x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

In arhiva au ramas doar documentele inofensive

0
05 Apr 2005 - 00:00

Prof. univ. dr. Cristian Troncota este decanul Facultatii de Informatii din cadrul Academiei Nationale de Informatii. Din 1984 si pana in 1994 a fost cercetator in arhiva MI, din care facea parte si arhiva Securitatii. A lucrat in aceasta arhiva pana in 1994. S-a aflat in arhiva fostei Securitati inclusiv in perioada in care aceasta a trecut la MApN (30 decembrie 1989-28 martie 1990). Prin urmare, un specialist avizat asupra documentelor existente in arhivele Securitatii in 1989 si asupra celor care ne-au mai ramas.

  • de LAVINIA BETEA
  • AVIZAT. Cristian Troncota, expert in serviciile speciale romanesti
    Totodata, Cristian Troncota este considerat specialist in istoria Serviciilor speciale romanesti. Dintre cele mai cunoscute carti ale sale amintim: "Eugen Cristescu - Asul serviciilor secrete", "Mihail Moruzov si frontul secret", "Glorie si tragedii. Din istoria Serviciului de informatii si contrainformatii roman pe frontul de Est", "Istoria Serviciilor secrete romanesti de la Cuza la Ceausescu", "Duplicitarii. O istorie a Serviciilor de Informatii si Securitate ale regimului comunist din Romania. 1965-1989".

    Jurnalul National: Din decembrie 1989 si pana la jumatatea lui 1991, nu exista o lege a sigurantei nationale. Pana in 1996, nu exista legea arhivelor. Iata o situatie anormala, sub incidenta careia s-au aflat toate arhivele. In viata publica romaneasca se vorbeste insa exclusiv de arhiva fostei Securitati. Un discurs decontextualizat, de vreme ce nu sunt evaluate pierderile inregistrate de aceasta in perioada 1989-1996. Din experienta muncii in chiar aceasta arhiva, ce stiti ca s-a pierdut?
    Cristian Troncota: Cele mai mari pierderi le-a inregistrat arhiva in timpul evenimentelor din 1989. A fost distrusa in intregime arhiva Securitatii din Sibiu. Acolo au fost si doua decese din partea lucratorilor: un ofiter care era seful arhivei, locotenent-colonelul Chiran, si un subofiter. S-a tras cu proiectile de catre unitatea militara care se afla vizavi de cladirea Militiei si Securitatii. Unul dintre proiectile a nimerit in depozitul de arhiva si a ars intreaga arhiva: dosare personale ale informatorilor, Fondul penal si documentar si un Fond de corespondenta neoperativ. In afara de cele petrecute la Sibiu, multe documente, in cifre de zeci de mii de dosare de urmarire informative si dosare personale ale agentilor, au fost distruse. Sustrageri si distrugeri au avut loc la Inspectoratul de Securitate din Constanta. Arhiva a fost preluata de Comandamentul Marinei si au fost preluate cu sigiliu. Dupa reinfiintarea institutiei, sub numele de SRI, ele au fost readuse in depozit. Dar unele cutii erau desigilate, iar din unele dosare lipseau file. Evident, predarea nu s-a mai facut pe baza de proces-verbal. Au venit, le-au adus acolo desigilate si asa au ramas. A fost o chestiune cam ciudata acolo. Si la Brasov au fost ridicate documente din arhiva locala a Securitatii de Armata, dar au fost readuse in depozit, fara probleme, dupa infiintarea SRI.

    Distrugeri si sustrageri

    La nivelul tuturor judetelor banuiesc ca s-a intamplat acelasi lucru… Nu in toate judetele. Foarte multe sustrageri au avut loc la Timisoara si Cluj. Repet ca au fost sustrageri, nu distrugeri.

    Au putut fi recuperate?
    Nu.

    Si atunci, nu distrugere este?
    Nu fusesera arse de ofiteri, precum cele despre care vorbeam anterior. Atunci cand ofiterii au distrus documente, au facut-o cu procese-verbale. In functie de criteriile pe care le-au considerat atunci, sub presiunea evenimentelor, ofiterii au distrus o parte din documente. Acest lucru nu s-a facut, bineinteles, generalizat. Dar in Bucuresti, la marile unitati centrale, au fost distrugeri masive de documente.

    La ce unitati va referiti?
    In primul rand, la fosta Securitate a Municipiului Bucuresti (SMB), care a distrus o mare cantitate de dosare, aflate in lucru. Mi-e greu sa fac precizari de nume, dar cam tot ceea ce era important atunci pentru SMB, care monitoriza problemele acestea de disidenta din Bucuresti si care erau in contact direct cu grupurile care s-au afirmat ulterior.

    Sa inteleg ca ofiterii care le-au distrus incercau, in primul rand, sa se autoprotejeze in fata noii Puteri?
    Desigur.

    Membri de partid nu sunt in evidenta

    Exista o evidenta a informatorilor din judete la nivelul arhivei centrale a Securitatii?
    In cartoteca generala centrala se aflau fise de evidente pentru toate persoanele care fusesera in baza de lucru a organelor de Securitate. Adica, erau urmarite prin dosare de urmarire informativa atat la nivel central, cat si la judete. Structurile Securitatilor judetene, in momentul in care deschideau un astfel de dosar, aveau cartoteca locala proprie, in care introduceau fisele de evidenta, iar o dublura o trimiteau la Centrul de Informatica si Documentare (CID). La CID se afla centralizata toata evidenta de securitate interna din Romania. Erau multe dosare in evidenta, chiar si pentru persoanele care refuzasera colaborarea cu organele de Securitate. Am intrebat si eu care este filozofia acestei chestiuni. Ofiterii cu mai multa experienta spuneau ca ii ajuta foarte mult ca sa nu mai piarda timp pentru investigatii.

    Dar informatorii care fusesera si membri de partid se regasesc in cartoteca?
    Ordinul 1050 si Regulamentul de aplicare a lui precizau cam asa: "Unui membru de partid nu i se face dosar personal". Daca fusese informator si ulterior devenea membru de partid, atunci dosarul i se scotea atat din evidenta locala, cat si din cea centrala. Chiar daca o persoana fusese informator si incetase colaborarea cu organul de Securitate, dosarul fiindu-i clasat in arhiva, cand devenea membru de partid, dosarul era scos din evidenta si distrus pe baza de proces-verbal.

    Cei mai valorosi colaboratori si profitori ai Securitatii din anii ’80 erau, fara indoiala, membri de partid. Niciodata nu vom sti identitatea acelora care au facut politie politica?
    Inca o precizare. Se trece usor cu vederea peste prevederile referitoare la dosarele personale ale informatorilor. Daca acestia decedau, pe baza certificatului de deces, peste unul sau doi ani, dosarul lor se distrugea. Nici pe acestia nu-i vom cunoaste vreodata, pentru ca totul se facea strict si riguros. Si-acum, haideti sa facem un calcul, sa vedem ce mai ramane din cei pe care-i cunoastem! Dupa ce scoatem fostii membri de partid, dupa ce scadem informatorii din anii ’50 decedati… Cati mai sunt? Putini, iar unii foarte batrani…

    Nici jumatate din arhiva nu e microfilmata…

    In presa se lanseaza afirmatia ca intreaga arhiva a Securitatii poate fi reconstituita cu ajutorul microfilmelor.
    Nu se microfilmau toate documentele. Spre exemplu, dosarele de problema nu s-au microfilmat. Acestea sunt dosarele legate de problema cultelor religioase, sectelor, disidentilor. Ele nu mai erau active decat in momentul in care se inchidea problema.

    Ce altceva nu s-a microfilmat?
    Fondul documentar, nu era nimic microfilmat din el pana in 1989. Acesta continea documentele SSI (Serviciul Secret de Informatii al Armatei din perioada interbelica, n.r.), ale Sigurantei (Serviciul secret de informatii al Statului din perioada interbelica, n.r.), Sectiei a II-a Informatii din Marele Stat Major si tot ceea ce era in judete. Judetele erau obligate sa predea aceste fonduri depozitului central.

    S-o luam altfel. Pare mai productiva intrebarea: Ce s-a microfilmat?
    Erau microfilmate dosarele personale (de la Fondul retea), dosarele de urmarire si supraveghere informativa (de la Fondul informativ), atat de la unitatile centrale, cat si de la cele teritoriale. Din teritoriu, microfilmele erau trimise in Bucuresti. O copie se trimitea si Fondului de rezerva.

    Vom regasi acolo si membrii de partid care fusesera informatori?
    Nu. Atat dosarele, cat si microfilmele acestora erau distruse in momentul in care deveneau membri de partid.

    Se pare ca dvs. confirmati opinia ca nici jumatate de arhiva nu a fost microfilmata…
    Au mai fost microfilmate dosarele penale, dar in mod selectiv. In cele mai multe cazuri se microfilmau doar sentinta si documentele care probau acuzarea.

    In legatura cu aceste dosare, imi amintesc "Dosarul Patrascanu", cu cele 204 volume ale sale. In 1968, cand Alexandru Draghici este criticat de tovarasii sai de partid pentru cele intamplate, acesta are urmatoarea replica, referitoare la meritele sale de ministru de Interne in perioada 1952-1968: "Acuma spuneti ca Draghici n-a fost un bun ministru de Interne. Dar cine a adus laserul, cine a adus porumbul hibrid in tara?". Nimeni nu-l contrazice in aceste merite care privesc furtul de tehnologie. De altfel, pentru o perioada mai tarzie, generalul Pacepa pe acestea le prezinta ca principala misiune a Securitatii. Se regasesc asemenea actiuni in arhivele Securitatii?
    Acestea erau de competenta organelor de spionaj. Este o nota proasta pentru Serviciul de spionaj sa se ocupe de asa ceva. Nu e treaba spionajului sa te duci noaptea intr-un lan experimental, sa furi niste seminte puse de cercetatori. Faceau tot felul de lucruri ieftine. Cum ar fi, de exemplu, diplomele de doctorat pe care le copiau de la universitatile americane si le trimiteau in Romania ca studii secrete de importanta deosebita.

    Acestea si toate celelalte prezentate in "regimul Ceausescu" ca dovezi de "inalt patriotism"…
    Dar nu vom regasi aceste lucruri in arhivele despre care am vorbit pana acum. Nu a existat niciodata o arhiva centralizata a Securitatii. Bunaoara, Directia I, care era politia politica si care in ultimii ani a fost condusa de colonelul Gheorghe Ratiu. El a fost singurul sef de unitate care n-a patit nimic. Dupa 1989 n-a fost nici interogat, nici tarat prin procese. Aceasta directie avea cele mai putine dosare, ei monitorizand toate problemele de disidenta politica pe intreaga tara. Ei nu clasau, nu finalizau niciodata mai mult de 30-32 de dosare. Aveau putine dosare de lucru finalizate. Eu va spun exact, pentru ca am lucrat la arhiva, intr-un birou de cercetare, unde faceam studii pe aceste clasari si tin bine minte ca Directia I avea cele mai putine clasari, impreuna cu Directia a V-a. Directia de paza a lui Ceausescu si a demnitarilor avea si o structura informativa. Aveau insa putine clasari, adica documente de urmarire informativa sau mape de verificat asupra unor persoane suspecte. Si acelea se finalizau la termen. Un dosar de urmarire informativa nu putea sa dureze mai mult de un an. Trebuia raspuns la intrebarile: E suspect, e infractor sau nu e infractor. Trebuia luata o decizie. Daca era o problema mai complicata, dosarul putea fi prelungit pana la doi ani. La sfarsit, trebuia sa se dea o rezolutie. Daca aveau o oarecare semnificatie, pentru interesele de Securitate, se clasau in arhive. Celelalte, fara nici o importanta, erau clasate cu scoatere din evidenta. Regula era ca, initial, sa fie inregistrate in Fondul corespondenta, care ulterior se distrugea.

    Prin urmare, de la aceste unitati au intrat foarte putine documente in ceea ce noi numim acum arhiva Securitatii…
    Unitatile speciale ca informatiile externe, adica 0544 (Directia de Spionaj) ori 110, aveau arhive separate. Unitatea 110, specializata pe spatiul sovietic, a avut arhiva separata, ea nu se regaseste deloc in arhiva centrala.

    Unde sunt acum documentele lor de dinainte de 1989?
    La unitatile care au preluat problematica… Unitatea 195 era, de asemenea, o directie speciala, pentru protectia ofiterilor de informatii din exterior. Exista si o structura specializata pentru protectia ofiterilor de informatii din interior, cu o arhiva separata.

    Nici acelea nu se regasesc in arhivele Securitatii?
    In depozitul central nu exista.

    Cat vom cunoaste despre implicarea Securitatii in comertul cu arme, bunaoara?
    Documente de felul acesta nici nu se afla in arhive.

    Nici ce-au insemnat conturile Securitatii?
    Nu. Cel putin, depozitul central al SRI, pe care l-a mostenit de la fostele organe de Securitate, nu avea asa ceva.

    Nu vom sti niciodata in ce masura Securitatea a fost implicata in politica externa a lui Ceausescu?
    Securitatea per ansamblu inseamna si Directia de Informatii Externe, Unitatea 110 Anti-KGB s.a.m.d.; mai erau si unitati speciale cum ar fi "Dunarea", care reprezenta acele "rezidenturi acoperite". Nu exista in arhiva centrala dosare despre aceste "rezidenturi acoperite". Cei din interior nu lucrau cu asa ceva, numai exteriorul lucra cu ele.

    Raspunsurile dvs. taie elanul celor care asteapta "scandal" si "dezvaluiri". Despre actiunile de lichidare a ofiterilor de Securitate care au dezertat se gaseste ceva?
    Generalul Plesita a marturisit ca, cel putin in timpul cand a condus Directia de Informatii Externe, exista o structura care se ocupa de actiuni speciale (de lichidari sau actiuni umede), dupa modelul sovietic. A desfiintat-o la nivelul anilor ’80, adica a reprofilat-o pe actiuni antiteroriste in exterior. Dar a mai pastrat o structura pentru dezertorii (defectorii) din Securitate, intrucat in acea perioada au inceput sa se inmulteasca.

    Asa spune el?
    Da, asa spune si avem toate motivele sa credem ca are dreptate. Personal, am identificat peste 30 de defectori. Fostii profesionisti cu care am stat de vorba m-au criticat, reprosandu-mi ca nu i-am identificat pe toti. Probabil ca sunt mai multi.

    Dar vorba zboara. Scrisul este?
    In mod logic, ar trebui sa se afle in arhiva SIE, fostul DIE. Dar documentele acestei institutii nu sunt in depozitul despre care am vorbit. Nu vom gasi insa nicaieri inscrisuri despre ceea ce se numeste in limbajul serviciilor speciale "actiuni umede". O crima reusita nu lasa in urma documente. Doar ofiterii implicati cunosc cu exactitate schelete din fisete. Scurta recapitulare

    Haideti sa recapitulam. Au fost distruse prin metodologie de lucru dosarele informatorilor care au decedat, nu s-au facut dosare pentru informatorii membri de partid ori s-au distrus la primirea in partid, in arhiva Securitatii nu se regasesc deloc arhivele unor directii speciale, alte directii centrale si judetene au distrus sau sustras, integral sau partial, documentele cele mai importante, periodic erau distruse materialele provenite din supravegherea operativa tehnica atat a demnitarilor de partid, cat si a disidentilor… Nu vi se pare ca despre arhiva Securitatii de-acum se vorbeste… degeaba?
    Arhiva pe care o detine SRI este dintre cele mai inofensive.

    In concluzie, documentele ei puteau fi puse in circuit inca din 1990?
    Fara nici un fel de probleme. Trebuiau doar triate cele de la Fondul documentar, care au o valoare deosebita.

    Ce anume dintre acestea cade sub incidenta sigurantei nationale?
    Doar dosarele informatorilor straini, de alta cetatenie. Masura de a nu se mai clasa a fost luata destul de tarziu, la nivelul anilor 1984-1985. Pana atunci, aceste dosare de informatori ale unor fosti studenti, doctoranzi, tineri recrutati din randul strainilor se clasau. Cand plecau din Romania, li se clasa dosarul. Ei puteau sa revina ulterior, chiar in calitate oficiala. Am vazut si cazuri de ministri. Institutia care a mostenit aceasta arhiva are responsabilitate fata de asemenea persoane. A doua categorie era aceea a strainilor care au fost urmariti de organele de Contraspionaj sau Unitatea Speciala de Lupta Antiterorista. Aceste structuri lucrau cu agentura, care era recrutata, evident, din randul strainilor. Astfel de documente, ale unitatilor speciale, sunt de interes pentru actuala problematica a fenomenului terorist si, din nefericire, ele nu se afla clasate separat, intr-un loc anume desemnat. Ele erau clasate alaturi de celelalte dosare, amestecate cu cele de politie politica. Iata de ce trebuie sa se faca aceasta triere clara a arhivei, luat dosar cu dosar, studiat, vazut ce este acolo si sa se ia o hotarare. Asta a facut Comisia comuna SRI si CNSAS - o treaba care eu ma mir ca s-a terminat asa de repede. Probabil ca au desfasurat o munca infernala, ceea ce este demn de laudat.

    Si-atunci de ce aceasta tergiversare de 15 ani?
    Mi-e foarte greu sa inteleg de ce nu a existat vointa politica de la inceput… La cererea unor cercetatori a existat acces, in interes stiintific, in arhiva Securitatii interne, incepand cu 1990. Se organizase o sala de studiu pentru aceste documente care nu puneau probleme de securitate. Acum nu mai e chiar atat de usor sa ai acces la ele. E mai greu ca la inceput. Intelegeti ca totul depinde de decizia politica.

    DOSARUL "DISIDENTUL", IN MAINILE REVOLUTIONARILOR
    Microfilmarea documentelor a inceput in 1968, in contextul evenimentelor de la Praga. Memorialistii din randul fostilor ofiteri de Securitate cehi au introdus in circuit informatia ca acei colegi ai lor care aveau date cu privire la agentura sovietica in Cehoslovacia au fost impuscati de sovietici.
    "De aici au venit aceste masuri de protectie in Romania, declara Cristian Troncota. In caz de necesitate, structurile de securitate trebuiau sa distruga dosarele operative mai importante; in primul rand, cele care priveau spatiul sovietic. Periodic, un asemenea pericol era analizat. In virtutea acelui plan s-au distrus dosarele operative care erau in lucru, de importanta deosebita. In presa noastra postdecembrista s-a vorbit mult despre un dosar numit "Disidentul", care a fost vazut de revolutionari si ulterior nu s-a mai stiut de el".

    PRELEGERILE LUI CONSTANTIN NOICA
    "Arhiva Securitatii a inceput cu 1952. In volumele ei se clasau si materialele obtinute prin interceptari telefonice. Dupa cinci ani, considerand ca informatia de acolo nu prezinta interes, erau distruse. In aprilie 1989, tin minte, am selectat dosare de tehnica ale lui Noica, care se aflau la Sibiu. Erau niste prelegeri fulminante, in anturajul pe care il avea Noica, dar au fost distruse in timpul evenimentelor de la Sibiu. Ma doare sufletul pentru ele. Dosarele de tehnica nu se microfilmau. Daca aveau importanta, puteau fi trecute la Fondul documentar. Evident ca se intampinau proceduri birocratice de nedescris. Dar exista o sansa de a le salva."
    Citeşte mai multe despre:   special,   partid,   politica,   securitate,   informaţii,   securităţii,   dosarul,   direcţia,   fondul,   documente,   dosarele,   dosare,   evidenţă,   documentele,   arhiva,   speciale,   distrus

     

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     





    Mai multe titluri din categorie

    Statul i-a închis Elenei Udrea firma care a lucrat pământurile lui Băsescu

    Statul i-a închis Elenei Udrea firma care a lucrat pământurile lui Băsescu
    Galerie Foto Firma pe care Elena Udrea a înfiinţat-o, în anul 2013, care a lucrat, în arendă, terenurile pe care Ioana Băsescu le-a achiziţionat în localitatea Nana, judeţul Călăraşi, a fost închisă de Tribunalul...

    Povestea omului care a făcut din modă un show planetar

    Povestea omului care a făcut din modă un show planetar
    Galerie Foto Creatorul de geniu, personajul enigmatic şi designerul plin de vervă creatoare, Karl Lagerfeld, a plecat din această lume marți, la vârsta de 85 de ani. Stilistul şi fotograful cel mai cunoscut din lume, directorul...

    Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta

    Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta
    Galerie Foto Compania Conti SA Ploieşti, care a plătit, la cererea lui Sebastian Ghiţă, în aprilie 2011, mare parte din contravaloarea cursei aeriene a Ţiriac Air, pentru aducerea din Indonezia a lui Nicolae Popa, s-a...

    Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii

    Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii
    Oare cum se construieşte un automobil? Doi prieteni, şobolanul Arnie şi vrăbioiul Bill, îi învaţă pe cei mici care sunt piesele din care e compusă o maşină. Povestea a fost imaginată de scriitorul ceh Martin...

    De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană

    De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană
    Părinţii se îngrijorează şi dau fuga la medic cum li se pare ceva nelalocul lui în coloana copiilor, la picioruşele micuţilor. Unele alarme sunt nejustificate. Interviu cu profesor doctor Mihai Jianu,...

    Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu

    Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu
    Galerie Foto Dosarul în care Laura Codruţa Kovesi este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă devoalează modul în care operaţiunea “Jakarta” a fost pusă la punct şi fabricată, cu scopul...

    Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

    Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
    Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

    Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

    Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
    Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

    Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

    Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
    Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

    Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

    Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
    Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

    Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

    Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
    Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

    Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

    Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
    Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

    Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

    Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
    Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

    Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

    Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
    Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

    Audit pentru angajați, de la distanță

    Audit pentru angajați, de la distanță
    Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...
    Serviciul de email marketing furnizat de