x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Groapa in care s-a pierdut Securitatea

0
07 Apr 2005 - 00:00

Cazul Berevoiesti este un exemplu concret a ceea ce a insemnat perioada de dupa Revolutie pentru arhiva Securitatii. Documente distruse fara sa se stie ce contin si personaje care se contrazic.

  • de DIANA RUCINSCHI, ANDREEA CASCAVAL, PETRU ZOLTAN
  • SPECIAL

  • OFICIAL. Virgil Magureanu, directorul SRI, in timpul afacerii Berevoiesti
    Au trecut aproape 15 ani de cand, intr-o rapa din apropierea comunei Berevoiesti, au fost gasite rupte, arse si acoperite cu pamant documente apartinand fostei Securitati. Din dosarul "Berevoiesti" reiese faptul ca Securitatea inca isi continua activitatea in primele luni postrevolutionare, in ciuda decretului din 22 decembrie 1989 care desfiinta Departamentul Securitatii Statului.

    21 MAI ’90. Cazul Berevoiesti nu a fost niciodata deslusit.Comuna Berevoiesti, o localitate linistita din judetul Arges, era toata o forfota. Zeci de persoane, politisti, Armata, ziaristi. Motivul pentru care erau toti acei oameni acolo: intr-una dintre rapele de prin partea locului, apropape de paraul Rausor, fusesera descoperite, arse si ingropate documente ale fostei Securitati. Localnicii stiau de aproape un an de "comoara din rapa", dar abia atunci scandalul izbucnise cu toata forta. Romania Libera publica din decembire 1990 documentele dezgropate de la Berevoiesti. Abia pe 20 mai 1991 au organizat o conferinta de presa in care au dezvaluit sursa documentelor. Conferinta a fost urmata de o "expeditie" la fata locului pentru a demonstra pe viu cele afirmate.

    Ce cautau acele materiale in groapa, ce contineau ele si cat de importante erau ele? Sunt doar cateva dintre intrebarile pe care le-a ridicat cazul Berevoiesti si care nu si-au gasit raspunsul pana in prezent.

    SECRETELE DIN DOSARUL BEREVOIESTI. Cu siguranta, rapa din apropierea Berevoiestiului pastreaza secrete care nu vor fi cunoscute poate niciodata. Dosarul cazului Berevoiesti, rezultat in urma anchetelor Parlamentului si ale Procuraturii, se afla in prezent in arhiva Camerei Deputatilor. In el se gasesc informatii inedite despre perioada postdecembrista.

    Una dintre primele masuri luate imediat dupa Revolutie si intens mediatizate a fost desfiintarea Departamentului de Securitate a Statului (DSS). "Securitatea a fost desfiintata", acesta a fost sloganul care a circulat dupa Revolutie si asa a ramas in istorie. In mod logic, o data cu DSS au disparut si unitatile componente. Printre ele si Directia I, condusa de col. Gheorghe Ratiu. Hartiile gasite la Berevoiesti proveneau in majoritate de la Directia I, iar dosarul Comisiei parlamentare de ancheta a scos la iveala o informatie importanta. In dosarul "Scurt istoric al cazului Berevoiesti" se precizeaza ca "la intrarea revolutionarilor in interiorul DGS (n.r. - Directia Generala de Securitate) si DSB (n.r. - Directia de Securitate Bucuresti), adica pe 22 decembrie 1989, documentele au fost sigilate de comisii mixte (ale Armatei si revolutionarilor), intocmindu-se o situatie a fisetelor metalice si a incaperilor in care acestea erau amplasate. Documentele din fisete au ramas sub sigiliu pana in luna februarie 1990, cand noul comandant al Directiei I, col. Spataru Dumitru, in baza Ordinului nr. 38, a procedat la desigilarea si inventarierea documentelor". In conditiile in care Securitatea fusese desfiintata, nu ar mai fi avut nici o logica sa se vorbeasca de Directia I, care, ca si structura a fostului Departament de Securitate a Statului (DSS), ar fi trebuit sa dispara odata cu acesta.

    SECURITATEA, RESUSCITATA. Am suspectat o simpla eroare a membrilor Comisiei parlamentare, care, civili fiind, nu cunosteau modul de structurare a Securitatii.

    In urma altor investigatii am descoperit insa Ordinul nr. 1 al sefului Consiliului Sigurantei Nationale, Gelu Voican Voiculescu. In acest ordin, scris de mana, se stipuleaza negru pe alb: "Raman toate directiile cu urmatoarele modificari". Si sunt enumerate schimbarile facute: "Directia a IV-a va fi incadrata cu ofiteri MApN loiali Revolutiei; Actuala incadrare va fi redistribuita la unitatile MApN ca ofiteri trupa sau specialisti, conform pregatirii acestora. Prima masura va consta in eliberarea de catre ofiterii CI a birourilor ocupate, o data cu documentele aflate asupra lor. Aceasta documentatie va fi predata organelor de comanda a unitatilor. Personalul Directiei a V-a se demite din functie, cadrele fiind trecute in rezerva, cu exceptia acelora care s-au dovedit loiali prin misiunile indeplinite. Situatia de mai sus se extinde si asupra Directiei a VI-a (Cercetari Penale). Locurile ramase vacante vor fi completate cu cadre provenite din procuraturile civile". Aceasta informatie schimba fundamental datele problemei. Ultimele zile ale anului 1989 si primele luni din 1990 au fost descrise mereu ca o perioada tulbure, in care nimeni nu a stiut foarte bine ce se intampla si nici ce sa faca. In acea perioada confuza au existat insa si persoane care si-au pastrat sangele rece, au modificat structura directiilor, si l-au inlocuit pe gen. Ratiu cu col. Spataru. Un alt aspect neclar al afacerii este preluarea de catre MApN in luna februarie a unitatii Directiei I. De cine mai apara armata la acea data documentele?

    BALBAIELILE SRI. Cum ajunsesera documentele fostei Securitati intr-o rapa? Cine incercase sa le arda, pentru ca hartiile prezentau semne clare de incinerare? Pentru ca era vorba de documente ale fostei Securitati, prima institutie luata la intrebari a fost SRI. Tonul general a fost ca Serviciul Roman de Informatii arde documentele Securitatii pentru a sterge informatii compromitatoare despre oamenii care ajunsesera la putere. Mai mult, pentru ca in rapa fusesera gasite si fragmente de documente purtand antetele PNT-CD si PNL, SRI a fost suspectat si ca ar face in continuare politie politica.

    Modul in care a reactionat SRI a amplificat si mai tare banuielile. Initial, Virgil Magureanu, directorul Serviciului Roman de Informatii, chemat in fata Parlamentului pentru a da explicatii, a afirmat ca SRI nu este implicat in aceasta afacere.

    Dupa cateva zile, SRI a emis un comunicat de presa, in care recunostea ca hartiile de la Berevoiesti ii apartineau, dar afirma ca reprezinta rezultatul unui "plan de dizlocare, prin care ofiterii de informatii au trecut la abandonarea documentelor fara valoare operativa". Rechemat, Magureanu va da o replica ramasa celebra: "... Imi par mie insumi stupid". Pentru a afla adevarul despre ceea ce s-a intamplat la Berevoiesti, a fost constituita o comisie parlamentara.

    TELENOVELA BEREVOIESTI. Comisia a investigat aproape 100 de persoane: localnici, ziaristi, ofiteri ai SRI. Rezultatele nu au fost spectaculoase. Serviciul Roman de Informatii a prezentat o varianta dulceaga, iar oamenii implicati au avut grija sa se puna de acord, astfel incat varianta este dificil de demontat. Potrivit lor, totul a fost o gafa a ofiterilor care au efectuat transportul. Documentele erau deseuri, trebuiau distruse. Numai modul pe care il alesesera era incorect. Initial, se incercase trimiterea lor la fabricile de tocat hartie de la Gradistea si apoi la Scaieni. Au fost insa refuzati, oamenii de acolo temandu-se sa distruga documente ale fostei Securitati. Atunci, colonelului Nicolae Bordeianu, din cadrul unitatii SRI care a mostenit Directia I a DSS, i-a venit ideea sa arda hartiile la o ruda care avea cuptor de paine. I-a impartasit aceasta idee si sefului sau, col. Spataru Dumitru, care i-a spus sa rezolve problema. Asa ca, in noaptea de 29 iunie 1990, lt. col. Nicolae Bordeianu insotit de alti cinci colegi (mr. Ionascu Cornel, cpt. Gheorghe Floare, cpt. Ipcar Ioan, lt. maj. Dobre Haret si plut. maj. Cristea Gheoghe, conducatorul auto) au plecat cu un camion incarcat cu aproximativ 90 de saci continand documente ale fostei Securitati, spre comuna Berevoiesti. O data ajunsi acolo, ofiterii au incercat sa arda documentele in cuptor. Era insa vorba de saci intregi de documente care trebuiau distruse si treaba nu a mers asa de simplu cum se asteptau ei. Au luat hartiile si le-au dus pe malul paraului Rausor, situat la cativa kilometri de comuna argeseana. Au descarcat camionul, au dat foc la hartii si au pus pamant pentru a masca locul. Hartiile mai ardeau inca atunci cand ei au plecat. Locul a fost descoperit printr-o pura intamplare de vacarul satului, care a anuntat cadrele didactice aflate la un picnic in zona.

    Cu o rapiditate demna de invidiat, la doar doua zile, pe 2 iulie, informatia a ajuns la col. Spataru. Ofiterii au fost trimisi sa recupereze documentele de la localnici si sa camufleze mai bine locul.

    "BATAIE" PE HARTII. Cu toate ca au varsat sase autobasculante de steril peste hartii, ofiterii nu au reusit sa acopere urmele. In luna decembrie 1990, Unitatea de protectie contrainformativa a constatat cu surprindere ca in suplimentul Strict Secret al cotidianului Romania libera apareau documente ale fostei Securitati: transcrieri ale unor convorbiri telefonice, dosare de urmarire informativa, dosare de corespondenta secreta. 11 luni mai tarziu, Romania libera dezvaluia intr-o conferinta de presa ca documentele proveneau dintr-o rapa din judetul Arges, unde SRI aruncase documente ale fostei Securitati.

    In aceeasi zi a fost organizata si o "expeditie" pentru a demonstra ca documentele proveneau din groapa. Venirea serii i-a determinat sa amane sapaturile pentru ziua urmatoare. A doua zi a venit si Procuratura Militara. Procurorul militar Mircea Levanovici, care ancheta cazul, depasit de situatie, a asistat ca simplu spectator la dezgroparea documentelor de catre ziaristi. "Groapa apartine ziaristilor si ei sunt proprietarii documentelor. Vreti ca noi sa asteptam si dvs. sa ne dati raspunsuri in doi peri? Eu zic sa nu exagerati, cum sunteti obisnuiti sa faceti, si sa ne lasati pe noi sa sapam, ca nu ne cade coada sa punem mana pe lopata", a motivat Bacanu actiunea iesita din tipar a jurnalistilor.

    Din rapa au fost scosi, timp de doua zile, 23 de saci cu documente, transportati cu un camion la sediul Directiei Judetene de Politie Arges din Pitesti. Acolo au fost depozitati intr-o camera sigilata. Deschiderea camerei se putea face numai in prezenta unui reprezentant al ziarului, care detinea una dintre cele doua chei ale usii.

    ARHIVA DRECTIEI I. Laboratorul de expertize criminalistice a incercat apoi sa reconstituie documentele. A fost o munca de Sisif. Unele dintre hartii fusesera rupte, apoi arse, amestecate cu pamant, dezgropate de sateni. In rapa mai sapasera si jurnalistii si apoi militarii. Sapaturile fusesera facute haotic, fara nici o grija pentru materiale. Expertii numiti au constatat ca documentele proveneau din acelasi loc, ca apartinusera fostului Departament al Securitatii Statului (DSS) si le reconstituisera intr-o oarecare masura. Printre documentele distruse la Berevoiesti au existat si multe materiale informativ-operative care au apartinut Directiei I din Departamentul Securitatii Statului, condusa la acea data de col. Spataru Dumitru, provenit de la MApN. Col. Dumitru a negat initial ca documentele provin din directia condusa de el, iar despre ipoteza ca ar fi fost documente care nu ar fi fost distruse din neglijenta a afirmat ca este o provocare.

    Ancheta interna a SRI a ajuns la concluzia ca documentele proveneau din fisetele ofiterilor. Pe 22 decembrie 1989, fostul sef al Directiei I, col. Gheorghe Ratiu, ordonase distrugerea documentelor de interes operativ, care priveau reteaua informativa. Scopul era protejarea informatorilor si a colaboratorilor din reteaua Securitatii de o posibila razbunare a revolutionarilor. Cu toate ca era o misiune foarte importanta, trierea si modul de distrugere au fost lasate la libera apreciere a ofiterilor din compartimentele respective. "Acestia au procedat la ruperea si punerea in sacii de corespondenta a documentelor cuprinse in dosarele informative, mape de verificare, supraveghere informativa (70 de cazuri), retea informativa (157 de surse) si 20 de cazuri de control (de la municipiul Bucuresti si judetele Iasi, Buzau, Neamt, Bacau, Timis, Mehedinti, Vrancea, Dolj, Cluj).

    Documentele au fost puse in 82 de saci care au fost depozitati in grupul sanitar al Directiei I si intr-o camera de langa magazia de armament. In dupa-amiaza zilei de 22 decembrie, unitatea a fost preluata de grupuri de revolutionari. In luna februarie 1990, unitatea a fost preluata de MApN. Fisetele au fost desigilate si materialele inventariate, dar documentele din grupul sanitar au ramas in acelasi loc. In luna iunie incepuse sa circule un zvon ca unitatea va fi mutata. Atunci si-a amintit si conducerea directiei de documentele din WC. Fara sa mai faca vreo triere, fara proces-verbal, pur si simplu au hotarat sa le distruga. Astfel au ajuns hartiile in rapa de la Berevoiesti".

    DE FORMA. In anul 1991 a fost infiintata o comisie parlamentara care sa ancheteze ceea ce s-a intamplat la Berevoiesti. Activitatea acestei comisii nu a avut rezultate spectaculoase.

    Comisia insasi, intr-un raport preliminar, isi recunoaste neputinta si, deoarece urmau alegeri, solicita ca noul Parlament sa formeze o noua comisie care sa investigheze ceea ce s-a intamplat la Berevoiesti. Nu a mai fost formata nici o alta comisie. O data iesit din atentia presei, cazul Berevoiesti nu a mai prezentat nici un interes pentru guvernanti. Nicolae Ionescu Galbeni, unul dintre membrii Comisiei parlamentare de ancheta, a declarat pentru Jurnalul National: "Comisia a fost creata mai mult de forma, deoarece nu avea atunci pregatirea necesara pentru investigatie. SRI, chiar cu Magureanu in frunte, era foarte dibaci, au prezentat niste versiuni care erau verosimile, dar nu trebuiau neaparat sa fie si reale. Din investigatiile facute in timpul ala nu s-a putut demonstra ca au fost distruse acolo materiale importante. Nu s-au gasit elemente care sa confirme ca materiale de mare importanta au fost gasite la Berevoiesti. Felul in care s-a prezentat toata treaba asta avea un aspect de verosimilitate in spatele careia se intrezarea ca nu erau sincere afirmatiile si documentarea pe care o facuse SRI. Nu am demonstrat ca acolo ca s-ar fi distrus dosare operative ale fostei Securitati, dar asta nu inseamna ca nu s-au distrus".

    CONCLUZIA COMISIEI DE ANCHETA: DIVERSIUNE
    "Cazul Berevoiesti a fost, dupa opinia noastra, una dintre multele actiuni de destabilizare si diversiune ale perioadei de dupa Revolutie. S-a incercat sa se abiliteze ideea ca numeroase dosare informative (circa 106.246) ce lipsesc din arhivele vechii Securitati au fost arse la Berevoiesti. Dupa investigatiile Comisiei de ancheta, unele dintre aceste dosare au fost ridicate de Ministerul Apararii Nationale, care le-a depozitat la Pitesti, iar altele (destul de multe) au ajuns pe mainile unor fosti securisti sau ale unor persoane care au avut functii publice (Gelu Voican Voiculescu, de pilda), care si-au insusit ilegal si abuziv dosare din arhive pentru a le folosi in scopuri personale sau politice (cazul Coposu). Unii ziaristi (P.M. Bacanu si altii) au ridicat documente din groapa de la Berevoiesti, le-au procurat de la taranii din regiunea Berevoiesti sau le-au achizitionat de la ofiteri de Securitate, pensionati sau trecuti in rezerva dupa Revolutie. Este posibil ca alte documente sa fi luat calea strainatatii "ajutate" de unele cadre ale fostei Securitati (cazul col. Gheorghe Ratiu, fost sef la Directia I din DSS)", a considerat Comisia parlamentara de ancheta.

    DE LA SRI SI ARMATA LA OADO
    Toti cei implicati in afacerea Berevoiesti au fost anchetati pentru incalcarea art. 242 CP, "sustragerea sau distrugerea de inscrisuri", si a art. 252 CP, "neglijenta in pastrarea secretului de stat".
    La terminarea cercetarilor asupra ofiterilor, procurorul militar Aron Mircea a hotarat ca nu este cazul inceperii urmaririi penale fata de nici unul dintre ofiteri. Comisia parlamentara nu a fost de acord cu aceasta decizie. In schimb, ofiterii au fost sanctionati cu demiterea din SRI. Cel mai important personaj "zburat" ca urmare a scandalului Berevoiesti a fost adjunctul lui Magureanu, gen. Mihai Stan.
    Investigatiile facute atunci au dus la concluzia ca el aprobase folosirea camionului la transportul hartiilor. Pentru gen. Stan, care inainte de a fi adjunctul lui Magureanu lucrase in cadrul Serviciului D, dizgratia nu a fost insa de lunga durata. A fost numit sef al Directiei Relatii Internationale din Fondul Proprietatii Private. In 1996, el a devenit seful Centrului de Documentare Operativa al Serviciului de Protectie si Paza, fiind reactivat pe baza unui ordin prezidential cu "binecuvantarea" fostului sau sef, Virgil Magureanu. A fost din nou inlaturat din serviciu, pe fondul scandalului provocat de operatiunea de contrabanda de stat "Tigareta II".
    In prezent, este coleg cu generalul Spiroiu, la Organizatia pentru Apararea Drepturilor Omului din Romania (OADO). Mihai Stan este director la OADO, iar Spiroiu, inalt comisar.

    DOSAR CLASAT
    Dosarul cazului Berevoiesti zace in arhiva Camerei Deputatilor. Accesul la el este facil. Dosarul are gauri mari. Pe cele sase dosare care alcatuiesc cazul Berevoiesti se pot observa trei randuri de numerotari. Ar fi trebuit sa existe si un raport final al Comisiei parlamentare. Acesta nu este insa de gasit. Au mai ramas doar un scurt istoric al cazului, concluziile preliminare, raportul de expertiza criminalistica, dosar cu concluziile trase de Directia Procuraturilor Militare, dosar cu cercetarile efectuate de Procuratura Militara la Berevoiesti si raportul Laboratorului Central de Expertize Criminalistice.
    Citeşte mai multe despre:   special,   cazul,   dosarul,   direcţia,   documente,   răpă,   măgureanu,   dosare,   documentelor,   documentele,   directiei,   fostei,   berevoiesti,   securitati,   hartiile,   ancheta

     

    Ştiri din .ro


    PUBLICITATE
     





    Mai multe titluri din categorie

    Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

    Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
    Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

    Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

    Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
    Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

    Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

    Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
    Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

    Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

    Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
    Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

    Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

    Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
    Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

    După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

    După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
    Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

    Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

    Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
    Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

    Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

    Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
    Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

    Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

    Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
    Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

    Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

    Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
    Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

    Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

    Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
    Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

    Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

    Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
    Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

    Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

    Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
    Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

    La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

    La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
    Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

    Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

    Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
    Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...
    Serviciul de email marketing furnizat de