Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe hărtie, legea ii protejează pe oamenii cu handicap. Acordă facilităţi fiscale firmelor care ii angajează şi taxează cu sume importante firmele care nu ii angajează. In fapt, patronii aşa-ziselor "firme protejate" profită de pe urma inlesnirilor fiscale şi folosesc nevăzători sau persoane cu handicap locomotor ca paravan pentru afaceri grase. Firme de 5.000 de angajaţi trag foloase pe spinarea unui singur handicapat.Â
Persoanele cu dizabilităţi, paravan pentru şmecherii fiscale
Pănă in 1989, datele oficiale cu privire la persoanele cu dizabilităţi au lipsit cu desăvărşire in "sistemul instituţional de ocrotire". Existenţa acestor persoane era cunoscută doar de familie şi de specialiştii care ofereau servicii medicale, educaţionale şi de recuperare.
Izolarea şi invizibilitatea socială a persoanelor cu dizabilităţi, care nu aveau capacitatea de a contribui la bunăstarea economică a unui "stat perfect", au dispărut o dată cu instaurarea statului democratic. In schimb, au apărut alte probleme, la fel de imorale. Din pricina unor lacune legislative, persoanele cu handicap au devenit o adevărată "mină de aur" pe piaţa forţei de muncă şi atrag după sine profituri mai mult decăt grase.
Conform statisticilor Agenţiei Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, la ora actuală in Romănia există peste 500.000 de oameni cu dizabilităţi. Din păcate, tot atătea oportunităţi de afaceri şi la fel de multe modalităţi de accesare a unor fonduri destinate exclusiv handicapaţilor. Pe scurt, Legea 488 din 2006, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, a obligat firmele cu peste 50 de angajaţi să facă loc şi persoanelor cu dizabilităţi, intr-o proporţie de patru la sută, pe statul de plată. Dacă nu vor sau nu pot, firmelor li se oferă alternative, traduse prin plata unor obligaţii la bugetul de stat sau contractarea de produse şi servicii de la unităţi comerciale protejate: "Persoanele juridice sau private pot opta fie să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentănd 50% din salariul minim brut pe ţară, inmulţit cu numărul de locuri de muncă in care nu au angajat persoane cu handicap, fie să achiziţioneze produse sau servicii de la unităţi protejate autorizate, in sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat". Oricum, firmele care angajează persoane cu handicap beneficiază insă de o serie de facilităţi: deducerea la calculul profitului impozabil a sumelor aferente adaptării locurilor de muncă protejate şi, respectiv, scutirea de impozit pe veniturile salariale.
LEGISLAŢIE PERMISIVÃ.... Actul normativ, care ar trebui să apere interesele persoanelor cu handicap, are şi o serie de părţi halucinante. In primul rănd, unităţile protejate pot comercializa absolut orice pe piaţa romănească. De aceea, nici nu e de mirare că pe teritoriul Romăniei au apărut o serie de "firme cu dizabilităţi", care se ocupă cu confecţionarea de maşini-unelte, motostivuitoare, tractoare, programe de soft şi IT, consultanţă economică şi juridică, etc. Mai mult, pentru a deveni unitate protejată şi pentru a beneficia de facilităţile fiscale, solicitanţii nu au mare lucru de făcut. Trebuie să depună la Secretariatul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap un dosar ce va conţine: cererea pentru eliberarea autorizaţiei, actul constitutiv şi statutul, certificatul de inmatriculare, un tabel cu structura şi numărul personalului, copii de pe contractele individuale de muncă ale persoanelor cu handicap, copii de pe certificatele de incadrare intr-o categorie de persoane cu handicap şi certificatul de inregistrare fiscală. O dată cu acestea, secretarul de stat al S.S.P.H. va emite un ordin de autorizare a solicitantului ca unitate protejată. Autorizaţia va fi valabilă pe perioada in care sunt indeplinite criteriile de autorizare.
CALCULE MATEMATICE. Să spunem că, de exemplu, firma "Gigel SRL" doreşte să obţină un contract de publicitate de la un mare operator de telefonie mobilă din Romănia, care are 4.000 de angajaţi. Pentru acest scop şi pentru a beneficia de prevederile Legii 448, ziarul infiinţează o firmă căpuşă, "Gigel protejat", angajănd trei persoane, dintre care una cu handicap. Conform legislaţiei, operatorul de telefonie mobilă ar trebui fie să aibă angajate exact 160 de persoane cu dizabilităţi, fie să cumpere produse de la unităţi protejate, in sumă totală de 35.200 RON. Adică in valoare de 50% din salariul minim brut, raportat la numărul de anagajaţi cu handicap. Evident, in această situaţie, pentru a se incadra in paragraful legii, operatorul de telefonie mobilă va cumpăra de la "Gigel protejat" un produs media de marketing şi publicitate. Fără doar şi poate, persoana cu dizabilităţi nu a avut nici o contribuţie la acest serviciu, ci doar a stat ca paravan pentru nişte oameni lipsiţi de scrupule. Şi asta nu e nimic in comparaţie cu alte situaţii, in care astfel de "unităţi protejate" au căpuşat marile instituţii şi intreprinderi de stat livrăndu-le tot soiul de servicii şi produse, in baza Legii 448, care nu au nici cea mai mică legătură cu vreo muncă depusă de vreo persoană cu dizabilităţi. Altfel spus, prin aceste entităţi se deturnează bani de la bugetul de stat, astfel incăt fondurile ce ar trebui plătite ca şi amendă de companii sau instituţii publice nu mai ajung in trezoreria Ministerului Finanţelor.
Pănă in 1989, datele oficiale cu privire la persoanele cu dizabilităţi au lipsit cu desăvărşire in "sistemul instituţional de ocrotire". Existenţa acestor persoane era cunoscută doar de familie şi de specialiştii care ofereau servicii medicale, educaţionale şi de recuperare.
Izolarea şi invizibilitatea socială a persoanelor cu dizabilităţi, care nu aveau capacitatea de a contribui la bunăstarea economică a unui "stat perfect", au dispărut o dată cu instaurarea statului democratic. In schimb, au apărut alte probleme, la fel de imorale. Din pricina unor lacune legislative, persoanele cu handicap au devenit o adevărată "mină de aur" pe piaţa forţei de muncă şi atrag după sine profituri mai mult decăt grase.
Conform statisticilor Agenţiei Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, la ora actuală in Romănia există peste 500.000 de oameni cu dizabilităţi. Din păcate, tot atătea oportunităţi de afaceri şi la fel de multe modalităţi de accesare a unor fonduri destinate exclusiv handicapaţilor. Pe scurt, Legea 488 din 2006, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, a obligat firmele cu peste 50 de angajaţi să facă loc şi persoanelor cu dizabilităţi, intr-o proporţie de patru la sută, pe statul de plată. Dacă nu vor sau nu pot, firmelor li se oferă alternative, traduse prin plata unor obligaţii la bugetul de stat sau contractarea de produse şi servicii de la unităţi comerciale protejate: "Persoanele juridice sau private pot opta fie să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentănd 50% din salariul minim brut pe ţară, inmulţit cu numărul de locuri de muncă in care nu au angajat persoane cu handicap, fie să achiziţioneze produse sau servicii de la unităţi protejate autorizate, in sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat". Oricum, firmele care angajează persoane cu handicap beneficiază insă de o serie de facilităţi: deducerea la calculul profitului impozabil a sumelor aferente adaptării locurilor de muncă protejate şi, respectiv, scutirea de impozit pe veniturile salariale.
LEGISLAŢIE PERMISIVÃ.... Actul normativ, care ar trebui să apere interesele persoanelor cu handicap, are şi o serie de părţi halucinante. In primul rănd, unităţile protejate pot comercializa absolut orice pe piaţa romănească. De aceea, nici nu e de mirare că pe teritoriul Romăniei au apărut o serie de "firme cu dizabilităţi", care se ocupă cu confecţionarea de maşini-unelte, motostivuitoare, tractoare, programe de soft şi IT, consultanţă economică şi juridică, etc. Mai mult, pentru a deveni unitate protejată şi pentru a beneficia de facilităţile fiscale, solicitanţii nu au mare lucru de făcut. Trebuie să depună la Secretariatul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap un dosar ce va conţine: cererea pentru eliberarea autorizaţiei, actul constitutiv şi statutul, certificatul de inmatriculare, un tabel cu structura şi numărul personalului, copii de pe contractele individuale de muncă ale persoanelor cu handicap, copii de pe certificatele de incadrare intr-o categorie de persoane cu handicap şi certificatul de inregistrare fiscală. O dată cu acestea, secretarul de stat al S.S.P.H. va emite un ordin de autorizare a solicitantului ca unitate protejată. Autorizaţia va fi valabilă pe perioada in care sunt indeplinite criteriile de autorizare.
CALCULE MATEMATICE. Să spunem că, de exemplu, firma "Gigel SRL" doreşte să obţină un contract de publicitate de la un mare operator de telefonie mobilă din Romănia, care are 4.000 de angajaţi. Pentru acest scop şi pentru a beneficia de prevederile Legii 448, ziarul infiinţează o firmă căpuşă, "Gigel protejat", angajănd trei persoane, dintre care una cu handicap. Conform legislaţiei, operatorul de telefonie mobilă ar trebui fie să aibă angajate exact 160 de persoane cu dizabilităţi, fie să cumpere produse de la unităţi protejate, in sumă totală de 35.200 RON. Adică in valoare de 50% din salariul minim brut, raportat la numărul de anagajaţi cu handicap. Evident, in această situaţie, pentru a se incadra in paragraful legii, operatorul de telefonie mobilă va cumpăra de la "Gigel protejat" un produs media de marketing şi publicitate. Fără doar şi poate, persoana cu dizabilităţi nu a avut nici o contribuţie la acest serviciu, ci doar a stat ca paravan pentru nişte oameni lipsiţi de scrupule. Şi asta nu e nimic in comparaţie cu alte situaţii, in care astfel de "unităţi protejate" au căpuşat marile instituţii şi intreprinderi de stat livrăndu-le tot soiul de servicii şi produse, in baza Legii 448, care nu au nici cea mai mică legătură cu vreo muncă depusă de vreo persoană cu dizabilităţi. Altfel spus, prin aceste entităţi se deturnează bani de la bugetul de stat, astfel incăt fondurile ce ar trebui plătite ca şi amendă de companii sau instituţii publice nu mai ajung in trezoreria Ministerului Finanţelor.
 |
| DEFECŢIUNE. Subvenţiile nu ajung la cei care au nevoie |
SITUAŢIE ALARMANTÃ.... La nivel de Romănia există peste 500 de unităţi comerciale protejate. Cel puţin aşa rezultă de pe site-ul oficial al Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Handicap. Cel mai adesea, firmele au angajate trei persoane, dintre care doar una cu dizabilităţi, care e angajată doar pe hărtie şi care primeşte un salariu minim pe economie. Evident, cooptarea in schemă a unei persoane cu handicap este o condiţie sine qua non pentru autorizarea ca unitate protejată. In general, obiectul de activitate al acestor entităţi este comerţ cu produse alimentare, produse de birotică şi IT sau intermedieri care, evident, mai apoi sunt subcontractate altor firme, ce nu au de a face cu persoanele cu dizabilităţi. Fără doar şi poate, persoana cu handicap nu are nici un rol real şi nici o contribuţie in produsul finit sau serviciul oferit de unitatea protejată. In concluzie, totul este o perdea de fum, in scopul obţinerii facile de profit. Situaţia unităţilor protejate seamănă izbitor cu cea a organizaţiilor neguvernamentale, care, cu ani in urmă, au beneficiat la scutirea de taxe vamale pentru introducerea maşinilor stăine in Romănia. Sunt notorii situaţiile in care anumite ONG-uri au adus in ţară maşini frigorifice, tiruri, camioane de mare tonaj şi căte şi mai căte. Soluţia pentru indreptarea situaţiei ar fi una simplă: corelarea cifrei de afaceri lunare a fiecărei entităţi protejate cu numărul de persoane cu dizabilităţi angajate. Recte, stabilirea unui plafon maxim in cifra de afaceri a unităţii protejate de 5.000 RON pentru o persoană cu dizabilităţi angajată pe lună. Acum mai urmează ca statul să mai şi vrea să facă asta!
Handicapaţi de inchiriat
Pe raza judeţului Timiş există un număr de opt unităţi comerciale protejate, dintre care una funcţionează chiar intr-o cameră de cămin din Complexul Studenţesc. Surse din cadrul Primăriei Timişoara susţin că majoritatea acestor "firme căpuşă" nu au nimic de a face cu programul instituţional al persoanelor cu handicap, ci doar sunt in goană pentru realizarea unor profituri grase şi neavenite. S-a ajuns pănă acolo incăt diverse persoane au ajuns să bată la uşa instituţiilor de ocrotire a persoanelor cu handicap şi să ceară celor din conducerea centrelor să le "inchirieze" o persoană cu dizabilităţi, pentru infiinţarea unor firme. Cel mai notoriu exemplu este cel al unui profesor universitar de la ISE Timişoara, care a dorit "un tănăr" care să-l ajute să incheie un contract de consultanţăcu Combinatul Siderurgic Hunedoara. No comment!
