Si ei au spus: "In primul rand, retrageti-va dumneavoastra la casa dumneavoastra si apoi ne retragem noi la casele noastre". Si s-a produs un conflict. Ceausescu a dat dispozitie sa se traga. Si s-a tras! Si au murit un numar de oameni.

Cati au murit?
Nu cunosc numarul lor, dar, in orice caz, au fost cateva zeci. Printre care si copii. Auzind de acest lucru, l-am chemat pe Gheorghiu-Dej, s-avem o discutie cu Ceausescu si cu Draghici, caci Draghici a dispus ca grupa de militari sa fie subordonati lui Ceausescu. Erau militari luati de la Focsani. A venit Dej si i-a convocat pe Parvulescu, Ceausescu, Draghici si pe mine. Draghici era foarte suparat. S-a hotarat sa se discute cazul in Biroul Politic si sa se ia masuri organizatorice. Si atunci Parvulescu si Draghici s-au ridicat si-au spus ca n-ar fi cazul sa mergem asa departe, ca de fapt a fost o legitima aparare a lui Ceausescu, pentru ca taranii l-ar fi lichidat daca n-ar fi tras in ei. Si Dej a cedat.

In ce relatii erau atunci Draghici si Ceausescu?
Erau foarte bune! Ceausescu se ocupa la conducerea partidului, fiind secretar cu probleme organizatorice, si de armata, de interne, de procuratura, de politie. Deci conducerea Ministerului de Interne, a lui Draghici, se facea prin Ceausescu. Si erau buni prieteni...

Haideti sa lasam un pic deoparte scena politica si sa ne vorbiti de viata pe care o duceati in acele vremuri. Va placea sa iesiti in lume, sa mergeti la spectacole?
Imi placea foarte mult teatrul. Si mai ales opereta. Eram foarte bun prieten cu Dacian!

Umbla vorba ca va placeau si artistele... Aveati o slabiciune pentru ele?
Nu, o singura slabiciune am avut si pe ea am luat-o de nevasta in 1962. Sotia mea, Adriana Codreanu, a fost prim-solista la Opereta de Stat din Bucuresti.

Dar e adevarat ca Gheorghiu- Dej avea amanta o cantareata?
Nu cunosc lucrul asta... Poate ca o fi avut. Dar eu nu l-am vazut niciodata cu nici o artista. Si eram aproape zilnic in casa la el. Stiu ca a fost casatorit cu fiica unei familii care avea o sifonarie in Galati. Era o femeie foarte frumoasa, care i-a adus pe lume doua fete - Lica si Tanti. Cand a devenit membru de partid, pentru ca avea o activitate ilegala clandestina, venea acasa deseori dupa miezul noptii. Sotia a inceput sa fie nemultumita, iar vorbele ei au ajuns la urechile Sigurantei. Au captat-o ca informatoare. Cand el a fost transferat la Dej, sotia nu a venit sa-l urmeze si au divortat. Dar de cele doua fete, ramase in grija socrilor, el s-a ocupat. De altfel, dupa 1944, Dej si-a adus in Bucuresti si fetele, si socrii, cu care era in relatii foarte bune.

Tinea mult la fiicele sale...
Foarte mult. Lica Gheorghiu, impreuna cu Radoi, sotul ei, care era viceministru, au mers de mai multe ori in Elvetia si in Franta. Fata de Tanti, a doua fiica, sentimentele nu erau la nivelul celor ce le nutrea fata de Lica. Pe Dej l-a suparat foarte mult faptul ca Tanti, care a refuzat ca tatal sa se amestece in viata ei personala, s-a casatorit cu unul din fratii Grigoriu.

Ce fel de viata ati dus? Va faceati concediile in strainatate?
N-am fost in concediu in strainatate decat numai in Uniunea Sovietica, la Soci. O singura data! Nu-mi placea sa ma duc in strainatate. Au fost altii... Draghici si Ceausescu se duceau zicand ca merg dupa experienta, dar, de fapt, se duceau sa se plimbe. Fiecare membru al Biroului Politic primea 500 de dolari pe an pentru calatorii in strainatate. Dar eu si cu Dej n-am fost niciodata.

Haideti sa vorbim despre moartea lui Dej. Este adevarat ca ar fi fost iradiat si ca asta i-a provocat cancerul?
Nu cred in varianta ca ar fi fost iradiat de sovietici. Am aflat atunci, de la seful insotitorilor lui Dej, ca, in timpul participarii delegatiei romane la intalnirea Tratatului de la Varsovia, Dej a stat intr-o scoala cu dusumele aproape negre de petrol si fara caldura si ca, in aceste conditii, a fost iradiat. Dar Dej era deja bolnav inainte de plecarea la Varsovia. Nici nu a vrut sa mearga, i-a propus lui Maurer sa-l inlocuiasca, dar Maurer s-a eschivat. Dupa vizita de la Varsovia, boala s-a agravat si, in circa o luna, s-a stins. Dar iradierea lui s-a produs chiar in biroul lui. Cand s-a desfiintat Sovromul "Kuartit " care avea in subordine minele de uraniu, am preluat noi exploatarea minereului. Si prima sarja de uraniu produsa de noi i-a fost adusa lui Dej de Chivu Stoica, care participase la inaugurare. A luat o particica, de marimea unei cutii de chibrit si i-a adus lui Dej, sa vada cum arata uraniu produs de romani. Dej l-a rugat s-o puna in biblioteca, langa macheta primului tractor romanesc, a primului camion romanesc. A stat acolo cativa ani... In timpul asta au murit de cancer: seful de cabinet al lui Dej, care era aproape de el in fiecare zi, a murit frizerul lui, care venea aproape zilnic de-l tundea si-l barbierea, a murit seful gospodariei de partid, care venea la el cu probleme financiare si de gospodarire ale partidului zilnic, a murit seful escortei lui - tot de cancer. S-apoi s-a produs si moartea lui Dej, tot de cancer. Se poate sa se fi produs iradierea si in timpul vizitelor pe care le facea la Moscova, dar e greu de crezut, pentru ca Dej se temea de asta - stia ca asa au fost eliminati conducatorii partidelor din Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Mongolia si masuri de precautie isi lua...

Dar chiar nu i-a spus nimeni ca bucata de uraniu de langa el e periculoasa?
Ba da, Radoi, ginerele lui, a venit intr-o zi sa-l viziteze la birou si, vazand uraniul din cutia mica de sticla, a intrebat ce e. "Este o bucatica din prima sarja de uraniu produsa de noi", i-a spus Dej. Radoi s-a albit la fata si i-a spus ca-si pune in pericol sanatatea. Dej a negat asta, dar, pentru ca Radoi insista, l-au chemat pe Almajan, ministrul Minelor, sa masoare nivelul radiatiilor. Aparatul a inceput sa tiuie din biroul sefului de cabinet, iar in biroul lui Dej a inceput sa zbarnaie, pentru ca doza de radiatii era extrem de puternica. Bucata de uraniu a fost luata de acolo, dar era prea tarziu... Dej se imbolnavise, ii aparusera niste negi pe peretii vezicii urinare. A fost operat la Elias, dar s-a prapadit. Dej stia de multa vreme ca are cancer, dar n-a dat socoteala nimanui. N-a spus nimanui.

Cine trebuia sa-i ia locul?
Dupa o discutie cu Dej la el acasa - el simtea ca se termina cu el - l-a rugat pe Maurer sa rezolve problema conducerii inainte de a muri el. Sa stie ca s-a produs ce a dorit el. Si el si-a exprimat dorinta ca primsecretar al Comitetului Central sa fiu ales eu. A venit Bodnaras la biroul lui de la Consiliul de Ministri, a venit si Maurer, m-au chemat si pe mine si mi-au spus ca Dej nu mai are mult de trait si ca vrea sa se rezolve problema conducerii inainte de a muri el. Le-am spus ca problema numirii mele n-o pot rezolva ei doi, ci Comitetul Central. Au spus ca-l vor convoca si ma vor propune. Dar mai trebuia vorbit cu ceilalti trei, Draghici, Chivu Stoica si Ceausescu. Am fost la Comitet, am vorbit cu ei, Bodnaras si Maurer m-au sustinut, dar Draghici s-a ridicat si a spus ca n-ar fi bine sa facem treaba asta inainte de a muri Dej, ca o sa fie un semnal prost in tara si afara. Sa rezolvam problema dupa ce moare Dej. Dupa moartea lui trebuia sa ne intalnim din nou cei sase, dar, in dimineata aceea, cand am ajuns la Comitetul Central, erau doar Ceausescu, Maurer si Chivu. Am zis sa-i asteptam si pe ceilalti, dar mi-au spus ca nu mai e timp, ca trebuie trimise delegatiile care vin la funeralii, dar s-a convocat Biroul Politic pentru a discuta aceasta problema. Am mers acolo si Maurer, in fata Biroului, a sustinut ca prin discutiile pe care le-a avut cu mai multi tovarasi s-a ajuns la concluzia ca inlocuitorul lui Dej in functia de prim-secretar o sa fie Nicolae Ceausescu. Au ramas toti cu gura cascata. Si prin tacerea lor, fara sa mai supuna la vot, s-a considerat ca este acceptul tuturor membrilor Biroului Politic.

V-a afectat asta, ati suferit?
Eu n-am fost ahtiat dupa putere. Daca as fi vrut, as fi obtinut-o! Dar asta ar fi insemnat spargerea partidului. Si eu tineam foarte mult la unitatea partidului! Ceausescu insa a avut timp in cele trei zile care au trecut de la discutia noastra in sase pana la moartea lui Dej sa aranjeze lucrurile...

Conflictul dumneavoastra cu Ceausescu de la ce a pornit?
A fost mai vechi. Eram in conflict cu el de pe vremea cand era secretar cu probleme organizatorice, pentru ca eu nu voiam sa ma supun controlului lui in activitatea pe care o desfasuram pe linie sindicala. Si pentru ca in conducerea partidului, informatiile lui despre starea de spirit a muncitorilor erau contrare realitatii. Si eu ridicam problemele impotriva lui in Biroul Politic. Asa a fost pana la Congresul al X-lea, cand m-am ridicat impotriva politicii lui economice si sociale!

Cand a inceput sa va dea la o parte?
In 1969, la Congresul al X-lea, pentru ca acolo nu au acceptat propunerile lui si le-au acceptat pe ale mele. In ultima zi a Congresului, Ceausescu s-a opus propunerii ca eu sa fiu candidat pentru CC. N-a votat cu el nici o treime din delegati. Dar am fost scos din Comitetul Central si din functia de presedinte al Uniunii Generale a Sindicatelor. Si am stat somer doua luni! Nu se gasea un loc si pentru mine si, pana la urma, m-au trimis director al Directiei Generale a Rezervelor de Stat. Si am stat acolo din 1971 pana in 1975, cand am fost destituit. Am iesit la pensie... continuare

CV
Gheorghe Apostol

  • 1945 - 1952 presedinte al Confederatiei Generale a Muncii;
  • 1952 - 1954 prim-vicepresedinte al Consiliului de Ministri;
  • aprilie 1954 - octombrie 1955 prim-secretar al Comitetului Central al PCR (PMR);
  • 1955 - 1961, presedinte al Consiliului General al Sindicatelor;
  • 1961 - 1967 prim-vicepresedinte al Consiliului de Ministri;
  • 1967 - 1969 presedinte al Uniunii Generale a Sindicatelor din Romania (UGSR);
  • 1969 - 1975 director Rezervele Statului;
  • 1977 - 1983 ambasador al RSR in Argentina;
  • 1983 - 1989 ambasador al RSR in Brazilia;
  • martie 1989 inittiatorul "Scrisorii celor sase"

    CONTINUARE: "La Revolutie nu am fost primit de Ion Iliescu"

Citeşte mai multe despre:   special,   politic,   stat,   partidului,   venit,   bodnăraş,   ceausescu,   interne,   conducerea,   Moscova,   pătrăşcanu,   biroul,   draghici,   problema,   pauker,   central,   maurer,   biroul politic,   biroului politic,   comitetului central,   ana

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport
Galerie Foto De două săptămâni, România se află într-o criză fără precedent, generată de pandemia cu COVID-19, fapt ce a determinat Guvernul și Președinția să emită instituirea stării de urgență. Această...

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta
Guvernul a atribuit, fără licitație, prin intermediul Oficiului Național al Achizițiilor Centralizate, contracte de 361.150.595,15 lei cu tot cu TVA pentru achiziția de echipamente de protecție, dezinfectanți...

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România
Schemele de tratament în caz de infectare cu noul coronavirus au fost aprobate de către Ministerul Sănătății și, din data de 23 martie, ele sunt puse în aplicare de către toate unitățile sanitare de pe...

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav
La o lună de la apariția primului caz de îmbolnăvire în România, medicii de familie sunt disperați, au păstrat cabinetele deschise pentru pacienți când alte clinici au pus lacătul pe ușă, dar nu mai au de...

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor
Galerie Foto Criza globală generată de COVID-19, care atinge, din ce în ce mai acut, mediul ecomonic, nu sperie deloc anumite instituții ale statului care, în această perioadă, fac achiziții unele mai interesante decât...

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale
Un grup din Marea Britanie, autointitulat „Diaspora Europeană”, implicat în protestele neautorizate care au avut loc în luna august a anului 2018 în Piața Victoriei din București, dar care au avut și candidat ...

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană
Galerie Foto Dr. Gheorghe Cerin este Șeful Secţiei de Cardiologie și de Medicină Internă din cadrul Departamentului de Chirurgie Cardiacă - Divizia Cardiologică, al Clinicii San Gaudenzio din Novara, Italia și cardiolog...

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni
Profesorul doctor Paul Stoicescu a condus ani mulţi Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, dar şi reţeaua naţională de luptă împotriva tuberculozei, cu rezultate notabile. Cu limpezimea caracteristică,...

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!
Ne aflăm într-o situație pe care nu o putem schimba și trebuie noi să schimbăm modul în care percepem această situație, ne sfătuiesc specialiștii. Așa cum s-a întâmplat în cazul tragediei de la Colectiv, p...

Prima afacere a pandemiei miroase a servicii secrete

Prima afacere a pandemiei miroase a servicii secrete
Galerie Foto Cele 35 de termoscanere pentru măsurarea temperaturii corporale, achiziționate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, fără licitație, fără anunț de participare, sunt livrate de una dintre companiile grup...

Cofetărie cu livrarea la domiciliu

Cofetărie cu livrarea la domiciliu
Galerie Foto Livrarea mâncărurilor gătite și a prăjiturilor la domiciliu este soluția salvatoare pentru restaurante, dar și pentru cofetării. Nu doar în marile orașe, unde sunt multe oferte și cererea ar putea rămâne...

Guvernul a modificat Codul Penal prin OUG. Avocatul Piperea: Este un act neconstituțional

Guvernul a modificat Codul Penal prin OUG. Avocatul Piperea: Este un act neconstituțional
Galerie Foto Pentru a doua oară de la începutul acestui an, Guvernul condus de Ludovic Orban a emis o Ordonanță de Urgență neconstituțională. În dorința de a înăspri pedepsele pentru cei care zădărnicesc combaterea...

În această periodă părinții trebuie să le asigure copiilor sentimentul de siguranță, astfel încât aceștia să nu simtă presiunea izolării sociale

În această periodă părinții trebuie să le asigure copiilor sentimentul de siguranță, astfel încât aceștia să nu simtă presiunea izolării sociale
Galerie Foto Interviu cu Florentina Negrescu, consilier psihologic și psihoterapeut format în psihoterapie integrativă și psihoterapie experiențială, formator și trainer, psiholog ”Clubul de Excelență” al Fundației Dan...

Ce poţi să faci şi ce nu poţi să faci

Ce poţi să faci şi ce nu poţi să faci
Galerie Foto În această perioadă, când instituţiile statului îşi reduc activitatea şi restricţionează contactul cu publicul, mulţi români se întreabă cum vor putea să-şi achite taxele şi impozitele către stat sau...

Judecătorii ÎCCJ ai căror rude au călătorit în zone de risc, considerați în imposibilitatea de a veni la serviciu

Judecătorii ÎCCJ ai căror rude au călătorit în zone de risc, considerați în imposibilitatea de a veni la serviciu
Colegiul de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit, separat de ce a hotărât Secția de Judecători de la CSM, măsurile pe care le va întreprinde instanța supremă pe perioada instituirii s...
Serviciul de email marketing furnizat de