x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ideea barierei la intrarea în Mamaia, veche din 1990

0
Autor: Eliza Dumitrescu 26 Aug 2010 - 00:00
Ideea barierei la intrarea în Mamaia, veche din 1990 /Jurnalul foto


Potrivit cifrelor oficiale, în vara anului 1990 erau aşteptaţi pe litoral aproximativ 100.000 de turişti. Aici nu începuse privatizarea şi întreaga activitate era coordonată de Centrala ONT Litoral (Oficiul Naţional pentru Turism). Cheltuielile pentru sezonul estival 1990 se învârteau în jurul cifrei de 200.000 de lei, după cum a declarat pentru presa vremii Pompiliu Dimancea, pe atunci director general al amintitei Centrale.



În plin asalt turistic, lucrurile nu mergeau însă prea bine la mare. Situaţia de acolo vorbea despre acelaşi start - ratat - de majoritatea întreprinderilor de stat existente în 1989. Turiştii se plângeau de aspectul staţiunilor şi de aprovizionarea defectuoasă. Administratorii staţiunilor dădeau explicaţii presei. Cauza principală a lipsurilor era imposibilitatea furnizorilor tradiţionali de a-şi onora obligaţiile. Astfel, la Mamaia, "perla litoralului românesc", turiştii trebuia să se culce o dată cu găinile sau să facă plimbări romantice dotaţi cu lanterne, pentru că staţiunea plutea în nopţile de vară ale lui '90 într-o beznă să o tai cu cuţitul. Asta pentru că din cele 15.000 de becuri cu halogen necesare fabrica de la Timişoara nu furnizase decât 1.000, declarase pentru România liberă Tudor Baltă, directorul staţiunii.

Dacă la fiecare răsărit se rezolva natural problema iluminatului, asta nu însemna că imaginea îndrăgitei staţiuni avea de câştigat. Pe peluze nu mai creşteau flori, ci Dacii, Oltcituri, corturi şi grămezi de gunoaie. La mare, la soare, românii confundau libertatea cu domnia bunului plac. Se campa pe orice petic de iarbă şi se trăgea maşina la umbra copacilor din părculeţe, ignorând parcările cu plată şi locuri sporite special pentru acel sezon. Exasperat de degringolada din staţiune, directorul Tudor Baltă şi-a exprimat, în premieră, ideea de a se închide staţiunea, asemenea Costineştiului, iar accesul "să se facă numai pe bază de barieră şi legitimaţie".

O altă sursă de disconfort pentru iubitorii de mare a fost în acea vară aprovizionarea cu alimente şi lichide. În lipsa unei iniţiative legislative, la restaurantele hotelurilor încă se mai mânca pe bază de meniu prestabilit şi pe bonuri. Existau două pachete de pensiune, mai sărăcăcioase, pentru români, şi două pentru străini. Cele pentru români erau de 34 şi respectiv 64 de lei, iar cele pentru străini de 110 şi respectiv 120 de lei. Din experienţă însă turiştii români ştiau că meniurile de 34 şi de 64 lăsau mult de dorit şi îşi umpleau cu provizii portbagajele Daciilor şi mai încropeau câte o gustare, după plac, în camerele de hotel.

Cu sucuri, litoralul se aproviziona tradiţional de la Feteşti, care producea "Fruct-Cola", şi de la Întreprinderea "Munca" din Ovidiu, care livra Pepsi-Cola. Feteştiul însă nu onora aproape deloc contractele, pe motiv că esenţa pentru suc, furnizată de o unitate din Braşov, întârzia să apară. Astfel, la Mangalia, furnizorii nu asigurau decât 40% din necesarul de băuturi răcoritoare, potrivit unei declaraţii a lui Alexandru Drăguşin, director IHR Mangalia, preluată de Adevărul.
Deşi berea se producea chiar la Constanţa, consumatorii n-aveau decât să-şi pună pofta în cui: nu se găsea. Sporadic apăreau însă lichioruri de fructe şi coniac.

O alternativă erau shop-urile, magazine destinate înainte de 1989 turiştilor străini care plăteau în valută şi care încă mai funcţionau. Dar şi aici stocurile de produse "străine" erau insuficiente. Prin campinguri şi pe plajă românii mai cumpărau una alta de la tradiţionalii bişniţari polonezi sau ruşi secondaţi acum îndeaproape cu iniţiativă.

Anul 1990 a reprezentat pentru turismul naţional începutul declinului la capitolul vizitatori străini. La Mamaia, în acea vară, numărul lor a scăzut dramatic. Dacă în 1989 se cazaseră la Hotelul "Internaţional", unitate concepută special pentru turiştii de peste graniţe, peste 10.000 de străini, în 1990 se spera să se atingă măcar cifra de 5.000 până la sfârşitul sezonului. Ruşii încă mai erau vizitatorii majoritari ai litoralului românesc, reprezentând jumătate din clienţii "Internaţionalului".

Posibilităţile de distracţie din staţiuni trimiteau cu gândul la o atmosferă de sanatoriu. Turiştii se mai puteau bucura măcar de o premieră culturală. La Muzeul de Artă din Constanţa (MAC) fusese deschisă o expoziţie cu obiecte care în deceniul din urmă bucurase doar ochii Ceauşeştilor şi ai apropiaţilor lor. Direct de la vila din Neptun a cuplului poposiseră pentru o vară, în sălile MAC, lucrări de Nicolae Grigorescu, Luchian, Andreescu, Petraşcu, Tonitza, Gheaţă, Marius Bunescu, ceramică românească din secolul al XVIII-lea, vase din Extremul Orient.
Citeşte mai multe despre:   acum 20 de ani

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Ross Welford: Un scriitor ajutat de șomaj

Ross Welford: Un scriitor ajutat de șomaj
Şomajul l-a împins pe britanicul Ross Welford să se apuce de scris. A lucrat în televiziune însă nu mai primea proiectele de care avea nevoie. Și-a folosit timpul liber ca să scrie un roman pentru copii. Nu...

Parchetul General cere în instanță anularea adopției Sorinei

Parchetul General cere în instanță anularea adopției Sorinei
Procurorul general al României a înaintat, ieri, Tribunalului Mahedinţi, emiterea unei ordonanțe președințiale, în vederea interzicerii scoaterii de pe teritoriul național a minorei Sorina, care, la sfârșitul...

Amigdalele nu se scot. Se netezesc cu laser

Amigdalele nu se scot. Se netezesc cu laser
Durerea în frunte între sprâncene nu e cauzată doar de sinuzită. Trebuie să se facă diferenţa între o amigdalită cu roşeaţă în gât şi amigdalitele cu puroi. Interviu cu profesor doctor Codruţ...

Scandalul Mehedinți. Lazăr lovește de dincolo de pensie

Scandalul Mehedinți. Lazăr lovește de dincolo de pensie
Galerie Foto Șefa „Urmăririlor Penale” din cadrul Parchetului Curții de Apel Craiova, Maria Antoaneta Pițurcă, implicată, la sfârșitul săptămânii trecute, în operațiunea de extragere a fețiței de 9 ani, Sorina, de...

Ultima aroganță la Cotroceni: 50.000 € aruncați în grădină

Ultima aroganță la Cotroceni: 50.000 € aruncați în grădină
Galerie Foto Scăpat de „povara” alegerilor, Klaus Iohannis a fost foarte ocupat la sfârșitul lunii mai. Concret, la doar cinci zile după scrutinul din 26 mai, Administrația Prezidențială a contractat servicii de întrețin...

Sport în vremea caniculei

Sport în vremea caniculei
Meteorologii anunţă temperaturi ridicate în perioada următoare iar razele UV sunt mult mai periculoase decât în alte perioade ale anului. Ca să nu ne punem în pericol sănătatea, specialiştii ne recomandă...

1.000 de călători, zero bilete. Amintiri din personalul de Oltenița

1.000 de călători, zero bilete. Amintiri din personalul de Oltenița
Galerie Foto În anul 2002 am început să scriu un reportaj despre „trenul foamei”, sau „trenul blatiștilor”, pe ruta București Titan Sud - Oltenița, dar abundența de știri la televiziuni pe aceeași temă m-a făcut...

Procurorul Adina Florea reclamă, într-un act oficial, presiuni și amenințări la adresa SIIJ

Procurorul Adina Florea reclamă, într-un act oficial, presiuni și amenințări la adresa SIIJ
CSM urmeaz să valideze, în ședința de astăzi a Plenului, rezultatul concursului pentru ocuparea funcției de procuror șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, după ce, în urmă cu două...

Dr. Anca Vereanu, despre „Dinți într-o zi” și industria implanturilor

Dr. Anca Vereanu, despre „Dinți într-o zi” și industria implanturilor
Galerie Foto Românii sunt europenii cu dinţii cei mai prost îngrijiţi. Teama de durere, lipsa banilor şi, de foarte multe ori, lipsa educaţiei sanitare se numără printre motivele amânării vizitelor la stomatolog. Cei mai...

Sarah Perry: Credem că romanele sunt superioare televiziunii, dar sunt tot poveşti

Sarah Perry: Credem că romanele sunt superioare televiziunii, dar sunt tot poveşti
Galerie Foto Sarah Perry şi-a cucerit fanii cu romanele sale scrise în stil gotic şi cu poveşti care te ţin cu sufletul la gură. Şi-a publicat primul roman la vârsta de 34 de ani şi a cunoscut succesul abia după a doua...

STS avansează un general la gradul de milionar

STS avansează un general la gradul de milionar
Galerie Foto Serviciile speciale se dotează, în anul electoral al alegerilor europarlamentare și al alegerilor prezidențiale. Serviciul de Telecomunicații Speciale, instituția care are un rol deosebit de important în...
Serviciul de email marketing furnizat de