x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special In 1989, Revolutia de la Iasi a fost anihilata

In 1989, Revolutia de la Iasi a fost anihilata

09 Noi 2004   •   00:00

Cu trei zile inainte de evenimentele de la Timisoara, la 14 decembrie 1989, cateva sute de romani, adunati in "Frontul Popular Roman", au incercat sa organizeze la Iasi manifestatii anticeausiste. Au urmat primele arestari. Incepuse sfarsitul.

Revolutia de la Iasi a fost anihilata

PRIMUL PAS - "Frontul Popular Roman" a spart gheata, dar securistii au fost vigilenti

Cu trei zile inainte de evenimentele de la Timisoara, cateva sute de romani, adunati in "Frontul Popular Roman", au incercat sa organizeze la Iasi manifestatii anticeausiste. Tot aici au fost operate primele arestari pentru "actiuni anarhoprotestatare, in ziua de 14 decembrie 1989". Ofiterii serviciilor secrete sustin ca, de fapt, la Iasi, "agenturili" au incercat sa puna in aplicare "planul A", dar au esuat.
Click pentru a mari imaginea
IASI. In Piata Unirii, manifestantii n-au mai apucat sa se stranga
In toamna anului 1989, la Iasi, a avut loc o veritabila conspiratie, organizata dupa reguli profesioniste de un grup de intelectuali. Conspiratia avea ca prim obiectiv organizarea unor manifestatii de amploare, prima dintre ele la data de 14 decembrie 1989. Modul de actiune si organizare a mitingului scoate in evidenta unele coincidente cu ceea ce a urmat in saptamana 17-24 decembrie la Timisoara si la Bucuresti.

La ora cand izbucnea la Timisoara mitingul de solidaritate cu pastorul Laszlo Tokes, in Iasi erau arestati, de doua zile, patru oameni, pentru delictul de "actiuni anarhoprotestatare de propaganda impotriva oranduirii socialiste". Actiunea iesenilor esuase in 14 decembrie.

Complotul a fost organizat de-a lungul toamnei anului 1989 de un grup de ingineri de pe marile "platforme industriale" ale Iasiului

Stefan Prutianu, economist la Centrul de Cercetare, a pus la punct schema intregii conspiratii si a trecut la treaba. Regulile complotului configurau crearea unei structuri organizate dupa legile unei conspirativitati "profesioniste": fiecare dintre cei contactati de Prutianu trebuia sa contacteze, la randul sau, alti trei oameni de maxima incredere, care la randul lor sa contacteze alti trei. Regula avea un dublu avantaj: cooptarea unui numar foarte mare de oameni intr-un timp relativ scurt si crearea in acest fel a unor retele in care componentii nu stiau prea mult unii de ceilalti. Se ajunsese la un moment dat ca membrii nou cooptati sa-i contacteze pe membrii mai vechi ai filierei, fara a sti ca de fapt conspiratia a fost declansata de acestia. Nici unul dintre cei ce formau baza acestei piramide nu cunostea decat pe cel care l-a cooptat, alaturi de cei pe care-i cooptase la randul sau. Aceasta schema mai avea o insusire: toata lumea primea ordine de actiune de la Stefan Prutianu, de-a lungul retelei, fara sa-l cunoasca in mod personal.

La jumatatea lui noiembrie 1989, conspiratia avea deja un nucleu de conducere, format din Stefan Prutianu, Casian Spiridon - proiectant la acelasi Centru de cercetare si membru al Uniunii Scriitorilor, inginerul Georgel Moraru, muncitorul Titi Iacob (cunoscut de ceilalti inca din 1987, de la actiunea grevista de la fabrica Nicolina), inginerii Petrica Dusa si Ionel Sacaleanu.

Tot atunci, la sugestia lui Prutianu, conducerea grupului decide ca miscarea sa poarte numele de Frontul Popular Roman, dupa numele organizatiei de opozitie ce se infiintase la Chisinau dupa dezghetul Perestroikai si politica de glasnost a lui Gorbaciov.

E greu de apreciat cat de mare era conspiratia la acea data: Stefan Prutianu spune astazi ca numara circa 3.000 de membri. Pesimistii sustin insa ca nu depasea 500, e drept, organizati foarte bine si decisi sa treaca la actiune.

Iasi, noaptea de 13-14 decembrie 1989, ora 3:00. Patru barbati bat strazile, avand asupra lor plicuri cu manifeste: "Participati la demonstratia din Piata Unirii, la 14 XII, ora 16". Le imprastie in punctele din oras, care, peste cateva ceasuri, aveau sa se aglomereze de oamenii care se indreapta spre serviciu. In fruntea lor, Emilian Stoica, inginer constructor, alaturi de maistrul Fodor Petru, economistul Vasile Ilascu si inginerul Mihai Sfidineac. Lor li s-a alaturat, la un moment dat, si Vasile Stoica, fratele lui Emilian Stoica.

Un grup care actiona pe cont propriu, cel al fratilor Stoica, se alatura initiativei lui Prutianu de a organiza un miting anticomunist

Imprastierea manifestelor in noaptea de 13-14 decembrie era capatul unui plan pus la punct in ultimele saptamani. Initial, grupul Stoica actionase pe cont propriu, incepand din septembrie 1989. Emilian Stoica spune ca la 26 septembrie a gasit in cutia postala manifeste si atunci i-a venit ideea sa puna si el umarul la "crearea unei atmosfere potrivnice politicii lui Ceausescu". Coopteaza in jurul acestei idei alti trei prieteni, cu care asculta de obicei emisiunile Europei Libere si cu care comenta evenimentele din Germania, Cehoslovacia si Ungaria. "Numai noi mai ramaseseram - spune Emilian Stoica - asa ca ne-am gandit ca trebuie pregatit terenul si pentru Romania."

Primele actiuni au fost redactarea unor manifeste, scrise cu mana stanga, pe care le imprastiau prin gari, portile intreprinderilor, piete si statiile de tramvai. In luna noiembrie insa, prin intermediul fratelui sau, Vasile Stoica ajunge la miscarea lui Stefan Prutianu, Frontul Popular Roman, contactati fiind de un apropiat al acestuia, Georgel Moraru. Hotarasc sa lucreze impreuna.

Manifestele cereau inlaturarea lui Nicolae Ceausescu si a familiei sale din functiile de conducere de partid si de stat

Initial, grupul Stoica planuise provocarea a trei demonstratii, in zilele de 16, 23 si 30 decembrie 1989. La sfarsitul lunii noiembrie, grupul avea deja matritele pentru manifeste. In primul manifest, Stoica chema cetatenii la demonstratie impotriva "cosmarului stalinist amplificat de o conducere incompetenta si rauvoitoare", cerea inlaturarea de la conducerea statului a lui Ceausescu si a familiei sale si facea un apel la Militie si Securitate sa dea dovada de luciditate politica.

Manifestul a fost semnat "Frontul de Salvare Nationala". Pe 2 decembrie insa, actiunea a suferit modificari. Prutianu a cerut grupului Stoica, prin oamenii de legatura, sa semneze manifestele cu "Frontul Popular Roman" si sa mute data mitingului din 16 in 14 decembrie. Ratiunea acestei decizii era ca intr-o zi lucratoare sansele de participare a oamenilor erau mai mari.

Pentru a aduna cat mai multi participanti, disidentii au dat telefoane anonime prin care erau anuntate data, ora si locul de desfasurare

Intervalul 2-14 decembrie a insemnat o mobilizare generala a conspiratorilor. Pe langa manifestele lipite si mai apoi imprastiate in timpul noptii prin oras, s-a trecut la "actiunea telefonul": telefoane anonime catre ieseni, prin care acestia erau anuntati de mitingul din 14 decembrie.

Oamenii urmau sa se adune la ora 16:00 in Piata Unirii. Fiecare avea asupra sa textul cantecului "Desteapta-te, romane" si o lumanare pe care urma sa o aprinda. Parola era "Primavara cade joi".

Erau pregatiti sa ia cuvantul capii complotului: Stefan Prutianu sa vorbeasca despre dezastrul economic, Casian Spiridon sa acuze dezastrul cultural, Titi Iacob sa vorbeasca in numele muncitorilor despre nivelul de trai. Urmau sa se strige lozinci precum "Jos Ceausescu", "Jos comunismul" si "Fara violenta".

Un alt aspect curios il reprezinta asigurarile transmise pe filiere de catre Prutianu, cum ca Militia si Securitatea nu vor interveni, intrucat si aceste structuri doresc caderea lui Ceausescu, iar miscarea are un puternic sprijin din exterior.

Demonstratia a esuat pentru ca fortele de ordine s-au desfasurat in dispozitiv si au preluat din timp controlul asupra Pietei Unirii

Mitingul n-a mai avut loc, in ciuda faptului ca cei din Frontul Popular s-au dus in piata. Asta pentru ca Militia si Securitatea au desfasurat un dispozitiv preventiv de-a dreptul impresionant. Nu mai putin de sapte masini de pompieri au inconjurat Piata Unirii. Hotelul Unirea era ticsit de forte de ordine. Cu doar o luna inainte, Dinamoviada de Judo fusese mutata de la Oradea la Iasi, iar alaturi de sportivi - cadre ale Ministerului de Interne - se aflau cazate si cadre care nu aveau nici o legatura cu sportul. Masini cu prelata blocasera orice intrare in piata, iar spatiul era plin cu forte de ordine: era spart orice grup mai mare de patru persoane. In plus, autoritatile au desfiintat printr-un simplu ordin statia de tramvai din Piata Unirii. Conspiratorii au dat ocol pietei de cateva ori, s-au recunoscut, dar nu au putut intreprinde nimic. Cateva ceasuri mai tarziu, mitingul se sfarsise inainte de a incepe.

Toti organizatorii mitingului au fost arestati si anchetati de chiar seful Securitatii judetului Iasi, Ioan Ciurau

Desfasurarea de forte din ziua de 14 decembrie a fost atent organizata de conducerea de la Bucuresti a Securitatii. Insusi generalul Olteanu, secretar al CC, s-a deplasat la Iasi, alaturi de Victor Neculicioiu, seful unitatii de contraspionaj din DDS.

Inca de dimineata a avut loc prima arestare a unui membru al grupului. Vasile Vicol, inginer la Centrul de cercetare. La ora 10:00 a zilei de 14 decembrie, el a fost ridicat de la serviciu de o duba a Securitatii, dupa un control al fisetului din biroul sau: s-au gasit biletul cu "Desteapta-te, romane" si lumanarea pe care urma sa o aprinda. Vicol aranjase, printr-o cunostinta de la Mitropolia Iasului, ca la ora 16:00 sa mearga sa bata clopotele catedralei, ca semnal de incepere a demonstratiei. N-a mai apucat, caci la acea ora era deja in ancheta. Totusi, clopotele au fost trase si a ramas pana azi un mister cine anume a preluat din mers o sarcina de care numai Vicol stia.

A doua zi dimineata au fost ridicati de la serviciu Stefan Prutianu si Casian Spiridon. Rand pe rand i-au urmat in arest Valentin Odobescu, Ionel Sacaleanu si Aurel Stefanachi, Titi Iacob si Sandu Dascalu, care au primit mai apoi si mandate, dupa ce Securitatea a mai trecut prin cercetare alte cateva zeci de persoane. Un intreg dispozitiv de cercetare a fost dislocat la Iasi din judetele limitrofe si din Bucuresti. Mijloacele de convingere au fost bataia cu bastonul la talpi si pe brate. Intre anchetatori, maiorul Matei, capitanul Lazar, un oarecare "Ionescu", alaturi de ofiteri din Neamt, Vaslui si Braila, precum si insusi Ioan Ciurau, seful Securitatii judetului Iasi.

Torturati si amenintati cu lichidarea fizica, a lor si a familiilor (fiecare avea copii acasa), cu slaba speranta in succesul unei noi revolte, arestatii au vorbit. Exceptie a facut Georgel Moraru, care n-a putut fi convins sa deconspire pe cineva, asa incat reteaua fratilor Stoica, pe care o racolase el, n-a ajuns la ancheta.

Au fost eliberati la 22 decembrie 1989, dupa pranz, fara sa fi stiut, in tot acest rastimp, ce se petrece la Timisoara sau la Bucuresti. Se asteptau in cel mai rau caz la condamnarea la moarte, iar in cel mai bun, la zeci de ani de puscarie.

"Agenturili" sunt de vina

Unul dintre ofiterii "anti-KGB" dezvaluie in premiera ca, in conformitate cu planurile celor care au pus in scena Revolutia din decembrie 1989, declansarea acesteia trebuia sa aiba loc la Iasi. Dar pentru ca Securitatea a dejucat aceasta actiune, serviciile ruse si "observatorii" occidentali au aplicat "varianta B": Timisoara. Unul dintre cei doi ofiteri care au acceptat dialogul cu Jurnalul National a preferat sa-si pastreze anonimatul. Motivul? "Pentru linistea mea si a familiei mele."

"REVOLUTIA DIN DECEMBRIE TREBUIA SA IZBUCNEASCA LA IASI!" Sursa noastra spune ca in prima jumatate a lunii decembrie, la Iasi, a fost infiintat un comandament al Securitatii, coordonat de UM 0110. Au fost trimisi acolo comandantul unitatii, generalul Niculicioiu, adjunctul sau, Vasile Lupu, dar si ofiteri de la Directiile I si III. Asupra celor intamplate la Iasi, ofiterii fostei UM 0110 sustin uneori teorii diferite ca "nuanta". Unul dintre ofiterii cu care am stat de vorba sustine ca a fost o simpla diversiune: "Au imprastiat manifeste si pentru asta au fost trimise la fata locului conducerea unitatii si efective masive. Or, pentru a-i depista pe cei care au imprastiat astfel de manifeste nu era nevoie de atatia oameni. In timp ce astia erau masati la Iasi, rusii actionau la Timisoara. Oare de ce? Mai ales ca noi aveam inregistrari cu consulul de la Timisoara, care il suna aproape zilnic pe ambasadorul de la Bucuresti pentru a transmite: "Mai asteptati", "Inca o zi", "Mai stam putin". Deci, stiam ca ni se pregateste ceva in zona aceea", declara unul dintre ofiterii fostei UM 0110, sub protectia anonimatului. In acelasi sens, acesta spune ca la Iasi, ofiterii au sesizat un aflux anormal de mare de cetateni moldoveni, care, curios, se deplasau spre vestul tarii. "Or, noi ne intrebam ce cauta astia in zona aia cand ei au rude cu preponderenta in zona Moldovei si intr-o mica masura in Muntenia. In fine, un alt ofiter, dar din cadrul Directiei I, care se ocupa cu informatiile interne, referindu-se la acest episod, sustine ca la Iasi trebuia sa se declanseze Revolutia si ca Timisoara nu era decat varianta de avarie. Conform acestuia, in Iasi, cei care coordonau operatiunea de declansare a revoltei isi aveau comandamentul intr-un apartament "intesat cu tehnica". Ofiterul Directiei I sustine ca varianta Iasiului a picat din cauza unei operatiuni de filaj. Filorul, care il avea in lucru pe seful comandamentului respectiv, a incercat sa-l fotografieze noaptea, in infrarosu. Cand ofiterul strain tocmai se pregatea sa intre in apartamentul in care era comandamentul, filorul a fost tradat de becul de la aparatul foto, iar "subiectul", brusc, s-a aplecat sa se incheie la pantofi, dupa care s-a intors si a plecat. Dupa aceasta s-a desfasurat o "manifestatie" a masinilor de pompieri, inarmate cu tunuri de apa, pentru "calmarea" celor care fusesera convocati la "Revolutia" din Iasi. Intre timp insa, planul B, Timisoara, nu mai avea cum sa fie dejucat.

CONTRASPIONAJUL: "ZONA ERA BATUTA DE RUSI". Referitor la conspiratia de la Iasi, in 1994, Victor Neculicioiu, fost sef al contraspionajului declara in fata Comisiei senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie:

Valentin Gabrielescu: "In octombrie 1989 au facut la Iasi o excursie in interes de serviciu?".

Victor Neculicioiu: "Nu in octombrie, in decembrie. La 14 decembrie am fost trimis la Iasi cu o echipa, sa vad implicarea rusilor. S-a semnalat ca va fi o actiune de anvergura. Aveau oameni care-i tineau la curent si cadre de informatii la ambasada. Sa scoata lumea in strada. Pe 15 erau doi sau trei retinuti. (…) E drept, zona era batuta de rusi. Trebuia sa se iasa in strada pe 16, 19 si parca 22. Nu au iesit".

Coincidente stranii

Apar o serie de amanunte legate de pregatirea mitingului esuat de la Iasi si de ceea ce s-a petrecut mai tarziu in tara, la Timisoara si la Bucuresti. Prezentam in continuare aceste coincidente, insotite si de explicatia celor care au participat la evenimentele de atunci de la Iasi.

1Numele miscarii era "Frontul Popular Roman", dupa denumirea unei organizatii similare de la Chisinau.
Stefan Prutianu:
"Nu exista nici o legatura cu Frontul de la Chisinau. Noi eram contaminati de ceea ce vedeam la televizor. Asa cum bucurestenii aveau antenele pe bulgari, noi le aveam spre rusi. Ne-a venit ideea vazand ce e acolo."

2 In noiembrie 1989, Emilian si Vasile Stoica isi semnau primele manifeste cu "Frontul de Salvare Nationala".
Emilian Stoica:
"Denumirea o auzisem inca din vara, de la Europa Libera, nu avea nici o legatura cu ce a urmat la Bucuresti".

3 Inainte de mitingul esuat, Prutianu trimisese pe filiera asigurari ca Securitatea nu se va implica.
Stefan Prutianu:
"Nu era vorba de nici un sprijin. Am lansat aceasta idee doar pentru a le insufla curaj".

Stefan Prutianu: "Am refuzat, dupa Revolutie, sa dau tot felul de explicatii, pentru ca incepusem sa am numai necazuri. Si nu mai avea rost sa caut o logica in tot ce se intamplase".

De retinut ca Prutianu a suferit imediat dupa Revolutie un accident (a fost impins de pe bicicleta de doi motociclisi neidentificati si si-a rupt mana), mama sa a suferit un accident, iar sotia i-a murit de un cancer galopant. A fost nevoit sa dea o declaratie procurorului militar care-l anchetase precum ca nu va ridica nici o pretentie fata de tratamentul la care a fost supus in ancheta. O declaratie similara a dat, in 1990, si Vasile Vicol, cautat fiind, la serviciu, de acelasi procuror Constantin Crasmaru.

Nu ratati!

In numarul de maine, cititi despre cum a izbucnit revolta de la Timisoara.

Pagini coordonate de Poliana Mardari
×