Independenţii, dependenţi de dosare şi de slăbiciuni personale

Foştii pesedişti constituie nucleul dur pe baza căruia Cotroceniul construieşte "alternativa" de stânga la PSD, condusă de generalul Oprea. Considerăm că este în interesul opiniei pu­blice să fie cunoscut întregul istoric al acestor oameni politici, înainte ca ei să fie ambalaţi în Uniunea Naţională pentru Progresul României şi serviţi electoratului pe post de "reformatori".

19. GHEORGHE ZOICAŞ
A candidat în judeţul Maramureş şi a ajuns în Camera Deputaţilor de pe locul al doilea. Migrator politic: Partidul Republican (1996) - PNL - PLD - PSD. La 4 iulie 2009, fiica acestuia, Dora Camelia Cioclu, s-a căsătorit. Şi, cum era normal, familia a angajat o firmă, Yoffi SRL, şi s-a organizat o mare chermeză în aer liber, la cort, pentru vreo 400 de persoane. Mâncare, băutură, muzică, ce mai, n-a lipsit nimic. Nici măcar la masa de a doua zi, organizată pentru vreo 30 de persoane, doar apropiaţi, nu a părut că există o problemă ori lipseşte ceva. De fapt, a lipsit totuşi ceva: plata către firma care a organizat petrecerea. Plată pe care familia, la trei zile după nuntă, a ajuns la concluzia că nu mai vrea să o facă. Pentru motive cât se poate de hilare: de la faptul că scaunele au fost tran­sportate cu autoturisme Peugeot şi nu Mercedes sau Audi până la aia că ar fi dispărut din prăjituri ori că n-ar fi existat un anume fel de salată pe care Zoicaş şi l-ar fi dorit. Şi care a existat, de fapt. Una peste alta, după nuntă, membrii familiei nu au mai putut fi contactaţi, iar despre factura de 83.653 de lei (TVA inclusă) neachitată nici acum, la o lună de la eveniment, n-are rost să mai vorbim.


20. MARIAN SÂRBU
A candidat la Vaslui. Academia Caţavencu a depus la Parchetul General o plângere penală împotriva a peste 500 de demnitari care şi-au completat în fals declaraţia de avere. Unii şi-au ascuns conturile, alţii vilele, câţiva afacerile, cei mai mulţi - pe toate acestea. Unde anume, numai Parchetul ne poate spune, cu legea în mână. Cine sunt ei, făptaşii, vă spunem noi. Din păcate, unii au fost realeşi deja în noul Parlament. Aşa că vouă, cititorilor noştri - care sunteţi mai inteligenţi decât votanţii lor -, nu vă rămâne decât să-i mai suportaţi patru ani. În anii electorali, politicienii cheltuiesc bani. Mulţi. Zeci, sute de mii de euro. Pe campania electorală, se înţelege. Marian Sârbu, deputat PSD şi ministru al Muncii, nu a cheltuit nimic însă în anul electoral 2008. Ba chiar a câştigat. Sau, dacă preferaţi, a cheltuit bani pe o campanie socială de întrajutorare a lui însuşi. Iată, de exemplu, din declaraţia lui de avere rezultă că, între aprilie şi decembrie 2008, i-au crescut conturile cu peste 63.000 de lei noi (de la 56.000 RON la 119.440 RON) şi bunurile cu un Land Rover.

Elena Sârbu, fosta soţie a ministrului Muncii, Marian Sârbu, a fost numită la 16 februarie 2009 directoare de cabinet a preşedintelui Casei Naţionale de  Pensii, instituţie aflată în subordinea Ministerului Muncii. La 26 mai 2009, Elena Sârbu a avansat pe postul de director al Departamentului Resurse Umane. Preşedintele Casei de Pensii e prieten cu cei doi, fiind promovat chiar de Marian Sârbu.

Cele două declaraţii de avere ale Elenei Sârbu conţin o serie de inadvertenţe, ce au atras atenţia inspectorilor de la Agenţia Naţională de Integritate. Prima declaraţie de avere, datată
16 februrie 2009 şi care ne-a fost pusă la dispoziţie chiar de preşedintele CNPAS, nu are dată de înregistrare la Departamentul Resurse Umane al CNPAS. Inspectorii ANI bănuiesc că declaraţia de avere de la 16 februarie ar fi fost antedatată.

Elena Sârbu îşi depunea declaraţia de avere completată la 20 mai 2009, în calitate de director al Departamentului Resurse Umane. Paradoxal e faptul că preşedintele ANFP l-a anunţat pe preşedintele CNPAS că Elena Sârbu a câştigat concursul de director la 25 mai 2009, hârtie pusă în aplicare cu 26 mai 2009. Elena Sârbu anticipase aşadar cu şase zile mai devreme că avea să câştige postul de director.

În ambele declaraţii de avere, Elena Sârbu a omis să precizeze că este acţionar la o firmă împreună cu Iosif Armaş şi cu fratele său, Marian Dorner. Potrivit Registrului Comerţului, Elena Sârbu este acţionară la firma SC Arcomsir SRL, unde deţine 36,3% din acţiuni, iar ceilalţi doi asociaţi, câte 31,8% din acţiuni. Oficial, soţii Elena şi Marian Sârbu, deputat PSD şi fost ministru al Muncii, sunt divorţaţi de aproape patru ani. Neoficial, ei au locuit împreună în toată această perioadă şi au adunat o avere de invidiat: cinci case (două vile, două case de vacanţă şi un apartament; patru locuinţe sunt ale soţiei, obţinute după divorţ), 117.800 de euro, 10.117 USD şi 82.904 RON, trei maşini (un Land Rover, o Octavia şi o Laguna), plasamente de 119.440 RON şi bijuterii de 10.000 de euro. Deşi Elena Sârbu are o vilă în Bucureşti, ea a locuit în ultimele nouă luni împreună cu Marian Sârbu într-o locuinţă primită de ministrul Muncii de la RA-APPS. Motivul: vila era închiriată cu 4.500 de euro lunar.


21. ADRIAN MOCANU
A candidat în judeţul Buzău, fiind fiul mai cunoscutului Victor Mocanu, preşedinte al Consiliului Judeţean, baron local de renume, recent intrat în atenţia DNA pentru modul în care au fost încheiate contractele de deszăpezire din judeţ. Interesant este că există şi o stare de incompatibilitate în Consiliul Judeţean, pentru că modul în care Victor Mocanu cheltuieşte banii este supervizat de soţia sa, Rodica Mocanu, aflată în fruntea Direcţiei de Finanţe a judeţului Buzău.

Familia Mocanu şi firmele prietenilor au cumulat mii de miliarde de lei, bani publici, de când Victor Mocanu a devenit preşedinte al Consiliului Judeţean. Proporţiile afacerilor sunt incredibile pentru un om de rând. Soţii Cojocaru şi grupul lor de firme, Luana Company SRL, NIC IMPERX 2002 SRL, NIKOST SRL şi BAUM CONSTRUCT SRL, au făcut o grămadă de bani cu ajutorul familiei Mocanu. Practic, mi­liarde şi miliarde de lei au fost rulate prin firmele soţilor Luminiţa şi Nicolae Cojocaru, altminteri, probabil, singurele afaceri pe care cei doi le-au făcut au fost cu CJ-ul lui Mocanu. Astfel, soţii Cojocaru au ajuns multimiliardari imediat după ce Victor Mocanu a devenit preşedinte al CJ, Adrian Mocanu, deputat şi membru al Comisiei de Buget, Finanţe, Bănci a Camerei Deputaţilor, are sarcina de a face lobby pentru ca statul să-i dea bani tatălui său, la CJ, iar Rodica Mocanu este şefă la Direcţia de Finanţe Buzău, adică omul care ar trebui să ve­rifice legalitatea licitaţiilor efectuate de soţul său. Ceea ce nu-i poate decât bucura pe afa­ceriştii din sfera de influenţă a familiei Mocanu.
IOAN TIMIŞ, CAMPION ABSOLUT LA MIGRAŢIE
Deşi grupul independenţilor este pro-prezidenţial şi apropiat PD-L, nu toţi parlamentarii PSD şi PNL care au plecat din aceste partide s-au orientat către partidul lui Oprea, ci s-au dus direct la PD-L. Este şi cazul deputatului Ioan Timiş, care se află la al cincilea mandat de parlamentar. Practic, după 1990, el a lipsit din Parlamentul României doar în legislatura 1992-1996. Deputatul de Hunedoara deţine un record greu de atins: a trecut prin cinci partide şi a fost la un pas de înscrierea în alte două. Practic, el mai are nevoie să devină membru al PC şi UDMR şi poate spune că a luat la rând toate formaţiunile politice parlamentare. Timiş a ajuns deputat în 1990 din partea FSN, în 1996 - de la PD, în 2000 - de la PDSR, în 2004 - PSD, iar în 2008 - PNL. Timiş a trecut prin PCR, FSN, PD, PDSR, ulterior PSD, PNL, iar în martie 2010 - în PD-L. Mai mult, el a fost la un pas să se înscrie în ApR, dar şi în PRM. Ultima sa demisie s-a înregistrat la data de 4 martie, când a concluzionat: "Eu, când vreau să plec, plec!". Dacă statutul aleşilor locali li s-ar fi aplicat şi parlamentarilor, atunci Timiş ar fi încheiat un singur mandat de deputat din întreaga sa carieră.

Ioan Timiş a fost ales ca deputat într-un colegiu din judeţul Hunedoara, care cuprinde şi oraşul Haţeg, acolo unde fratele său, Nicolae, este primar. Şi edi­­lul-şef, la fel ca fratele deputat, a fost membru al mai multor formaţiuni politice, în prezent fiind membru al PNL. Deputatul Timiş s-a înscris în PD-L justificându-şi gestul astfel: "M-am întors, ca fiul risipitor, acasă. M-am înscris în PD-L, pentru că aici consider că este locul meu". Apoi, a primit asigurări că va candida şi în 2012 în acelaşi colegiu în care este acum parlamentar. Mai mult, lui i s-a oferit şi preşedinţia Organizaţiei Judeţene a PD-L Hunedoara, condusă încă de Tiberiu Iacob-Ridzi. Pe de altă parte, Timiş visează şi să ajungă la Curtea Constituţională. (Monalise Hihn)