x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Independenta fata de Uniunea Sovietica

0
Autor: Adrian Mogos 30 Aug 2005 - 00:00
Independenta fata de Uniunea Sovietica


ROMANIA, IN DOSARELE CIA

Romania a incercat sa iasa de sub dominatia economica sovietica. Contactele comerciale crescande cu Occidentul nu au avut rezultatul scontat. Economia continua sa depinda de materiile prime din Blocul Sovietic si orice alternativa ar fi dus Romania la un blocaj economic. Diplomatii romani considerau America singura putere mondiala, iar pe rusi, "niste prosti".

Central Intelligence Agency - CIA a declasificat partial sute de documente legate de Romania. Textele reprezinta o analiza a situatiei din Romania din perioada Razboiului Rece. Deciziile conducerii comuniste de la Bucuresti, implicatiile economice si politice ale acestora pe plan european sau mondial au interesat dintotdeauna Statele Unite. Jurnalul National va prezinta aceste documente asa cum au fost ele declasificate pentru ca cititorii sa cunoasca situatia Romaniei de atunci din alte surse decat cele oficiale romanesti. In ianuarie 1949, Consiliul Ajutor Economic Reciproc - CAER - a fost creat pentru a coordona planificarea economica a tarilor din blocul sovietic. Dependenta de sovietici nu a fost pe placul Bucurestiului, care a devenit "cuiul lui Pepelea".

Un conflict de interese pare sa fi aparut intre Romania si alti membri ai blocului sovietic din CAER. Natura exacta a acestui conflict nu este cunoscuta, dar in mod sigur are legatura cu industrializarea Romaniei. Pare sa fie opozitia sovietica legata de Combinatul Siderurgic de la Galati, dar si posibilitatea presiunii asupra Romaniei de a lua masuri de ajutorare a agriculturii din blocul sovietic. Liderii romani par sa vada aceste fapte ca o amenintare a planurilor de extindere rapida a bazei industriale a tarii si, in consecinta, se opun tendintelor CAER de reducere a suveranitatii nationale in dauna politicilor economice.

PROBE ALE CONFLICTULUI. De la Conferinta Economica de la Moscova din iunie 1962 si de la vizita lui Hrusciov in Romania din aceeasi perioada s-au observat diferente intre Romania si alti "sateliti" asupra cooperarii economice. Buletinul de presa emis de catre guvernul de la Bucuresti a fost limitat la o scurta comunicare, in contrast cu alte dezbateri extinse publicate de alte tari din blocul sovietic. Actiuni recente ale Partidului Comunist Roman au scos la iveala nemultumirile regimului in ce priveste politicile CAER. Plenara Comitetului Central din 5-8 martie s-a ocupat exclusiv de problema CAER. Comunicatul dat publicitatii la sfarsitul sesiunii a ignorat propunerile pentru "un nou stadiu" de cooperare economica facute la conferinta de la Moscova si a aprobat activitatile lui Barladeanu, reprezentantul Romaniei in Comitetul Executiv al CAER. Comitetul Executiv al CAER la intalnirea din februarie 1963 a cerut Romaniei sa faca modificari substantiale in planurile economice: "...sa abandoneze planurile pentru noi industrii majore si sa se concentreze asupra produselor petroliere, fertilizatorilor si agriculturii". S-a raportat ca Barladeanu s-a opus acestei propuneri si ca ulterior a fost sustinut de catre Comitetul Central, iar Gheorghiu-Dej, seful guvernului, a fost de acord sa trimita o scrisoare de protest lui Hrusciov.

S-a presupus ca URSS doreste sa impiedice dezvoltarea industriala a Romaniei. Foarte posibil ca Romania, din cauza nivelului slab al industrializarii, sa fie mult mai interesata in diversificarea productiei decat in specializarea produselor. Un plauzibil set de circumstante ar fi decizia sovietica de a reduce sau de a amana sprijinul pentru planificatul combinat siderurgic de la Galati si presiunea asupra Romaniei de a directiona parte a exportului de produse agricole dinspre Vest spre Blocul Sovietic.

PROIECT. Combinatul de Otel de la Galati este programat sa fie cel mai mare proiect al urmatorului plan cincinal al Romaniei. Combinatul Galati va tripla capacitatea siderurgica a Romaniei pana in 1970. In consecinta, probabil regimul din Romania considera combinatul de la Galati ca fiind unul dintre pilonii importanti pentru construirea unei industrii puternice. Este aproape sigur ca pentru planificarea originala s-a cerut binecuvantarea sovietica si ca URSS a promis sa trimita mult echipament. In ultimul an, au existat cateva informatii ca URSS a refuzat sa ofere ajutor pentru Galati asa cum s-a promis initial. Mai mult, romanii au semnat contracte cu firme franceze si britanice pentru 42 de milioane de dolari in echipamente pentru Galati, care urmeaza sa fie livrate in 1964-’65, si negociaza contracte suplimentare asemanatoare cu furnizori vestici. Aceasta informatie sugereaza ca URSS a fortat stoparea proiectului, modificarea perioadei-limita a proiectului Galati sau chiar abandonarea sa. Obiectiile sovietice asupra unui proiect-cheie vor provoca inevitabil furie considerabila si panica pentru regimul din Romania. Probabil ca URSS a avut dintotdeauna dubii asupra impactului economic al proiectului Galati si recentele evenimente arata scaderea prioritatii URSS pentru acest proiect. Oricare ar fi cauzele, regimul roman probabil simte ca interesele nationale sunt dispretuite. (analiza intocmita in 15.05.1963 si declasificata in 10.01.2001)

POZITIA NOASTRA. Declaratia de la conferinta din 2 aprilie a lui Gogu Radulescu, seful delegatiei Romaniei la Conferinta Natiunilor Unite a Comertului si Dezvoltarii, a fost notabila prin ceea ce a omis decat prin ceea ce a spus. La fel de importanta a fost si absenta din discursul lui Radulescu a oricarei referinte la URSS CAER, sau lagarul comunist. Chiar daca alte delegatii comuniste au anticipat ca Romania isi va continua linia independenta la conferinta, divergenta de la pozitia comunista a creat consternare, facandu-l pe liderul delegatiei cehoslovace sa exclame: "Radulescu si-a pierdut mintile!". Cand a fost intrebat despre caracterul nonconformist al discursului lui Radulescu, un membru al delegatiei permanente a Romaniei la Geneva a replicat: "Ce gasiti extraordinar in discurs? Suntem o tara libera. Avem cateva idei bune si le prezentam. Nu trebuie sa mentionam URSS de fiecare data cand vorbim". (nota din aprilie 1964 si publicata 21.12.2000)

SCHIMBARI IN EUROPA DE EST
Determinati de industrializarea rapida avuta in vedere, romanii au refuzat sa-si modifice programul de dezvoltare economica in ciuda presiunii URSS si a altor tari comuniste. Trezirea nationalismului, incurajat din 1962 de concesiile sovietice asupra suveranitatii nationale, i-a facut pe romani sa actioneze tot mai independent in diferite aspecte ale politicii externe. Ei au refuzat sa sustina actiunile sovietice impotriva Chinei. Probabil cel mai puternic nationalism care a reaparut intr-o forma dinamica este in Romania si Slovacia. Nationalismul in estul Europei este esential incompatibil cu dominarea sovietica. Renasterea nationalismului in ultimii ani a intarit unitatea conducerii romane si a ajutat regimul sa gaseasca un punct comun cu populatia, un proces in care maririle de salarii si reducerea taxelor anuntate pot ajuta (informare din 22.07.1964, publicata 15.07.1993)

Intr-o informare trimisa organizatiilor de partid din ambasadele romanesti, Partidul Comunist a definit rolul Romaniei ca mediator Est - Vest. Presedintele Johnson i-a dat lui Maurer misiunea de a fi mediator intre Statele Unite si China. Partidul Comunist este multumit de felul in care presedintele Johnson l-a tratat pe Maurer, dar ca liderii de partid trebuie sa fie precauti, deoarece americanii isi urmaresc propriile interese. Un diplomat roman a declarat ca Romania cauta sa castige "din intoarcerea spre Statele Unite, ca obiectiv politic, din moment ce America este singura putere globala". El a adaugat ca politica romaneasca nu recunoaste puterea URSS ca fiind egala cu cea a Statelor Unite. Un alt diplomat a adaugat ca nu exista nici un dubiu ca scopul Americii este sa conduca lumea, exact cum vor si sovieticii. Diferenta este ca americanii nu ameninta politica interna a Romaniei. Diplomatul a concluzionat cu proverbul romanesc: "Mai bine o pierdere mica cu un om destept decat un profit cu unul prost - si ca cu cat rusii vor continua, cu atat vor deveni mai prosti". (telegrama din 19.07.1967, publicata 17.12.2001)

Independenta economica a Romaniei

POLITICA. Gheorghiu-Dej si-a atras sprijinul popular prin atitudinea sa antisovietica
Romania are schimburi comerciale cu URSS de 40% din economie, dar exista si tendinta de expansiune rapida a relatiilor cu tarile noncomuniste. Mai mult, are potentialul economic sa reziste oricarei tentative sovietice de a opri aceasta tendinta prin masuri economice. Din punct de vedere militar, desi este inca legata cu alianta cu URSS, sunt semne ca Bucurestiul intentioneaza sa slabeasca aceasta dependenta. Din punct de vedere psihologic, Romania trece printr-o explozie a nationalismului care este sigur militant si sovin. Gheorghiu-Dej a fost capabil sa castige rapid o sustinere populara naturala de o marime considerabila. Economia crestea rapid, iar viata omului obisnuit a fost imbunatatita ca rezultat (desi intr-un ritm lent apreciabil). Mai important, prin aceste mijloace, pe masura ce cultura romaneasca se derusifica, dandu-se o noua atentie radacinilor pure romanesti (si latine) ale acestei culturi - un efort in detrimentul nu numai al rusilor, dar si al minoritatilor etnice din tara, cum ar fi ungurii - , regimul a fost capabil sa exploateze sentimentele puternice nationaliste ale poporului roman.

URSS poate face foarte putine sa opreasca eroziunea influentei sale la Bucuresti. Poate spera ca sistemul comunist va supravietui ca forma de guvernare si ca independenta Romaniei nu va deveni mai ostila intereselor URSS. Faptul ca Romania a avut atat de mult succes in programul sau original, purtat fara costuri in interior si cu un succes rasunator peste hotare, nu putea scapa atentiei altor regimuri est-europene. Miscarile romanesti au scos la iveala faptul ca exista o alternativa fezabila a dominatiei sovietice printr-o politica de independenta intarita de moralul si sustinerea economica din Occident. Romanii au aratat ca o tara mica poate avea arme psihologice puternice in arsenal, arme care si-au dovedit deja eficienta impotriva unei mari puteri. Dorinta Bucurestiului de a deschide o campanie publica de propaganda impotriva URSS si a impertinentei sale in chestiunea sensibila a Basarabiei poate fi vazuta ca un atu in jocul cu Uniunea Sovietica. (nota intocmita in 18.02.1965, declasificata 16.08.2000)

INDEPENDENDENTA ECONOMICA ROMANEASCA. Chiar si dupa intensificarea schimburilor economice cu Occidentul in anii ’60, Romania continua sa fie dependenta de livrarile din tarile comuniste in privinta materialelor importante din industrie si a pietei de desfacere pentru produsele industriale. A ramas chiar vulnerabila impotriva sanctiunilor economice care pot fi impuse de alte state membre ale Pactului de la Varsovia, in special Uniunea Sovietica. O reziliere completa a comertului cu tarile Pactului de la Varsovia poate duce la distrugeri majore in economia Romaniei. Este estimat ca productia industriala poate scadea cu mai mult de 20% si va afecta locurile de munca pentru mai mult de 350.000 de muncitori.

Tarile Pactului de la Varsovia asigura Romaniei importurile de materie prima si sunt practic singura piata de export pentru produsele romanesti. Regimul din Romania risca sanctiuni cand a luat partea Cehoslovaciei impotriva URSS. Daca tarile Pactului vor taia comertul cu Romania, efectul imediat va fi o scadere substantiala in productia de utilaje, otel, imbracaminte si mobila din cauza pierderii pietelor de export pentru aceste produse pe care tarile Pactului le asigura. In primele cateva luni, productia industriala poate scadea cu mai mult de 10% si aproape 150.000 pana la 225.000 de muncitori vor deveni un surplus. Un declin ulterior in productie si o crestere a somajului vor aparea imediat, pentru ca reducerile de materie prima in industrie depind acum puternic de tarile Pactului. Productia industriala totala poate cadea cu alte 5%-10% si numarul de someri poate creste pana la 275.000-350.000, adica 15%-20% din forta industriala de munca. Trei cincimi din cei angajati in industriile afectate vor fi in Bucuresti, Brasov, Ploiesti si Banat.

Orice deteriorare serioasa a comertului cu tarile Pactului va forta Romania sa-si redirectioneze comertul sau catre Occident. Romania nu va putea probabil sa gaseasca destule piete pentru exporturi sa plateasca pentru produsele importate din Occident. Deficitul rezultat va fi o scadere a rezervelor de aur si valuta si se va cauta obtinerea unor noi credite. Romania este fericita ca are o rezerva de aur mare pentru o tara asa de mica. Rezervele actuale sunt estimate la 140 de milioane de dolari, productia interna anuala, undeva la 25 de milioane de dolari. Aceste rezerve vor fi un bun considerabil pentru incercarile Romaniei de obtinere a altor credite din Occident. Pe de alta parte, Romania are deja datorii substantiale. La sfarsitul lui 1968, aceste datorii sunt estimate la 0,7 miliarde. (informare din 01.10.1969, publicata 11.12.1998)

NU RATATI
! In numarul de maine
  • o analiza din 1955 legata de posibilitatea sustinerii de catre populatia Romaniei a trupelor americane in cazul unei invazii a tarii
  • 11 ani mai tarziu, rezistenta impotriva regimului comunist s-a diminuat drastic
  • neincrederea sovietica in Armata romana in cazul unui conflict
  • Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   româniei,   ţările,   economice,   galaţi,   economică,   sovietică,   caer,   URSS,   pactului

     

    Ştiri din .ro


    PUBLICITATE
     





    Mai multe titluri din categorie

    Magdalena Popa Buluc în dialog cu dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței

    Magdalena Popa Buluc în dialog cu dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței
    Galerie Foto Este jurnalistă și scriitoare. E și diplomat de carieră, cu gradul de ministru plenipotențiar. În prezent lucrează la Ambasada României de pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta. Pentru activitatea...

    Minunea de la Justiție: strategia anticorupție, legată de Vîntu și Soros

    Minunea de la Justiție: strategia anticorupție, legată de Vîntu și Soros
    Criza sanitară, produsă de pandemia de coronavirus, peste care se va rostgoli o criză economică fără precedent la nivel mondial, cu efecte importante previzibile și în România, pare să nu afecteze deloc...

    Magdalena Popa Buluc în dialog cu Dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței

    Magdalena Popa Buluc în dialog cu Dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței
    Galerie Foto Este jurnalistă și scriitoare. E și diplomat de carieră, cu gradul de ministru plenipotențiar. În prezent lucrează la Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta. Pentru activitatea depusă,...

    SOS din agricultură: Seceta a afectat deja jumătate din terenuri

    SOS din agricultură: Seceta a afectat deja jumătate din terenuri
    Galerie Foto Ministrul Agriculturii a lansat un apel către fermieri, să cultive fiecare bucată de pământ, iar piețele agroalimentare se vor redeschide, pentru a sprijini producția din România. Problema agriculturii este...

    Circulară cu dedicație către DSP-uri, pentru saci menajeri, de la o firmă patronată de asociatul fostului consilier al fostului ministru al Mediului

    Circulară cu dedicație către DSP-uri, pentru saci menajeri, de la o firmă patronată de asociatul fostului consilier al fostului ministru al Mediului
    Galerie Foto Zilele trecute, mai multe publicații au dezvăluit un document emis, la sfârșitul lunii martie, de către secretarul general adjunct din Ministerul Sănătății, Codrin Doru Lungu, care a emis o circulară către...

    Procurorul “10 august” a pus gând rău și Guvernului Orban

    Procurorul “10 august” a pus gând rău și Guvernului Orban
    Suspecta achiziție de măști FPP2 și FPP3, atribuită de Oficiul Național al Achizițiilor Centralizate (ONAC), constituie obiectul unei lucrări penale deschise de celebrul deja Bogdan Pîrlog, de la Parchetul...

    Un Parchet-mamut stă să se nască în România. “Cioclii” SIIJ vor un nou DNA, dar care să investigheze infracțiunile de mediu

    Un Parchet-mamut stă să se nască în România. “Cioclii” SIIJ vor un nou DNA, dar care să investigheze infracțiunile de mediu
    În timp ce, prin acțiuni legislative, mediatice sau chiar pe rețelele de socializare, în timpul ultimelor campanii electorale, politicienii de la USR și PNL militează activ în vederea desființării Secției...

    Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu

    Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu
    Compania implicată în scandalul privind intoxicarea a zeci de elevi, în luna ianuarie a acestui an, la Liceul german Adam Muller Guttenbrunn din Arad, a primit, cu puțin timp înainte de intrarea României în criza ...

    Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus

    Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus
    Blestematul de coronavirus atacă în special plămânii, bolnavii grav respiră dificil şi trebuie ajutaţi cu ventilaţie. Primii ca risc de îmbolnăvire în pandemie sunt cei deja bolnavi cu maladii pulmonare...

    Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente

    Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente
    Un proiect demarat încă din 2017, vizând inserția tinerilor provenți din mediile defavorizate pe piața forței de muncă va fi popularizat în perioada următoare de Ministerul Muncii, condus de Violeta Alexandru,...
    Serviciul de email marketing furnizat de