x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Impartirea pe sectoare, dupa model ceausist

0
12 Iun 2004 - 00:00

ANCHETA

In momentul de fata, Bucurestiul este "gestionat" strict dupa interese de partid. Sectoarele, delimitate aiuristic, sunt conduse de primari PSD, al caror unic scop este sa "taxeze" electoral Primaria Capitalei si invers. Nici pentru unii, nici pentru altii, sistematizarea europeana a Capitalei nu se afla pe lista prioritatilor. Asa se face ca Bucurestiul a ajuns un oras fara identitate, dar mai ales fara perspective urbanistice moderne.

DANIELA DUMITRESCU, EUGEN CIUFU

In Franta sau Germania, regulamentele de construire sunt foarte stricte pentru ca exista o traditie de locuire urbana. Spre deosebire de celelalte capitale europene, Bucurestiul are o structura urbana foarte diferita. "Acolo totul este construit pe sistemul strada si insula de constructii. Asta da o anumita omogenitate a cladirilor. Daca am face o macheta a Parisului, totul este foarte regulat. Avem un pozitiv care este reprezentat de constructii si un negativ reprezentat de spatiile libere. In Bucuresti, raportul intre liber si construit este mult mai vag. Din punct de vedere al modului in care se poate interveni in oras acest raport ridica niste probleme, pe care regulamentele de constructie nu le pot rezolva", mai spune arhitectul Dan Marin.

Modelul european

In strainatate protectia rezidentiala nu este legata numai de dorinta de a conserva aspectul orasului si patrimoniul arhitectural, ci si de motive strict economice. La noi, un exemplu din punct de vedere al degradarii este cartierul Primaverii. Acesta obisnuia sa fie un cartier cu o densitate scazuta si un anumit confort. In momentul in care densitatea a crescut, au inceput sa apara cladiri inalte, care iau din lumina si scad confortul. In aceste conditii, valoarea economica a terenului scade. O speculatie veroasa aduce beneficii pe termen scurt. Nimeni nu se va mai muta intr-o casa care are la trei metri langa ea o cladire de birouri, fara nici un orizont. "Este ceea ce se numeste dezvoltare durabila a unui oras, care ar trebui sa ia in considerare toti acesti parametri, nu numai anumiti parametri si pe termen scurt. Planul urbanistic zonal ar trebui sa fie urmat de o alta documentatie, situata la limita dintre urbanism si conservare urbana, care sa detalieze aceste aspecte. In Franta se numeste plan de salvgardare si de punere in valoare. Dupa ce s-au stabilit coeficientii de ocupare a trenului, se elaboreaza un document urbanistic ocupational care intra in detaliu. Practic se scaneaza fiecare cladire si caracteristicile ei de constructie", explica arhitectul Dan Marin. Un bun exemplu ar fi si cel elvetian. Documentatiile merg pana intr-acolo incat planul urbanistic zonal stabileste nu numai culoarea in care ai voie sa-ti zugravesti fatada, dar si materialele de constructie sunt restrictionate. Acelasi lucru il reclama si arhitectul-sef al Capitalei, Adrian Bold. "La noi, legea ar trebui sa descrie un cadru foarte larg pentru constructii: nu am voie sa depasesc distanta de strada, nu am voie sa am peretele vopsit in bej si acoperisul rosu. In ceea ce priveste interiorul, trebuie sa respectam un cod de constructie. Noi am fost odata destepti, prin anii ’30. Acum nu mai suntem! Atunci aveam un astfel de Cod. Asa cum exista un Cod Rutier, care ma amendeaza atunci cand gresesc, ar trebui sa exista si un Cod al constructiilor. Dar la noi, cei care fac legi nu numai ca nu sunt de specialitate, dar sunt obligati sa le faca in 24 de ore", mentioneaza Adrian Bold.

Urbanism haotic

Arhitectul Dan Marin, vicepresedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, explica cum sunt structurate documentatiile de urbanism. La primul nivel exista planul urbanistic de detaliu, care se refera la o parcela de teren. Apoi, nivelul urmator, cel zonal. E ca si in justitie. Exista o lege care nu poate sa prevada toate cazurile concrete, apoi judecatorul analizeaza si incearca sa se incadreze in litera si spiritul legii. Cam asa este si cu regulamentele de urbanism. Ele dau numai un cadru general. Ultima documentatie este planul urbanistic general, votat in 2000. "Ca in multe alte situatii din Romania, se pune problema respectarii acestui plan si nu a elaborarii lui. El nu poate sa prevada toate situatiile locale. Toate situatiile atipice trebuie detaliate prin niste documentatii suplimentare de tipul PUZ. Exista o procedura de modificare a unor parametri din PUG pe fiecare parcela de teren. Se dau niste indici de utilizare, de ocupare a terenului si de construire a lui. Procentul de utilizare a terenului este raportul dintre suprafata etajelor si suprafata terenului", spune arhitectul Dan Marin. Desi documentatiile de urbanism lasa posibilitatea modificarii si adaptarii la situatia din teren, totusi anumite cerinte ale disciplinei in constructii ar trebui respectate. Dan Marin marturiseste ca nu a vazut niciodata un material de sinteza care sa precizeze exact ce cladiri au fost construite cu modificarea PUG si daca aceste modificari au fost facute corect.

Arhitectii propun, politicienii (in)dispun

Adrian Bold "ataca" si Legea autorizarii constructiilor, spunand ca, pentru a da o coerenta, a introdus 14 amendamente, care vizau disciplina in constructii. "Am propus ca una dintre masurile coercitive sa fie aceea de sistare a utilitatilor publice (alimentarea cu energie electrica, apa etc.) pentru cladirile care nu respecta autorizatiile de constructie. Nu ma obliga nimeni sa furnizez aceste servicii publice, iar fara ele nu poate functiona santierul, deci cladirea nu poate fi vanduta. Nu am inventat noi aceste masuri. Ele se aplica in toate tarile civilizate. Bineinteles ca nici nu au vrut sa auda de asa ceva, singurul amendament care a fost retinut fiind cel prin care se blocheaza inscrierea in cartea funciara, daca nu este facuta receptia. Dar, chiar si aceasta masura este ocolita prin intelegerile care se fac cu notarii si cu judecatorii. O alta masura prevedea interdictia de intrare in Romania a beneficiarilor, cetateni straini, care nu respecta autorizatia de construire. Astfel, beneficiarul respectiv nu si-ar mai fi putut valorifica cladirea. Nici aceasta nu era o masura inventata de noi. In Spania, de exemplu, casa lui Boris Becker a fost demolata pentru ca nu a respectat autorizatia de construire", spune Adrian Bold. "La noi, legea e facuta cu asa cinism, incat cel care da autorizatii se verifica singuri, desi normal ar fi sa fie verificati de altii, din afara institutiei. Adica, noi cei din Primaria Capitalei ar trebui sa putem verifica autorizatiile date de primariile de sector. Pentru politicieni, descentralizare nu a fost decat un populism. Toti zic: "Dom""le, noi facem descentralizare!". De fapt, ei fac segregare. Fenomenul s-a acutizat in regimul actual, creandu-se o insula PSD si tabara adversa, adica Primaria Capitalei. Nu fac comentarii politice, dar eu vad efectele", reclama Bold.

Zona istorica - degradata

Nucleul istoric al Bucurestiului este reprezentat de zona Lipscani, Dambovita, Mosilor, Universitate si Kogalniceanu. Aici noul val de constructii nu si-a facut simtita aparitia. Pe zona respectiva problema este alta. "Se degradeaza si nu a fost regenerata arhitectural. Sunt si niste probleme de proprietate, sunt litigii in justitie care dureaza de ani buni. Apoi mai exista situatia celor care nu pot interveni asupra cladirilor pentru ca sunt protejate si atunci le lasa sa se degradeze ca sa speculeze terenul. In strainatate, exista legi care sanctioneaza astfel de proprietari, cred, pana la confiscarea imobilului, spune arhitectul Dan Marin. "Zona istorica nu necesita numai o regenerare urbana, ci si una economica. E o chestiune de supravietuire."

Impartirea pe sectoare

nu are o justificare functionala Structura organizationala a Primariei nu poate sa faca fata unei astfel de regenerari urbane. "Ei (primarii de sector - n.r.) pot detine controlul zonei, insa de partea operationala ar trebui sa existe o structura special creata pentru asa ceva. Asta se numeste management urban. Partea proasta in aceasta problema este si conflictul politic din interiorul autoritatii locale. Zona Lipscani nu este gestionata de Primaria Capitalei, ci de Sectorul 3. Problema ar trebui reglementata nu de interesele politice, ci de logica tehnica. Impatirea pe sectoare in Bucuresti este absolut arbitrara, nu are o justificare din punct de vedere functional si morfologic. Este vorba de niste delimitari arbitrare, care functioneaza de pe vremea lui Ceausescu. Problemele zonei centrale sunt diferite de garsonierele din Turturele. Din punct de vedere strict urbanistic, problemele zonei centrale depasesc capacitatea unei primarii de sector."

Diagnosticul proprietarului de vila la hectar

"Nu orice constructie este o lectie de arhitectura", spune arhitectul Alina Radu. "Constructia poate indeplini o functie biologica, aceea de adapost, daca constructorul ii da un sens, atunci ea indeplineste o functie antropologica. Arhitectura deja este un gest cultural. Arhitectul, insa, nu poate trece dincolo de nivelul socio-cultural al societatii. Sub pretextul modernismului pe care il au clientii miliardari, arhitectii romani au reusit sa promoveze stilul haotic si lipsa de coerenta in domeniul pe care-l reprezinta. Asa au aparut vilele la hectar cu garduri de beton tip puscarie, constructii hidoase care sunt adesea abandonate. Proprietarul nu mai priveste casa ca pe o cladire functionala, ci ca pe o investitie, pana la urma falimentara. "Constructia nu mai este privita ca o corespondenta cu mediul inconjurator. Se ignora adesea ideea de habitat, de spatiu care mediaza intre om si natura. Exista si in constructii o lege proprie a naturii, a organizarii firesti, care se supune ideii de ordine." Casele cu turnulete si interioare high-tech, cu o scenografie opulenta prin care beneficiarul isi dezvaluie refulari mascate "il poate eticheta pe acesta ca fiind un Ceausescu in miniatura, care-si doreste cu orice chip o Casa a poporului in curte".

Cat de prost locuiesc romanii

Haosul urbanistic din Bucuresti si nu numai este completat de calitatea proasta a vietii romanilor. Un studiu al unei companii rezidentiale private arata ca reabilitarea locuintelor ne-ar costa 82 de miliarde de euro, adica 6% din PIB-ul pe 20 de ani. Renovarea partiala a blocurilor nu s-a mai facut de 24 de ani. Aproape toate locuintele din spatiul autohton nu respecta normativul referitor la pierderile termice prin pereti, fundatie, acoperis si ferestre, asa incat cheltuielile de intretinere sunt mai mari cu 50% decat cele ale bulgarilor si cu 80% decat cele ale polonezilor. Peste 12.000 de familii locuiesc in blocuri care au depasit durata normala de viata. Durata medie de viata a fondului rezidential este de doar 23 de ani. Acelasi studiu arata ca romanii traiesc de trei ori mai inghesuit decat francezii. Suprafata medie a unei locuinte romanesti este de 34 de metri patrati, spre deosebire de una europeana, care are 107 metri patrati. De altfel, rezultatele recensamantului din 2002 arata ca jumatate din populatia Romaniei traieste in apartamente de doua camere si doar un procent de 4,3% isi permite sa locuiasca in case cu peste cinci camere. O treime din locuinte utilizeaza centrale termice sau gaze pentru incalzire. Care este efectul? Consumul de masa lemnoasa pentru foc contribuie la scaderea cu 7% a suprafetei padurilor fata de 1989.

Pedepse neaplicate

Legea 453/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de construtii si unele masuri pentru realizarea locuintelor contine un articol care, daca ar fi respectat de autoritati, prin puterea exemplului, ar putea impune disciplina in constructii. Legea spune, la articolul 21, ca executarea lucrarilor de constructie fara autorizatie sau continuarea acestora dupa ce au fost sistate de catre organele de control constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de la un milion de lei la 50 de milioane de lei. Autoritatile care constata incalcarea acestei legi sunt obligate sa sesizeze organele de urmarire penala. Autorizatiile de constructie obtinute retroactiv fac, insa, aceasta lege inutila.

Exemplul ardelean

In Sibiu exista o firma finantata de statul german care ofera consultanta celor care vor sa faca interventii asupra patrimoniului istoric, fie ca e vorba numai de adaptarea unor spatii sau de modificari de anvergura, care insa nu trebuie sa incalce litera legii. Probabil ca aceasta firma nu va dura vesnic in Romania. Probabil ca specialistii de-acolo vor ramane ceva vreme in tara, ne vor invata cum sa procedam cu aceste cladiri, dupa care se vor retrage. Bucurestiul ar avea nevoie de o astfel de consultanta, mai ales ca este aproape de neconceput ca cei care administreaza spatiul arhitectural nu s-au gandit pana acum la o astfel de solutie.

"Ministerului Culturii, construit ilegal!"

Poate ca daca institutiile publice care isi construiesc sedii ultramoderne ar fi respectat legea, aceasta ar fi avut sorti de aplicare. Un exemplu elocvent este cel al Ministerului Culturii, care si-a ridicat un astfel de sediu in... curtea Muzeului Satului, adica intr-o zona protejata. Arhitectul-sef al Capitalei ne-a declarat ca este singurul in masura sa dea autorizatii de construire pe astfel de zone, iar in acest caz particular nu a fost solicitat sa faca acest lucru. Este de neinteles cum o astfel de institutie a ocolit procedura de autorizare.
Citeşte mai multe despre:   special,   constructii,   constructie,   urbanistic,   arhitectul,   dan

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Magdalena Popa Buluc în dialog cu dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței

Magdalena Popa Buluc în dialog cu dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței
Galerie Foto Este jurnalistă și scriitoare. E și diplomat de carieră, cu gradul de ministru plenipotențiar. În prezent lucrează la Ambasada României de pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta. Pentru activitatea...

Minunea de la Justiție: strategia anticorupție, legată de Vîntu și Soros

Minunea de la Justiție: strategia anticorupție, legată de Vîntu și Soros
Criza sanitară, produsă de pandemia de coronavirus, peste care se va rostgoli o criză economică fără precedent la nivel mondial, cu efecte importante previzibile și în România, pare să nu afecteze deloc...

Magdalena Popa Buluc în dialog cu Dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței

Magdalena Popa Buluc în dialog cu Dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței
Galerie Foto Este jurnalistă și scriitoare. E și diplomat de carieră, cu gradul de ministru plenipotențiar. În prezent lucrează la Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta. Pentru activitatea depusă,...

SOS din agricultură: Seceta a afectat deja jumătate din terenuri

SOS din agricultură: Seceta a afectat deja jumătate din terenuri
Galerie Foto Ministrul Agriculturii a lansat un apel către fermieri, să cultive fiecare bucată de pământ, iar piețele agroalimentare se vor redeschide, pentru a sprijini producția din România. Problema agriculturii este...

Circulară cu dedicație către DSP-uri, pentru saci menajeri, de la o firmă patronată de asociatul fostului consilier al fostului ministru al Mediului

Circulară cu dedicație către DSP-uri, pentru saci menajeri, de la o firmă patronată de asociatul fostului consilier al fostului ministru al Mediului
Galerie Foto Zilele trecute, mai multe publicații au dezvăluit un document emis, la sfârșitul lunii martie, de către secretarul general adjunct din Ministerul Sănătății, Codrin Doru Lungu, care a emis o circulară către...

Procurorul “10 august” a pus gând rău și Guvernului Orban

Procurorul “10 august” a pus gând rău și Guvernului Orban
Suspecta achiziție de măști FPP2 și FPP3, atribuită de Oficiul Național al Achizițiilor Centralizate (ONAC), constituie obiectul unei lucrări penale deschise de celebrul deja Bogdan Pîrlog, de la Parchetul...

Un Parchet-mamut stă să se nască în România. “Cioclii” SIIJ vor un nou DNA, dar care să investigheze infracțiunile de mediu

Un Parchet-mamut stă să se nască în România. “Cioclii” SIIJ vor un nou DNA, dar care să investigheze infracțiunile de mediu
În timp ce, prin acțiuni legislative, mediatice sau chiar pe rețelele de socializare, în timpul ultimelor campanii electorale, politicienii de la USR și PNL militează activ în vederea desființării Secției...

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu
Compania implicată în scandalul privind intoxicarea a zeci de elevi, în luna ianuarie a acestui an, la Liceul german Adam Muller Guttenbrunn din Arad, a primit, cu puțin timp înainte de intrarea României în criza ...

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus
Blestematul de coronavirus atacă în special plămânii, bolnavii grav respiră dificil şi trebuie ajutaţi cu ventilaţie. Primii ca risc de îmbolnăvire în pandemie sunt cei deja bolnavi cu maladii pulmonare...

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente
Un proiect demarat încă din 2017, vizând inserția tinerilor provenți din mediile defavorizate pe piața forței de muncă va fi popularizat în perioada următoare de Ministerul Muncii, condus de Violeta Alexandru,...
Serviciul de email marketing furnizat de