Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anul trecut, pe 24 septembrie 2010, peste 8.000 de poliţişti şi-au strigat drepturile în faţa Palatului Cotroceni. După acea zi, în câteva luni s-au produs schimbări radicale la vârful Poliţiei, demiteri şi chiar supărări prezidenţiale. Atât Traian Băsescu, cât şi Emil Boc au renunţat, urmare a incidentului, la escorta oficială. Am ajuns în luna aprilie 2011 şi constatăm că preşedintele este încă supărat pe Poliţie. A spus-o chiar domnia sa acum o săptămână la Covasna, anunţând că "de la o vreme a renunţat să mai iasă în public şi că atunci când o face, o face în continuare pe cont propriu, fără escorta Poliţiei".
Cum şeful statului dă semne că nu prea ar mai avea nevoie de Poliţie pentru escorta oficială, iar acum ceva vreme Liviu Popa, şeful Poliţiei Române, declara că sunt "suficienţi poliţişti beţivi şi nenorociţi", Traian Igaş, bossul de la Interne, s-a gândit că ar fi bine să reorganizeze într-un mod special ministerul pe care îl conduce. Chiar dacă asta ar însemna să lase pe drumuri vreo 9.000 de oameni dintr-un foc din structurile de Poliţie, Jandarmerie şi Pompieri. Astfel, pe 24 decembrie 2010, pe site-ul Ministerului de Interne a fost supus dezbaterii publice proiectul de lege privind unele măsuri speciale necesare pentru reducerea cheltuielilor bugetare la nivelul MAI, inclusiv prin reducerea numărului de personal. "Implicarea în fapte cu caracter penal, analiza antecedentelor disciplinare, comportamentul necorespunzător cerinţelor de etică şi deontologie profesională", iată doar câteva dintre criteriile prevăzute în proiectul de lege prin care MAI vrea să reducă numărul de posturi ale personalului.
Mii de angajaţi, aruncaţi în stradă
În data de 8 martie 2011, proiectul lui Igaş privind disponibilizările din MAI trece de Guvern. Dacă va trece şi de Camera Deputaţilor, unde este în acest moment şi care este Camera decizională pe acest proiect, mii de angajaţi de la Interne vor rămâne fără loc de muncă.
După ce pe 13 aprilie 2011, Opoziţia din Comisia de Apărare a respins proiectul Guvernului privind disponibilizarea de la Interne, pe 18 aprilie 2011, reprezentanţii puterii din Comisia de Administraţie l-au adoptat. Pentru că ambele comisii sunt sesizate pe fond cu acest proiect, astăzi, 2 mai, va avea loc o şedinţă comună a acestora, paralel cu plenul, pentru ca deputaţii să întocmească un raport final. Deputaţii din Comisia de Administraţie au eliminat articolul care prevedea că la poliţia locală se vor angaja cu prioritate, prin recrutare, dintre cei care au fost disponibilizaţi. "Eu cred că este o măsură corectă dacă proiectul va fi aplicat aşa cum a fost prezentat de minister.
În plus, pentru cei disponibilizaţi Ministerul de Interne va organiza cursuri speciale de recalificare",
ne-a declarat Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei pentru Administraţie Publică. Opoziţia nu este însă de aceeaşi părere. "Este un proiect prost, fără justificare. Este pentru prima dată când MAI îşi face redimensionare personală, iar pentru asta nu era nevoie de o lege specială, putea să dea o Ordonanţă de Urgenţă, nu să se folosească de mâna Parlamentului", a spus deputatul PNL George Scutaru, membru al Comisiei de Apărare. Potrivit acestuia, puterii îi va fi greu să-şi treacă proiectul de plen, pentru că de o lună şi jumătate reprezentanţii PDL-UDMR-UNPR nu reuşesc să se mobilizeze pentru a trece legile organice.
"Dacă în comisii au majoritate şi îl vor trece, îmi este greu să cred că îl vor trece şi de plen. Au nevoie de 167 de voturi, să vedem cum şi le vor strânge", a mai spus Scutaru, precizând că MAI va fi nevoit să facă o rectificare bugetară în cazul în care proiectul nu va fi adoptat.
Poliţişti, jandarmi şi pompieri, la peretele disponibilizărilor
Dacă proiectul de lege va trece de plen, potrivit unor surse neoficiale, vor rămâne fără loc de muncă 1.700 de poliţişti, 1.500 de poliţişti de frontieră, 2.100 de pompieri şi 2.700 de jandarmi. Dorinţa guvernaţilor de a reorganiza "din temelii" MAI a stârnit revolta sindicaliştilor.
"Dacă se vor face reduceri de personal, vor pleca aproximativ 7.000 de angajaţi din Poliţie, Jandarmerie şi ISU. Riscurile sunt foarte mari dacă pleacă oameni din structurile operative, iar efectele se vor vedea în stradă, prin creşterea infracţionalităţii", susţine Vasile Lincu, preşedintele sindicatului Pro Lex. Sindicaliştii spun că personalul auxiliar din MAI reprezintă aproximativ o treime din totalul angajaţilor. Reprezentanţii sindicatelor au declarat că în acest moment sunt în total 53.000 de poliţişti, aproximativ 30.000 de jandarmi, 28.000 de pompieri, dintre care ar trebui să fie disponibilizate 7.000 de cadre în prima tranşă şi încă 8.000 până la sfârşitul anului.
La rândul său, Marian Gruia, liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor (SNPPC), consideră că nu se face o distincţie clară între ceea ce înseamnă Poliţie şi celelalte structuri, afirmând că la capitolul poliţişti există deficit de personal. "Decizia Guvernului de a disponibiliza intră în contradicţie flagrantă cu Hotărârea de Guvern 1040 din 13 octombrie 2010, Strategia Naţională de Ordine Publică 2010-1013. Acolo spune negru pe alb că avem 13% funcţii neocupate în Poliţie şi că numărul dosarelor penale s-au dublat în 2009 faţă de 2005. Ceea ce se întâmplă reprezintă o destabilizare a sistemului de ordine publică, pentru că cei care vor rămâne nu vor face faţă. Din informaţiile mele, există un ordin al ministrului cu număr de secret prin care s-a stabilit numărul de funcţii care trebuie radiat din fiecare inspectorat. Spre exemplu, la Poliţia Bucureşti sunt 110 funcţii.
Vă amintiţi că la bilanţul Poliţiei Române, însuşi şeful Poliţiei a spus că sunt 6.400 de posturi neocupate. Haideţi să stabilim odată pentru întotdeauna ce înseamnă Poliţie. Ei pun la socoteală şi jandarmii, păi sunt aproape 30.000 de jandarmi, plus vreo 28.000 de pompieri. Sunt 53.000 de poliţişti la nivel naţional, iar cel puţin 10.000 sunt structuri de suport. La 20 de milioane de locuitori, faceţi un calcul şi să vedem cât iese. Ei includ mai multe structruri şi îi impart ca şi cum ar fi poliţişti." Acesta susţine că sindicatul său a făcut cinci scrisori de negociere, dar ministrul Igaş refuză categoric să discute cu ei.
Marian Gruia a subliniat că nu există transparenţă şi că totul este făcut politic. "Eu am spus că atunci când dăm aceşti oameni afară din sistem fără nici o protecţie socială, fără un salariu compensatoriu există pericolul ca unii dintre ei să treacă de partea cealaltă, pentru că nu vor avea cu ce să supravieţuiască. Din punctul meu de vedere, legea este neconstituţională, deoarece nu este atributul Parlamentului. Legea 360, privind Statutul Poliţistului, are la articolul 71 modalitatea în care se fac disponibilizările. Ei nu respectă acest termen de şase luni prevăzut în statut şi atunci au aruncat-o în grădina Parlamentului. Nu există o transparenţă totală, este totul făcut politic, deoarece sunt conştienţi că se slăbeşte sistemul de ordine publică."
18.000... 9000... nu se ştie
"Administraţie pentru toţi, siguranţă pentru fiecare." După motoul ăsta se presupune că se ghidează cei din cadrul Ministerului de Interne (MAI).Teoretic, căci, practic, domniile lor nu s-au sinchisit să răspundă nici măcar la o solicitare trimisă de ziarul nostru pe tema disponibilizărilor anunţate de Traian Igaş (foto). Disponibilizări în jurul cărora s-a creat o adevărată secretomanie, cu toate că cei din cadrul MAI se declară extrem de transparenţi. Atât de transparenţi, încât din data de 24 decembrie 2010, de când proiectul de lege privind disponibilizările de la Interne a fost supus dezbaterii publice, au tot jucat "alba-neagra" cu mult-trâmbiţata reorganizare a MAI, aflată într-o continuă schimbare de la o zi la alta.
Despre disponibilizări, numai de bine! Cum oficial totul se face "în tăcere", singurele cifre vehiculate în legătură cu numărul celor disponibilizaţi sunt venite din partea sindicatelor de Poliţie şi din zona Parlamentului. Traian Igaş a negat că 18.000 de oameni vor fi lăsaţi pe drumuri, dar evită, ca de obicei, să dea răspunsuri exacte. "Numărul de 18.000 este în imaginaţia unora. Niciodată nu am avansat un număr clar, pentru că nu am finalizat acest proces de a identifica toate poziţiile care trebuie eliminate din schemă. Ne oprim undeva la jumătate, aproximativ 9.000, dar nu este o cifră clar conturată." Se pare că "bunul" obicei de a nu răspunde solicitărilor se practică în Ministerul de Interne, căci sindicaliştii din Poliţie par să aibă aceeaşi problemă cu însuşi şeful Internelor. Marian Gruia, preşedintele SNPPC, susţine că sindicatul său a trimis cinci scrisori de negociere, dar ministrul Igaş refuză categoric să discute cu ei.
