Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit ieri seară în jurul
orei 20:30 pe Aeroportul “Henri Coandă” pentru a participa azi la Consiliul
NATO-Rusia. Aeronava prezidenţială a fost precedată de alte două avioane
care i-au adus la Bucureşti pe ministrul de Externe rus Serghei Lavrov împreună
cu alţi participanţi la reuniune. Liderul de la Kremlin a fost întâmpinat la
Aeroportul Otopeni de ministrul de Externe român, Adrian Cioroianu.
• VIDEO
Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit ieri seară în jurul orei 20:30 pe Aeroportul “Henri Coandă” pentru a participa azi la Consiliul NATO-Rusia.
Aeronava prezidenţială a fost precedată de alte două avioane care i-au adus la Bucureşti pe ministrul de Externe rus Serghei Lavrov împreună cu alţi participanţi la reuniune. Liderul de la Kremlin a fost întâmpinat la Aeroportul Otopeni de ministrul de Externe român, Adrian Cioroianu.
Sosirea lui Putin la Bucureşti a fost tratată cu multă precauţie de serviciile secrete şi de pază. Lunetiştii s-au instalat deasupra intrării oficiale în aeroport cu ore bune înainte ca nava prezidenţială să aterizeze. Toate tufişurile au fost controlate cu atenţie, iar unul dintre angajaţii antitero a controlat zona apropiată locului de aterizare cu un aparat de detectare a radiaţiilor. Coloana de maşini a aşteptat pentru delegaţia rusă a aşteptat aproape două ore până la aterizarea aeronavei, timp în care steguleţul Rusiei de la limuzina Mercedes în care urma să se urce liderul de la Kremlin a fost acoperit cu o husă neagră până în momentul aterizării.
CIOROIANU... MAI LA COADĂ. Preşedintele rus a coborât din aeronava prezidenţială relaxat, dar sobru. Ajuns la sol, a dat mâna cu toţi membrii delegaţiei de întâmpinare care i-au fost prezentaţi rând pe rând de către ambasadorul Rusiei la Bucureşti. Ultimul cu care Putin a dat mâna a fost ministrul de Externe Cioroianu, care s-a învârtit de câteva ori în jurul liderului rus cu mână întinsă, Putin fiind însă mult mai interesat să salute ceilalţi membri ai delegaţiei de întâmpinare.
CONTEXT. Preşedintele rus a fost invitat de NATO la 23 ianuarie să participe la un Consiliu NATO-Rusia organizat cu ocazia Summit-ului Alianţei de la Bucureşti. Peste circa trei săptămâni, liderul de la Kremlin a produs oarecum surpriză anunţând, prin intermediul ministrului de Externe Serghei Lavrov, că acceptă invitaţia Alianţei Nord-Atlantice. Relaţiile Rusia-NATO, dar şi relaţiile Moscova-Bucureşti au cunoscut o deteriorare constantă în ultimii ani, din diferite motive. Dacă în cazul relaţiei cu Occidentul motivele invocate sunt extinderea NATO şi scutul antirachetă, în cazul României răcirea s-a produs mai ales după aderarea României la NATO şi UE şi în contextul eforturilor României de a-şi diminua dependenţa energetică de Rusia şi de a-şi diversifica sursele de aprovizionare energetică. Facilităţile acordate de România forţelor americane la bazele din Dobrogea au fost, de asemenea, motiv de nemulţumire pentru Rusia.
PROGRAM. Vladimir Putin va participa azi la Consiliul NATO-Rusia. Potrivit ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de RIA Novosti, în cadrul summit-ului, Vladimir Putin va aduce în discuţie problema independenţei Kosovo şi extinderea Alianţei Nord-Atlantice. Miercuri, misiunea Permanentă a Rusiei la NATO a primit două variante de program privind Consiliul NATO-Rusia, cea iniţială prevăzând şi o declaraţie a preşedintelui Putin, care ulterior a fost anulată, însă un oficial NATO a precizat că este vorba despre o neînţelegere provocată probabil de birocraţie.
ALTFEL. Venirea lui Putin aseară, într-un Bucureşti sleit după o zi de dezbateri aprinse şi decizii mai mult triste, în care trei state susţinute de SUA nu şi-au văzut visul cu ochii, este încărcată de simboluri. Hotărâtă să împiedice extinderea NATO până la frontierele sale, Rusia a obţinut ieri la Bucureşti, fără să mişte un deget, o amânare sine die pentru Ucraina şi Georgia. De ce sine die, când NATO a dat asigurări că situaţia nu e chiar atât de neagră precum o văd cei implicaţi? Pentru că, de fapt, nimeni nu poate da asigurări că la următoarele examinări ale dosarelor celor două candidate se va avansa vreun pic. Ţinând cont de fragilitatea scenei politice interne din cele două state şi de ostilitatea unei bune părţi a populaţiei Ucrainei la adresa NATO, nimic nu poate fi garantat. Europa “veche”, a Franţei şi a Germaniei, a reuşit să se impună la summit-ul de la Bucureşti, tăind din influenţa Washingtonului, tocmai de teama subminării influenţei sale în Alianţă. Deciziile în privinţa Ucrainei şi Georgiei stau mărturie acestei idei.
