Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În plină criză financiară, premierul Emil Boc nu renunţă la ambiţia de a construi un stadion ultramodern la Cluj-Napoca, o lucrare în valoare de 70 de milioane de euro. De altfel, ultimul act pe care l-a semnat Boc în calitate de primar al municipiului Cluj-Napoca, după ce a fost desemnat ca prim-ministru, a fost chiar autorizaţia de construire a acestui megastadion.
Proiectul iniţial, demarat în anul 2004, era unul realist şi necesar municipiului Cluj. El prevedea reabilitarea Stadionului "Ion Moina" şi aducerea lui la standardele europene.
În acest scop, în aprilie 2004, Consiliul Judeţean Cluj, reprezentat de Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Privat al Judeţului Cluj (RAADPP) în calitate de "autoritate contractantă", semna Contractul nr. 50 cu SC Construcţii Napoca SA, în calitate de executant, referitor la obiectivul de investiţii: reabilitare şi modernizare stadion municipal. Stadionul urma să fie modernizat în două etape. În acest scop, RAADPP Cluj a organizat şi o licitaţie pentru desemnarea proiectantului care să întocmească proiectul tehnic al lucrării. Licitaţia a fost câştigată de Universitatea Tehnică. Echipa de proiectanţi a vizitat mai multe stadioane din Ungaria şi a studiat documentaţia mai multor stadioane europene, omologate de UEFA şi FIFA, după care a întocmit proiectul şi l-a înaintat Consiliului Judeţean.
INIŢIAL, PROIECTUL COSTA 5 MILIOANE DE EURO
Conform prevederilor contractului, prima etapă viza reabilitarea şi modernizarea tribunei a II-a şi a peluzei, plus reţele exterioare de utilităţi. Lucrările urmau să dureze 24 de luni, până la 23 aprilie 2006. Costul total al acestei lucrări a fost prevăzut în contract la valoarea de 2,2 milioane de euro. Cea de-a doua etapă, rămasă nelicitată, includea modernizarea tribunei I. În final, Clujul ar fi avut un stadion modern de 30.000 de locuri la un cost maxim de 5 milioane de euro. Contractul dintre Consiliul Judeţean şi firma Napoca Construcţii nu a fost reziliat, suspendat sau oprit, cum la fel, hotărârea de Consiliu Judeţean nu a fost revocată sau suspendată. Cert este că schimbarea politică a conducerii Consiliului Judeţean Cluj la finele anului 2004 (PD- L a luat locul PSD) a pus cruce acestui proiect. Astfel, în anul 2005 nu s-a mai alocat nici un ban pentru continuarea lucrărilor de modernizare, unul dintre motive fiind acela că se căuta un nou amplasament.
DE LA 5 LA 70 DE MILIOANE DE EURO
După mai mulţi ani de tergiversări, în care, pe fondul disputelor politice dintre PSD şi PD-L, nu s-a mişcat o cărămidă la Stadionul "Ion Moina", în primăvara anului 2008, edilii Clujului au reluat proiectul. Acelaşi proiectant a câştigat licitaţia şi a venit cu un proiect mai "ambiţios" de construire a unui stadion la standarde internaţionale, pe amplasamentul vechiului "Ion Moina". Însă costurile lucrării ar fi urmat să crească de la 5 la 30 de milioane de euro. Nici această lucrare nu a fost măcar începută. În sfârşit, în vara anului 2008, apropiindu-se alegerile parlamentare, edilii Clujului şi-au adus aminte că au o promisiune de îndeplinit în faţa electoratului şi au reluat proiectul. La 21 iulie 2008, primarul Emil Boc şi preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, au susţinut o conferinţă de presă, unde şi-au anunţat intenţia de a demara un parteneriat între instituţiile pe care le conduc în vederea realizării stadionului şi a unei săli polivalente moderne. "Vom propune Consiliului Local şi Consiliului Judeţean realizarea în cadrul aceluiaşi complex sportiv a unui stadion cu peste 30.000 de locuri şi a unei săli polivalente cu peste 10.000 de locuri. A fost semnat contractul pentru proiectare cu Universitatea Tehnică, iar acum aceasta urmează să semneze contractul cu subcontractorii. Deoarece la nivelul Consiliului Judeţean nu sunt banii necesari pentru realizarea stadionului, ne-am gândit la un parteneriat cu Primăria, care să cuprindă atât stadionul, cât şi o sală polivalentă", a precizat şi Tişe. "Totul este absolut legal, suntem doi jurişti care au studiat situaţia şi nu venim în faţa dumneavoastră cu iluzii", a spus Emil Boc. Costurile totale estimate pentru construirea stadionului, a turnului de lângă acesta şi a sălii polivalente se ridică la 70 de milioane de euro, iar termenul de finalizare a lucrărilor este finele anului 2010. În ceea ce priveşte finanţarea, Primăria a anunţat că va realiza o asociere cu o parte a terenului administrat de RADP în zona Becaş, în spatele magazinului Selgros. "Nu pot să spun acum dacă este cineva interesat de acel teren, dar se va construi ceea ce permite Planul Urbanistic General. Va fi organizată o licitaţie internaţională şi vom vedea", a încheiat primarul Emil Boc. Acesta nu a exclus nici posibilitatea de a primi bani de la Guvern pentru finanţarea complexului sportiv: "O să câşigăm alegerile în toamnă, dar nu mă bazez exclusiv pe banii naţionali. Putem construi aceste obiective şi cu finanţare locală", a declarat Emil Boc.
AUTORIZAŢIE ILEGALĂ?
Dar banii necesari pentru acest proiect ambiţios nu constituie singura problemă pentru edilii Clujului (în paranteză fie spus, noi nu negăm necesitatea unui stadion ultramodern la Cluj, dimpotrivă, am dori din tot sufletul ca toate oraşele care au echipe de fotbal competitive să aibă măcar un stadion la standarde internaţionale). Astfel, potrivit unui grup de arhitecţi din Cluj-Napoca, "sunt încălcate mai multe prevederi legale, şi anume:
1. Legea 350/2001 modificată de OUG 27/2008, care precizează că modificarea POT şi CUT pentru o unitate teritorială de referinţă (UTR) se poate face doar printr-un PUZ (Plan Urbanistic Zonal) care să reglementeze modul de construire pentru întreaga UTR. Dl Emil Boc şi proiectanţii care au câştigat licitaţia (şi nu un concurs de arhitectură, cum era normal) pentru construirea acestui stadion susţin că «reconstruirea» stadionului vechi nu necesită nici o documentaţie de urbanism care să reglementeze modul de construire, lucru fals din mai multe cauze: o dată că noua construcţie este mult mai mare decât cea veche (POT şi CUT cresc), are în plus un parcaj subteran (vechiul stadion nu îl avea), este amplasat altfel decât cel demolat (deci, limitele de amplasare sunt schimbate), apare un turn de 25 de etaje, ceea ce înseamnă o extindere cu un nou corp, care nu are nimic în comun cu funcţiunea admisă în zonă;
2. Se încalcă HG 525/1996 - Regulamentul general de urbanism care pentru stadioane prevede un loc de parcare la 30 de persoane + trei parcări de autocare, proiectul autorizat neavând atâtea locuri pentru o capacitate de 30.000 de locuri;
3. Se încalcă OUG 114/17.10.2007, art. 71 alin. (1) şi (2), care nu permite schimbarea, reducerea sau strămutarea spaţiilor verzi existente sau reglementate prin documentaţii de urbanism (conform PUG Cluj-Napoca, amplasamentul este situat în V3 - spaţii verzi pentru agrement, subzona V3b - Complexe şi baze sportive)".
Acuzaţii respinse
În legătură cu autorizările în cauză, Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj, ne-a transmis că, în conformitate cu Regulamentul Local de Urbanism, aferent Planului Urbanistic General, în zona în cauză (UTR 3 B) sunt admise construcţiile şi instalaţiile specifice, conform proiectelor avizate. Pentru zona respectivă s-a elaborat un PUZ care reglementează utilizarea terenurilor şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile PUG - mai precizează dl Tişe, adăugând că "această documentaţie de urbanism a fost prezentată, analizată şi avizată de Comisia de Urbanism a Municipiului Cluj-Napoca şi urmează a fi analizată în vederea avizării şi în cadrul Comisiei Tehnice de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, de pe lângă Consiliul Judeţean". În concluzie, dl Tişe precizează: "Având în vedere faptul că stadionul se suprapune peste amplasamentul iniţial şi nu se schimbă funcţiunea urbanistică existentă, s-a emis autorizaţia de construire nr. 2135/07.01.2009, cu următoarea condiţie: lucrările de construcţie pot fi demarate în baza unor proiecte separate, urmând ca obiectivul să fie integrat în documentaţia PUZ-ului aferent zonei".
