x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Haiducul din Babadag

0
10 Mai 2004 - 00:00

EDITIE DE COLECTIE

Dumitru Filiu este unul dintre supravietuitorii rezistentei anticomuniste din Dobrogea. A atins venerabila varsta de 95 de ani. Are la activ o condamnare la moarte, comutata in detentie pe viata si 15 ani petrecuti in puscariile comuniste. Un adevarat patriarh, memorie vie a unor timpuri pe care si le aminteste cu precizia unui adevarat film documentar.

VASILE SURCEL

Aflat intr-o forma fizica remarcabila si o limpezime a mintii aproape de necrezut pentru un om care a trecut prin cele mai cumplite chinuri posibile, Dumitru Filiu povesteste cu placere istoria la care a participat, rareori ca erou si cel mai adesea ca victima inocenta.

„Domnule, toate necazurile poporului asta au inceput in ‘44, cand sovieticii au invadat Romania. Lumea s-a speriat, nu stiam ce o sa se intample. Pierdusem razboiul, Occidentul ne lasase pe mana bolsevicilor, iar astia i-au adus pe comunisti la putere. Dupa 1948, dupa ce s-au vazut instalati la putere, au adus si la noi colhozul. Au venit «cotele» si cei mai instariti trebuiau sa predea cereale la stat. Daca nu aveau, trebuiau sa le cumpere sau sa le plateasca. Refuzai, te duceau la primarie si luai bataie mai rau ca hotii de cai. Ce sa-ti spun? Pe aici pe la noi se bagasera la comunisti toti neispravitii, toti betivii si puturosii. Niste nenorociti care o viata intreaga nu agonisisera nimic la sufletul lor. Atunci, in nord s-au ridicat fratii Fudulea. Au adunat oameni, au fugit prin paduri si s-au organizat. Prin ’48 am inceput sa ne organizam si noi, aici, in sud. La inceput era parintele Dumitru Mihailescu, poetul Alexandru Scarisoreanu, din Constanta, Dumitru Jian si eu. Noi am fost, astia patru. Apoi, oamenii au inteles ce vrem si au inceput sa ni se alature. Nu faceam nimic rau, doar vorbeam cu ei si incercam sa-i imbarbatam. Dar comunistii, speriati ca-i putem rasturna, au asmutit Securitatea pe noi."

Armata secreta din satele Dobrogei

„In cateva luni ne-am adunat foarte multi. Veneau oameni din fiecare comuna, uneori mai multi, alteori mai putini si la fiecare le luam juramant de credinta. Erau din Cobadin, Ciocarlia de Sus si de Jos, Viisoara, Lanurile, Deleni, Topraisar. Cand am fost mai multi am inceput sa-i recrutam fara sa stie unul de altul, ca daca Securitatea prindea vreunul, sa nu-i traga si pe ceilalti dupa el. Ne organizam. Arme aveam toti. Aveam pistoale, grenade si mitraliere. Facusem rost de ele cand au plecat nemtii. Mai aveam si de la Armata. In 1949 au venit Gogu Puiu cu ai lui. Si ei aveau arme, la fel ca si oamenii fratilor Fudulea. Apoi ne-am hotarat sa unim grupurile din nord cu cel din sud, sa actionam impreuna. Stiam cu toti in ce ne bagam. Stateam mai mult ascunsi, nici ai nostri nu stiau unde suntem. Eu mi-am mutat nevasta la Constanta. I-am cumparat o casa si am trimis-o acolo. Am pus-o sa completeze o cerere de divort, ca sa nu aiba de suferit si ea in cazul in care as fi fost prins.

Aveam printre noi si cativa care se bagasera la ei in partid. Erau si astia oamenii nostri, care ne anuntau despre miscarile Securitatii. Altfel umblam pe ascuns si ne feream de ei cat puteam. Uneori ieseam prin oras sub alte infatisari. Gogu Puiu adusese din strainatate o trusa speciala. Se si pricepea: iti schimba figura si te aranja de nu te mai cunosteai nici tu cand te priveai in oglinda. Aveam si acte falsificate. Era un om de-al nostru, unul, Ion Anagnoste. Venit din Germania. Avea vreo 22 de ani, dar era foarte priceput. Fiecare aveam cate doua-trei randuri de acte, aranjate perfect de el."

Amiralul Macelaru - reprezentantul Armatei regale romane

Gruparea „Padurea Babadag" a avut legaturi si cu reprezentantii Armatei regale romane. Referitor la acest aspect, Dumitru Filiu ne-a relatat ca s-a intalnit de cateva ori cu amiralul Horia Macelaru din Constanta. El isi aminteste ca, la una dintre intalniri, Macelaru i-ar fi spus: „Vezi ca in curand vor debarca trupele americane in Portul Constanta. Trebuie sa organizam totul, pentru ca trupele rusesti sa nu poata interveni. Ba mai mult, o sa luptam si noi contra lor. Am sa-ti trimit doi ofiteri superiori ca sa minati tot traseul de la Negru Voda la Tulcea, calea ferata, astfel ca rusii sa nu mai poata ajunge la Podul Cernavoda". Plan temerar, care nu a mai fost niciodata pus in aplicare. Nici pana acum nu s-a putut afla daca amiralul Macelaru era la curent cu anumite planuri secrete care, daca ar fi fost puse in practica, ar fi schimbat fata si soarta Europei. Or, daca nu a fost si el unul dintre naivii care au platit cu viata speranta „lasa ca vin ei, americanii".

Viu printre cei morti

Acum, dupa trecerea a peste cinci decenii de la acele evenimente dramatice, Dumitru Filiu le descrie in amanunt parca ar fi fost ieri. Vorbeste calm, cu detasare, ca si cum ar relata intamplari din viata altcuiva ori ar povesti un film, la care el a fost doar spectator.

Pe mine m-au prins in ziua in care a cazut si Gogu Puiu. Participasem la o intrunire la care venisem mai multi. Parintele Mihailescu nu mai apucase sa ajunga. L-au prins la marginea Cobadinului. A incercat sa scoata pistolul, sa se apere, dar n-a apucat sa-l foloseasca. L-au prins, l-au batut groaznic, apoi l-au arestat. Cand securistii au ajuns si la noi, deja fugisem, eu intr-o directie, Gogu Puiu, intr-alta. Intentionam sa ajung la niste grajduri, unde aveam destule arme si munitie. Imi ziceam ca, daca ajung acolo, ma bat cu ei pana seara si tot n-or sa ma biruie. Am apucat sa fug doar cateva sute de metri. M-au impuscat in spate. Eram ranit si la cap. M-au prins, dar nu mai stiu cum, ca deja lesinasem. Ceva mai tarziu mi-am revenit si atunci am vazut ca l-au adus si pe Gogu Puiu. Era mort, sfartecat parca de o explozie, iar inima ii atarna printre coaste. Mai tarziu am aflat ca se batuse cu securistii. Avea la el cele doua pistoale si a tras in ei cat timp a avut munitie. Cand a terminat gloantele si si-a dat seama ca-l vor prinde, a facut asa cum a spus mereu: a detonat grenada pe care o purta cu el peste tot. Atunci au murit mai multi, si de-ai nostri, si de ai lor. Credeau ca si eu sunt mort. Ne-au acoperit cu o prelata si ne-au aruncat pe amandoi intr-o masina. Mai tarziu si-au dat seama ca traiesc. M-au dus la spital, m-au tratat si apoi m-au bagat in ancheta. In schimb, pe Gogu Puiu l-au tinut pe loc vreo trei sau patru zile, ca sa-l arate stabilor veniti de la Bucuresti. Mde, era marea lor victorie: omorasera un «dusman al poporului»."

„Jocul" sentintelor: Condamnat la moarte, salvat in ultimul moment

Judecat in regim de urgenta, Dumitru Filiu a fost condamnat, initial, la pedeapsa capitala. Timp de doua luni a asistat la disparitia a sapte dintre membrii „lotului" din care facea si el parte. Sapte oameni, buni prieteni si camarazi, au fost dusi, unul cate unul, impuscati si aruncati in gropi comune nestiute nici acum. Pentru Filiu au fost zile chinuitoare, cand nu stia daca nu el va fi urmatorul care avea sa fie scos din celula, imbracat doar in camasa si izmene, si dus in fata plutonului de executie. Ulterior, pedeapsa capitala i-a fost comutata in detentie pe viata. A fost pus in libertate in anul 1964, in urma amnistiei decise de catre „Ghita" Dej. Si-a petrecut 15 ani din viata prin puscariile comuniste, dar, chiar si dupa ce a fost pus in libertate, a fost urmarit pas cu pas de Securitate.

Trenul-fantoma

„Trenul-fantoma" este unul dintre cele mai dramatice episoade ale represiunii la care au fos supusi luptatorii anticomunisti din Dobrogea. In primele luni ale anului 1950, 120 de membri ai „lotului Padurea Babadag", condamnati anterior la pedepse cu inchisoarea mai mari de zece ani, au fost ridicati din penitenciarele de la Aiud si Gherla. De acolo, ei au fost „incarcati" intr-un vagon de vite, in care au fost inghesuiti claie peste gramada. Apoi, timp de aproape doua luni, au fost plimbati prin toata tara. Primeau mancare si apa doar o data la cateva zile, iar medicamente, niciodata. Gerurile cumplite ale acelei ierni, setea si foamea permanente au ucis aproape o suta dintre acei nefericiti. Drum nesfarsit, transformat intr-un adevarat concurs, o proba extrema de supravietuire. La sfirsitul acestui calvar, ajunsi la Timisoara, putinii supravietuitor au primit un „premiu" dramatic: cate un glont in ceafa.

SUMAR EDITIE DE COLECTIE

Haiducii lui Dumnezeu

Razvratitii din padurile Maramuresului voievodal

Luptatorii din Tibles

Ion Gavrila, cosmarul Securitatii

Prabusirea centrului de comanda al rezistentei

Singurul supravietuitor: mit in manualul de istorie

Aristina Saileanu, eroina in pantaloni din Lapus

Eroii din Vrancea: Paragina si Timaru

"Vrem doar adevarul"

Banatenii au fost fruncea miscarii anticomuniste

Carti despre „banditi"

Partizanii Dobrogei

Haiducul din Babadag

Satul de dupa gratii

„Cate strazi din sat au numele eroilor?"
Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Implantarea protezei trebuie făcută când s-au epuizat toate celelalte tratamente

Implantarea protezei trebuie făcută când s-au epuizat toate celelalte tratamente
Trecerea anilor îi produce omului suferinţe în sistemul cardio vascular, dar şi în articulaţii, două zone vulnerabile. Peste 120 de boli se încadrează în capitolul maladiilor reumatismale. Unele sunt boli de uz...

Ana Iorga, cu cărţile pe masă

 Ana Iorga, cu cărţile pe masă
Galerie Foto Ana Iorga este doctor în lingvistică, a studiat la Paris şi o vedem în fiecare dimineaţă, la Antena 3, la rubrica "Pe cuvânt". Ana a împărtăşit pentru Jurnalul secretele ei în materie de citit. Îi adoră pe...

Familia Videanu administrează afacerile dezvoltate de cenzorii fostului abator Splai SA

Familia Videanu administrează afacerile dezvoltate de cenzorii fostului abator Splai SA
Galerie Foto Relaţia de afaceri dintre familia lui Adriean Videanu şi compania care, în anul 2009, a cumpărat, prin procedura privatizării, activele fostului Abator SC Splai SA, iese la lumină. Mioriţa Videanu  a...

“Portocală”, spălat încă o dată la Secția din Parchet condusă de procurorul lui Iohannis

“Portocală”, spălat încă o dată la Secția din Parchet condusă de procurorul lui Iohannis
Galerie Foto În plină evaluare de către ministrul justiției a evaluării activității Laurei Codruța Kovesi, evaluare solată cu un “rechizitoriu” de revocare, în 20 de puncte, printre care se află și acoperirea...

În loc de urme de urs, am găsit urme de drujbă

În loc de urme de urs, am găsit urme de drujbă
Galerie Foto În Parcul Național Semenic-Cheile Carașului se află cea mai mare și mai veche pădure seculară din Europa, cu arbori de peste 300 de ani, și până în urmă cu 10 ani nu se mai tăiase un pom de mai bine de un...

Cum ne-am alungat turiştii la bulgari

Cum ne-am alungat turiştii la bulgari
Galerie Foto Bulgaria, o ţară de două ori mai mică decât România şi cu o populaţie de trei ori mai puţin numeroasă, ne predă de două decenii o lecţie dureroasă a neputinţei noastre. Cu mai puţine resurse, au reuşit...

România, la judecata politică în Parlamentul European

România, la judecata politică în Parlamentul European
Proiectul de rezoluţie privind statul de drept în România urmează să fie supus, astăzi, votului eurodeputaţilor din Parlamentul European. O eventuală adoptare a acestei rezoluţii nu are, însă, niciun efect...

Semnele cancerelor din cavitatea bucală

Semnele cancerelor din cavitatea bucală
Cancerele oro-maxilo-faciale sunt deosebit de agresive şi necazul este că la noi în ţară aceşti bolnavi se prezintă la chirurgii de profil târziu, în faze avansate. Profesorul Alexandru Bucur, şeful clinicii de...

Jean Americanu', refugiat cultural în România

Jean Americanu', refugiat cultural în România
Galerie Foto 50 de ani am așteptat americanii. 50 de ani românii visau să ajungă în America. Mulți vor asta și în ziua de azi. Pentru o viață mai bună, pentru bunăstare, pentru viitorul copiilor. În acest...

Bătaie de joc în dosarele care privesc averea familiei Băsescu. Bunurile „fabricii de pui” a lui Mircea Băsescu, evaluate la 11.000 de euro

Bătaie de joc în dosarele care privesc averea familiei Băsescu. Bunurile „fabricii de pui” a lui Mircea Băsescu, evaluate la 11.000 de euro
Galerie Foto Falimentul firmei Fattoria Terrantica, fabrica de ambalat pui patronată, până de curând, de Mircea Băsescu, scoate la lumină date halucinante. Toate bunurile necorporale ale companiei scoase la licitaţie au fost...

Ce condamnări sau achitări celebre pot fi atacate în urma deciziei CCR

Ce condamnări sau achitări celebre pot fi atacate în urma deciziei CCR
Galerie Foto Hotărârea prin care Curtea Constituţională a României a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de...

CCR: Înalta Curte a constituit, din 2014, Completele de 5 în mod nelegal

CCR: Înalta Curte a constituit, din 2014, Completele de 5 în mod nelegal
Decizie zdrobitoare luată, ieri, de Curtea Constituțională a României, care a admis cererea de sesizare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și...

Cum îţi pot rezolva o problemă de sănătate 4 linguri de tărâţe

Cum îţi pot rezolva o problemă de sănătate 4 linguri de tărâţe
Viaţa sedentară a omului modern şi o anume şubrezenie a unor vase sanguine conduc la constipaţie. Se “doftoricesc” singuri suferinzii şi greşesc când îşi fac din purgative o obişnuinţă. Profesor doctor...

Scandalul Delta Dunării – proprietate privată

Scandalul Delta Dunării – proprietate privată
În anul 1991, terenurile agricole din Delta Dunării s-au împărțit către 12 societăți comerciale ale statului român, care apoi s-au privatizat și au primit domeniul public în capitalul social. Trecerea...

Riposta sistemului: Combinația prezidențială de salvare a grupării Kovesi-Lazăr

Riposta sistemului: Combinația prezidențială de salvare a grupării Kovesi-Lazăr
Galerie Foto A fost pus în aplicare planul “B” al zădărnicirii demersului lui Tudorel Toader de revocare din funcția de procuror general al României a lui Augustin Lazăr. Acesta a atacat, la Curtea de Apel Alba Iulia,...
Serviciul de email marketing furnizat de