x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

In lung si-n lat - Am descoperit ca mai avem ce descoperi

0
Autor: Cristian Stefanescu 29 Dec 2006 - 00:00
In lung si-n lat  -  Am descoperit ca mai avem ce descoperi


Stim ca v-ati saturat de agenda politica zilnica. Stim ca altceva vreti sa cititi. Jurnalul National v-a obisnuit cu acest altceva. Vom fi acolo si in 2007.

O romanie minunata, ascunsa, plina de povesti, asteptandu-si cititorii. Stim ca v-ati saturat de agenda politica zilnica. Stim ca altceva vreti sa cititi. Jurnalul National v-a obisnuit cu acest altceva. Vom fi acolo si in 2007.

Daca n-am calatorit anul acesta prin Romania inseamna nu am facut-o niciodata. Am urcat Carpatii si am coborat pana la varsarea Dunarii in mare. Am intrat in ghetouri in care fiecare pereche de muschi se crede Dumnezeu si am iesit in lumi de vis in care Dumnezeu coboara in prispa bunicilor, la povesti. Am numarat toate hartoapele unei Romanii care a uitat ca secolul al XXI-lea este al vitezei rutiere si am plutit pe o Dunare cand adormita, cand isterica. Am vazut tara cu ochii bucurestenilor ce ne credem, iar Bucurestii cu ochii provincialilor ce suntem, de fapt.

Caravana. Ceva mai mult de patruzeci de reporteri, vreo sase mii de kilomteri, oameni minunati, locuri pline de amintiri, uneori supravietuindu-si renumelui si incercand sa-l depaseasca, alteori prabusindu-se sub povara unui trecut ceva-ceva mai luminos decat viitorul prevazut atunci cand ele, locurile, inca mai reprezentau "perle ale turismului comunist". Caci acesta fu firul rosu al Caravanei Descoperirea Romaniei 2006. Am mers din statiune in statiune, acolo unde bunicii nostri mergeau, cu bilete prin sindicat, sa-si vindece reumatismul, iar parintii, tot prin sindicat, fugeau de noi, in ultimele zile ale anului, sa petreaca Revelionul. Am plecat de la Crisan si am descoperit minunatiile Deltei, dar si mormanele de rugina ramase in urma unei (din fericire) esuate tentative de industrializare. Am tras aer in piept dupa ce am iesit din atmosfera greu respirabila de la Lacu Sarat. Si, de la altitudine zero, am sarit sus in munti, la Monteoru, Valeni si Slanic-Prahova si chiar mai sus, in paradisul de la Cheia. De acolo am coborat spre Podisul Transilvan, la Covasna, Balvanyos, Malnas, Tusnad, Izvorul Muresului, Lacu Rosu si Sovata. Din poalele Carpatilor Rasariteni am traversat Ardealul pana in Apuseni, luand la rand statiunile din Tara Dacilor si din cea a Motilor. A fost Geoagiu, au fost Moneasa si Stana de Vale. Si-am mers inspre Vest pana nu s-a mai putut, oprindu-ne la Baile 2 Mai si Felix. Si a urmat intoarcerea spre Bucuresti, prin marginimile Sibiului (la Ocna si Paltinis) si pe defileul valcean al Oltului - Calimanesti, Caciulata si Olanesti. De peste tot v-am adus povesti minunate, despre oameni incredibili, care dintr-o bucata, care dimpotriva (si intelegeti ce vreti din acest "dimpotriva").

Croaziera. Am invatat in Caravana ca tara e acolo si nu in cele 365 de zile de jurnale televizate, cu traieni si calini si alti becali de sezon. Si ne-am decis sa facem atunci nebunia: ne-am lasat dusi cu pluta. Ca nu a fost pluta, ci hotel plutitor e doar un detaliu tehnic. Trebuia sa plecam pentru doua saptamani si am stat pe Dunare o luna incheiata. Din 7 octombrie, cand am descins la Sulina, pana in 7 noiembrie, cand ne-am despartit, pe Clisura Dunarii, de Tase, Ancuta, domnu’ capitan Simionov si echipajul de marinari carora nu le venea sa creada ca au rezistat atata amar de vreme alaturi de noi. Numele mari ale Dunarii nu le mai enumeram. Dar cine, Dumnezeu, va fi auzit vreodata de Stancuta, de Parjoaia, de Chiciu, de impingatorul Bazias (care, in absenta unui cat de mic loc de andocare si in prezenta unor curenti prea sprintari, s-a transformat in mama, tata, bona si frate mai mare pentru miniconvoiul nostru remorcat de bacul-motor Andreea), de Dubova sau Svinita? Sunt locuri pe care, in nebunia noastra de a descoperi o alta Romanie, le-am ridicat (macar o data in viata lor) la rang de port. Fiecare are propriile sale povesti legate, intr-un fel sau altul, de Dunare. Iar Dunarea, de la Sulina pana la Bazias, nu ne-a spus (nici macar asa, cu prelungiri) toate povestile ei. Am cerut onor conducerii ziarului pe care tocmai il cititi sa ne sacrifice si sa ne transforme in jurnalisti de apa dulce. N-a fost sa fie, asa ca am revenit in Capitala.

Bucurestii, neamule! O capitala pe care, tot asa, am vrut sa o descoperim. Altfel decat in fiecare zi la telejurnale de la ora 5 si etc. sau din fuga RATB-ului. Un oras in cautarea identitatii si care, pana la urma, cu putina indulgenta, il putem califica drept "mai bun decat ii este renumele". Bucurestii nu se rezuma numai la cartierele in care asistatii sociali dau foc masinilor de pompieri cand li se interzice sa mai fure curent. Si nici la sindrofiile de nunta columbiene sau botezate. In Bucuresti exista meseriasii practicand profesii uitate de lume; exista fatade ce ascund povesti intregi; exista cofetarii cu prajituri purtand arome de protipendada interbelica; exista aziluri de noapte pentru opere de arta; exista amintiri cu cladiri distruse de comunisti; exista o intreaga istorie a mijloacelor de transport in comun, de la tramvaiul tras de cai pana la viitorul metroului. Exista si miticii, pacatuind de multe, mai putin de una: nu mai sunt Mitica cel de altadata. Orasul a devenit cosmopolit fara sa isi dea seama. Mai intai prin migratia interna, care i-a insutit populatia si, mai nou, prin descinderile de neamuri care mai de care mai pestrite, cu tenul galben sau ciocolatiu. Bucurestii au devenit orasul magnet. Magnet de injuraturi sau de oameni. Dar magnet. V-ati gandit vreodata sa va propuneti o vacanta in care sa aveti ca obiectiv descoperirea Bucurestilor?

"Kitsch-ul nostru cel de toate zilele"

Icoane cu beculete, carpete cu tiganci languroase si cu "Rapirea din Serai", glastre cu flori din plastic eterne, porumbei impaiati pe capota masinii ce duce mireasa la biserica. Blugi cu strasuri asortati cu pantofi cu toc. Tablourile cu Ceausescu alaturi de Stefan cel Mare si odele dedicate de tarani analfabeti Partidului Comunist. Tablourile cu caprioara adapandu-se la izvor si cateii-bibelou. Mileuri si goblenuri. Am intrat in casele taranilor si i-am gasit band tuica din pahare de plastic, desi pe pereti etalau obiecte traditionale de ceramica. Kitschul a ajuns in cele mai ascunse cotloane. N-a ocolit nici casele proaspetilor muncitori ce isi parasisera casa traditionala pentru minusculul apartament de bloc. Iar de curand a ajuns in imensele palate ale parvenitilor. S-a instalat si in biserica, insidios, pe brelocuri si vaze cu chipul lui Iisus. N-a ramas doar la nivel material, ci a atins cu aripa lui dulce si discursul publicitar, si presa, si literatura. Prin campania noastra "Kitschul nostru cel de toate zilele" am incercat sa intelegem ce inseamna kitschul in Romania de azi, stiut fiind ca perioadele de tranzitie sunt cel mai fertil teren pentru aceasta pseudoarta. Am vrut sa dam cateva repere, folosindu-ne de propria observatie, dar si de ajutorul unor specialisti. Cel mai important lucru e ca a reusit sa nastem intrebari si sa starnim controverse printre cititori.

Romania la sosea. In timpul verii, drumurile noastre europene sunt ticsite cu tarabe si tarabioare, vanzatori ambulati, mici fermieri si marfuri dintre cele mai pestrite. Producatorii autohtoni, cei care-si muncesc in gradini legumele cu care ies la margine de drum, sunt dati la o parte de catre comerciantii de tip nou, cei care cumpara de-a gata totul si vin sa le ia vadul. Data fiind noua bulibasala, am plecat sa scormonim putin prin puzderia de produse autostopiste.

Ce-am gasit? Dar ce n-am gasit?! Pitici de gradina. Pepeni si lubenite. Tricouri cu fotbalisti. Peste. Papuci de plaja. Icoane tamaduitoare fabricate in Turcia. Haine second-hand. Rosii de sera. Hamace in culorile nationale ale Romaniei si Frantei. Miere de albine. Caise si piersici. Palarii din paie. Tot felul de suveniruri ce frizeaza kitsch-ul. Si cate si mai cate. Practic, pe drumurile ce strabat Romania, cele catre munte sau mare, gasesti tot ce ti-ai dori si chiar ceea ce nu ti-a trecut niciodata prin cap. Poti spune ca in 2006, spiritul de comerciant ambulant al romanului a atins cele mai inalte culmi. Ca al alpinistilor ce au cucerit Everestul. O inflatie de produse, indoielnice sau nu din punct de vedere calitativ, au facut o curte asidua fiecarui calator intalnit. Dupa spusele comerciantilor in cauza, oameni nu tocmai realizati financiar, o curte cam fara succes insa. (Sidonia Silian, Irina Munteanu) PSEUDOARTA. Kitsch-ul a ajuns in cele mai ascunse cotloane, iar de curand a ajuns in imensele palate ale parvenitilor

Punct ochit...
"Anul trecut, datorita caravanei am mancat halvita si am baut braga. Am ajuns la Moneasa si mi-am spalat creierii un week-end intreg. Mi s-a facut dor de Delta si am urcat la Cheia. Astept cu nerabdare Caravana 2007. Stim inca prea putine lucruri despre Romania"
  • Marcel, cititor al Jurnalului National

    Trenul vietii
    "S-ar putea sa nu fi coborat la statia care trebuia din trenul vietii. Fara discutii. Nu am avut timp sa gandesc. Daca am vazut ca nu merge, ca m-am lovit de zid, am luat-o imediat in alta parte. Pe unde am gasit o bresa. Nu am stat in fata zidului sa spun «Uite, domnule, ce piedica mi s-a pus». Eram pregatita sa mi se puna piedici"
  • Margareta Pogonat

    Invingator
    "Viata este o lupta. De cele mai multe ori insa, lupta nu este dreapta si trebuie sa fii capabil sa infrunti orice tip de adversar, care joaca mai mult sau mai putin corect, si sa depasesti astfel de bariere. In momentul in care faci acest lucru inseamna ca esti un invingator. Un proverb chinezesc spune «Cel care iti vrea binele intotdeauna te face sa plangi». Este adevarat"
  • Mariana Bitang

    Fara limite
    Jurnalul de Duminica… Un ziar pentru cei care viseaza la duminici fara limite, pentru cei liberi, nu neaparat tineri, pentru cei care vor sa-si puna imaginatia in miscare, pentru cei care simt Viata altfel… Credinta, Stiinta, Moda, Lumea Copiilor, Pagina lui Zdreanta, Straini de Romania, Jurnal Express, Lada de zestre, doar cateva exemple din cele 48 de pagini ale unui ziar inedit, dinamic si atractiv.
  • Editia de Colectie, darul nostru

    Editia de Colectie, darul nostru din fiecare saptamana, povestea pe care o scriem pentru ca sufletele voastre sa primeasca frumusete. Iubirea cu aroma de pacat. Iubirea interzisa, fierbinte, dulce. Soaptele si tanguirile lautei, blestemele si urarile, jocurile nebune, ametitoare. Bogatie, celebritate. Modestie si moarte. Cele mai frumoase povesti ale romanilor. Oameni si clipe care au marcat fiinta acestui neam. Toate acestea le-am cautat, le-am gasit si vi le-am daruit dumneavostra, cititorilor, in Editiile de Colectie. Am retrait cele mai frumoase povesti de iubire, am fredonat cele mai frumoase cantece ale romanilor. Ne-am amintit de dramele prin care au trecut oamenii acestor locuri. Unele dintre aceste povesti le-am adunat in cele doua volume "Colectia Colectiilor", marea noastra bucurie din acest an. Iar pentru anul care vine, sa fiti pregatiti sa primiti alte povesti, mai frumoase, mai incitante, mai rascolitoare. Editia de Colectie este sufletul nostru, al celor de la Jurnalul National. Un suflet care arde pentru frumos, un suflet care arde pentru cititorii sai. Primiti-ne darul. Sa aveti un an imbogatit de frumusete. (Carmen Anghel)
    1001 de cuvinte
    Daca e sa socotim 1.000 de cuvinte pentru fiecare fotografie, imaginati-va atunci un roman nu prea subtire, dar pe care insa nu-l poti lasa din mana. Acesta este albumul "Fotografie de Jurnal 2006", iar expozitia cu acelasi nume, aflata la a treia editie consecutiva si prezentata in decembrie, la TNB, este, daca vreti, filmul realizat dupa carte. Autorii alearga la subiecte cu rucsacii lor de minimum 10 kilograme in spate, "trag" din pozitii de-a dreptul incomode, descarca si prelucreaza imaginile pe "repedenainte" si le trimit la redactie incercand sa nu se enerveze daca uneori conexiunea la Internet se incapataneaza sa traga de timp. Cam asta-i viata de fotoreporter. Daca lucrezi la Jurnalul National, e inca si mai greu, pentru ca aici trebuie constant sa confirmi renumele echipei din care faci parte: "cea mai buna". Karina Knapek, Bogdan Iurascu, Christian Silva, Dan Marinescu, Gabi Boholt, Lucian Alecu, Marin Raica, Victor Stroe. Molovata, Zoly, Diana si Flori. Ei spun cate 1001 de cuvinte o data! (Ilinca Dima)
    Unde? Cand? Cum? Ce? De ce?
    De ce beau romanii? Am aflat dintr-o serie de reportaje savuroase stranse sub cupola Campaniei "Romania manga". Acasa, la scoala, pe strada, in fata blocului, pe marginea soselei. La carciuma. In cluburi. In vacanta sau la serviciu. In gari, in autogari, pe drum. In apropierea fostelor uzine socialiste. Oriunde ii trimite viata. Oriunde ii alunga necazurile. De ce beau romanii? De plictiseala. De lehamite. Ca sa mearga treaba. Ca sa uite de taxe. De necazuri. Beau de bucurie. Si pentru ca le place. Pentru ca au ocazii. Iar daca nu au, le gasesc. Pentru ca stiu sa savureze o sueta in fata unei halbe de bere. Ore in sir. Sau, de ce nu, in fata unei cafele. Veseli sau tristi, romanilor le place sa puna tara la cale. Ati facut cunostinta cu Romania ambetata de alcool si frumusete. "Romania manga" a fost un prilej de a trece dincolo de barierele pe care si le pun oamenii cand dau declaratii. Romanii si-au dezlegat limba la un pahar de vorba si frumusetea a iesit la iveala. Si am descoperit Romania ambetata de frumusete.
    De vazut, citit, ascultat, bucurat
    Jurnalul National: cotidian, suplimente, campanii editoriale, concursuri, concerte. Dar am vrut sa va oferim si mai mult. In 2006 Jurnalul si-a imbogatit oferta multimedia, iar cititorii, colectiile. Doua albume de fotografie - Fotografie de Jurnal 2006 si Lumea Interzisa, carti - "Povestiri alese" sub semnatura lui Tudor Octavian, Carte de bucate - Maria Maurer, volumul al doilea al Colectiei Editiilor de Colectie, si muzica: volumele doi ale compilatiilor "Cantecele noastre toate..." si "Flacara". (I.D.)
    Mai aproape de oameni
    Viata asa cum este ea, cu bune si cu rele, cu frumos si urat, cu alb si negru. Jurnalul de Duminica, fara limite, deschis tuturor, un Jurnal al vietii traite prin ochii marilor personalitati care au avut curajul sa se urce in vagoanele Jurnalului Express: Larry Hagman, Ion Iliescu, Cornel Dinu, Felicia Filip, Florin Piersic Jr, ambasadorii Italiei, Daniele Mancini, al Indiei, Ram Mohan, Mariana Bitang si Octavian Bellu. Oameni care au circulat cu toate tipurile de tren al vietii, de la personal, accelerat si rapid, de la Orient Expres, la mocanita. Incitant, spectaculos, pentru ca nimic din ce este plan nu atrage atentia. Un Jurnal de Duminica atinge zone inaccesibile, este mai personal, mai aproape de Viata si de oameni...

    Citeşte mai multe despre:   special,   jurnalul,   romania,   oameni,   viata,   povesti

     

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     





    Mai multe titluri din categorie

    Familia Blaga-Rudeanu, încă un contract de 200.000 de euro, din bani publici

    Familia Blaga-Rudeanu, încă un contract de 200.000 de euro, din bani publici
    Galerie Foto Fiica proaspătului europarlamentar PNL Vasile Blaga a mai pus mâna, recent, pe un contract de peste 200.000 de euro de la stat, pentru transportul sanitar nemedicalizat al pacienților dializați, de la domiciliu...

    Procurorii Popescu și „Veverița” sunt cercetați disciplinar pentru fake news în dosarul „Caracal”

    Procurorii Popescu și „Veverița” sunt cercetați disciplinar pentru fake news în dosarul „Caracal”
    Galerie Foto Amănunte incendiare rezultă din audierea judecătorului Constantin Cristinel Măceșeanu, de la Judecătoria Caracal, căruia procurorul Ovidiu Cristian Popescu i-a solicitat emiterea mandatului de percheziție pentru...

    Listarea la Bursă a industriei României, o gogoriță

    Listarea la Bursă a industriei României, o gogoriță
    Vizita de stat a lui Nicolae Ceaușescu în SUA, din 12-17 aprilie 1978 a avut, prin prisma rezultatelor în domeniul economic, un efect direct și rapid în deblocarea unor domenii cheie, de interes strategic pentru...

    „Profesioniștii” din Procuratura Caracal și de la Poliția Dobrosloveni, urmăriți penal în cazul Alexandra

    „Profesioniștii” din Procuratura Caracal și de la Poliția Dobrosloveni, urmăriți penal în cazul Alexandra
    Galerie Foto Procurorul #rezistent de la Caracal, care s-a opus categoric cererii polițiștilor de a descinde în curtea și în casa lui Gheorghe Dincă înainte de ora 6.00, și care i-a ascuns judecătorului, la momentul în...

    Laura Nureldin: Nu mai putem gândi cu mintea noastră, așteptăm să vină un influencer ca să ne spună ce să credem

    Laura Nureldin: Nu mai putem gândi cu mintea noastră, așteptăm să vină un influencer ca să ne spună ce să credem
    Pe Laura o cunoașteți de la ştiri dar şi datorită poveştilor cu regi ai timpului şi vampiri. S-a apucat de publicat romane de câţiva ani şi de atunci nu s-a mai oprit. A părăsit presa pentru a se dedica mai...

    Înalta Curte pregătește rejudecarea dosarului în care Sebastian Ghiță a fost achitat

    Înalta Curte pregătește rejudecarea dosarului în care Sebastian Ghiță a fost achitat
    Galerie Foto Premieră la Completurile de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Vicepreședintele instanței supreme, celebrul judecător Iulian Dragomir, care coduce completul învestit cu judecarea recursului...

    Calculii biliari se scot împreună cu vezica

    Calculii biliari se scot împreună cu vezica
    Cei care suferă din cauza vezicii biliare speră să poată dizolva calculii şi cu medicamente și că înlăturarea acesteia nu este unica metodă de a scăpa de pietre. Dacă fără vezica biliară se poate trăi,...

    Pe model Kovesi. Doi procurori de la DNA Iași cer, cu mult tupeu, grad profesional de Parchet General fără examen

    Pe model Kovesi. Doi procurori de la DNA Iași cer, cu mult tupeu, grad profesional de Parchet General fără examen
    Fostul și actualul procuror-șef ai DNA, structura Teritorială Iași, unitate de Parchet unde, în urmă cu câțiva ani, activa celebrul procuror infractor Emilian Eva, au cerut, recent, cu mult tupeu, Secției...

    Familia Videanu se pregătește să dea lovitura și în domeniul afacerilor imobiliare

    Familia Videanu se pregătește să dea lovitura și în domeniul afacerilor imobiliare
    Departe de politică și cu aproape toate problemele penale rezolvate, fost lider al PDL, ex-ministru al Economiei și ex-primar general al Capitalei, Adriean Videanu prosperă. La adăpost de atenția opiniei publice de...

    Procurorii-catastrofă, mângâiați de CSM chiar înainte de Tragedia Caracal

    Procurorii-catastrofă, mângâiați de CSM chiar înainte de Tragedia Caracal
    Galerie Foto La doar o zi după dispariția Luizei Melencu, în mod cu totul întâmplător, Inspecția Judiciară a demarat un control la Serviciul Teritorial Craiova al DIICOT, precum și la cele trei birouri teritoriale...

    Document semnat de Kovesi prin care se impunea Parchetelor să lucreze cu SRI

    Document semnat de Kovesi prin care se impunea Parchetelor să lucreze cu SRI
    Galerie Foto Anul 2011 pare a fi unul în care colaborarea dintre Parchetul General, condus de Laura Codruța Kovesi, și Serviciul Român de Informații, păstorit de Florian Coldea și George Maior, prindea cele mai puternice...

    Virginia Lupulescu: Piaţa de carte din România creşte într-un ritm de melc zăpăcit de caniculă

    Virginia Lupulescu: Piaţa de carte din România creşte într-un ritm de melc zăpăcit de caniculă
    Virginia Lupulescu: Piaţa de carte din România creşte într-un ritm de melc zăpăcit de caniculă   Lumea cărţilor ne-a fascinat încă de mici. Poveşti magice, ilustraţii frumoase, apoi aventuri...

    Rinichii sunt un cenzor al organismului

    Rinichii sunt un cenzor al organismului
    Galerie Foto Interviu cu profesor doctor Mircea Penescu, managerul Spitalului de Nefrologie „Carol Davila Rinichii sunt un filtru de curăţire a organismului, dar ei pot funcţiona şi la capacitate mai mică, în urma unor...

    Cumpănaşu: Oameni din toate partidele, dar şi din sistem, m-au încurajat să candidez

    Cumpănaşu: Oameni din toate partidele, dar şi din sistem, m-au încurajat să candidez
    Alexandru Cumpănaşu, unchiul Alexandrei Măceşanu, adolescenta răpită de Gheorghe Dincă, a luat decizia de a se înscrie în cursa prezidenţială, ca independent. Hotărârea vine, spune el, după ce evoluţia...

    Fiica lui Gheorghe Dincă conduce cu puteri depline firma italienilor de la Arad

    Fiica lui Gheorghe Dincă conduce cu puteri depline firma italienilor de la Arad
    Daniela Floretina Bălan, fiica lui Gheorghe Dincă, a fost desemnată de moștenitoarea italiană a lui Giorgio Albiero, controversatul afacerist cu care românca trăia în ultimii ani, să adinistreze compania...
    Serviciul de email marketing furnizat de