Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aurică Matei a fost ingropat creştineşte după 50 de zile de căutări. Bărbatul a fost găsit intr-o răpă pe malul Răului Argeş. In tot acest timp, Victor Neciu, şoferul care l-a ascuns pe acesta, şi-a văzut liniştit de treburi. După un an, Neciu este cercetat in libertate.
Aurică Matei a fost ingropat creştineşte după 50 de zile de căutări. Bărbatul a fost găsit intr-o răpă pe malul Răului Argeş. In tot acest timp, Victor Neciu, şoferul care l-a ascuns pe acesta, şi-a văzut liniştit de treburi. După un an, Neciu este cercetat in libertate.
Aurică Matei a fost ingropat la data de 27 ianuarie 2007, in cimitirul ortodox al oraşului Popeşti-Leordeni, după 54 de zile de căutări. A fost condus pe ultimul drum de familie şi prieteni care i-au fost alături de-a lungul vieţii. In biserică, in timpul prohodului, lacrimile Marianei Matei, soţia lui Aurică, curgeau din ochii umezi şi se prelingeau pe coşciugul de lemn. Preotul slujea. Iar Mariana plăngea şi işi jelea soţul. In timpul slujbei de inmormăntare, Mariana a leşinat de căteva ori. A fost scoasă la aer, pe braţe, de căţiva oameni aflaţi in apropierea ei. In cimitir, după ce şi-a terminat preotul slujba, Mariana Matei a pus capul din nou pe coşciug, implorăndu-i pe gropari: "Mai lasaţi-l un pic. Nu il bagaţi in groapă". Işi jelea soţul. Cu ultimele puteri, striga la soţul ei şi il intreba: "Cui ne laşi acum? De ce a trebuit să ne părăseşti?". Disperată, a incercat să se arunce pe coşciugul care era coborăt cu ajutorul unor frănghii in groapă. Rudele, aflate in preajmă, au reuşit să o ţină pe loc. In timp ce se zbătea şi incerca să scape din prinsoarea rudelor, Mariana a leşinat in faţa mormăntului. A căzut in genunchi. Nu mai avea nici un dram de putere. Şase bărbaţi prezenţi la inmormăntare au scos-o imediat din cimitir pe braţe.
SUSŢINERE. Colegii şi profesorii lui Daniel Matei, in vărstă de 17 ani, fiul cel mare al lui Aurică, au ţinut să fie alături de acesta. Insoţit de doi colegi, Daniel se strecura prin mulţimea strănsă pe stradă. Vecini, prieteni de familie, toţi au sprijinit familia indurerată. Colegii lui Daniel, in semn de afecţiune, i-au adus o coroană de flori. L-au insoţit peste tot. In Biserică, Daniel stătea pe un scaun, iar colegii, lăngă el, ca nişte ingeri păzitori. Cu privirea pierdută asculta slujba preotului. Din cănd in cănd, mai arunca căte o privire către coşciugul in care se afla tatăl său. Toata ziua, Paul Matei, fiul cel mic al familiei Matei, care are 5 ani, şi-a căutat prin mulţime un prieten de joacă. După căteva căutări, dezamăgit, s-a retras singur in spatele casei. Degeaba au incercat ceilalţi copii, veniţi cu părinţii la inmormăntare, să-i facă pe plac. Nu mai vorbea cu nimeni. Voia sa fie singur. Nu prea inţelegea de ce se adunase atăta lume. In seara de Anul Nou, nu a avut linişte deloc. Plăngea după tatăl lui: "Tati, unde eşti?".
LOCALIZARE. Drama familiei Matei a scos la iveală incompetenţa unor poliţişti obişnuiţi să işi petreacă timpul in birourile calde pe care le conduc. Aurică Matei dispăruse din data de 4 decembrie 2006, in timp ce se intorcea de la servici. Ultimele persoane care l-au văzut in viaţă susţineau că a fost victima unui accident de circulaţie produs la capătul liniei de maxi-taxi 154, in zona abatorului Glincarn. Deşi poliţiştii din oraşul Glina au fost sesizaţi de martori, după o oră, cu privire la accident, aceştia nu s-au obosit să facă investigaţiile preliminare. La insistenţele soţiei lui Aurică, poliţiştii ilfoveni au inceput o anchetă la cinci zile după producerea accidentului. Timp de o lună, poliţiştii, conduşi de comisarul-şef Florin Trosca, aveau la dosar informaţii contradictorii şi imprecise. Victor Neciu, şoferul care l-a accidentat pe Aurică, s-a ascuns mai bine de o lună. A fost prins cu ajutorul S.R.I. Neciu i-a condus pe anchetatori la locul in care a ascuns trupul lui Aurică.
Aurică Matei a fost ingropat la data de 27 ianuarie 2007, in cimitirul ortodox al oraşului Popeşti-Leordeni, după 54 de zile de căutări. A fost condus pe ultimul drum de familie şi prieteni care i-au fost alături de-a lungul vieţii. In biserică, in timpul prohodului, lacrimile Marianei Matei, soţia lui Aurică, curgeau din ochii umezi şi se prelingeau pe coşciugul de lemn. Preotul slujea. Iar Mariana plăngea şi işi jelea soţul. In timpul slujbei de inmormăntare, Mariana a leşinat de căteva ori. A fost scoasă la aer, pe braţe, de căţiva oameni aflaţi in apropierea ei. In cimitir, după ce şi-a terminat preotul slujba, Mariana Matei a pus capul din nou pe coşciug, implorăndu-i pe gropari: "Mai lasaţi-l un pic. Nu il bagaţi in groapă". Işi jelea soţul. Cu ultimele puteri, striga la soţul ei şi il intreba: "Cui ne laşi acum? De ce a trebuit să ne părăseşti?". Disperată, a incercat să se arunce pe coşciugul care era coborăt cu ajutorul unor frănghii in groapă. Rudele, aflate in preajmă, au reuşit să o ţină pe loc. In timp ce se zbătea şi incerca să scape din prinsoarea rudelor, Mariana a leşinat in faţa mormăntului. A căzut in genunchi. Nu mai avea nici un dram de putere. Şase bărbaţi prezenţi la inmormăntare au scos-o imediat din cimitir pe braţe.
SUSŢINERE. Colegii şi profesorii lui Daniel Matei, in vărstă de 17 ani, fiul cel mare al lui Aurică, au ţinut să fie alături de acesta. Insoţit de doi colegi, Daniel se strecura prin mulţimea strănsă pe stradă. Vecini, prieteni de familie, toţi au sprijinit familia indurerată. Colegii lui Daniel, in semn de afecţiune, i-au adus o coroană de flori. L-au insoţit peste tot. In Biserică, Daniel stătea pe un scaun, iar colegii, lăngă el, ca nişte ingeri păzitori. Cu privirea pierdută asculta slujba preotului. Din cănd in cănd, mai arunca căte o privire către coşciugul in care se afla tatăl său. Toata ziua, Paul Matei, fiul cel mic al familiei Matei, care are 5 ani, şi-a căutat prin mulţime un prieten de joacă. După căteva căutări, dezamăgit, s-a retras singur in spatele casei. Degeaba au incercat ceilalţi copii, veniţi cu părinţii la inmormăntare, să-i facă pe plac. Nu mai vorbea cu nimeni. Voia sa fie singur. Nu prea inţelegea de ce se adunase atăta lume. In seara de Anul Nou, nu a avut linişte deloc. Plăngea după tatăl lui: "Tati, unde eşti?".
LOCALIZARE. Drama familiei Matei a scos la iveală incompetenţa unor poliţişti obişnuiţi să işi petreacă timpul in birourile calde pe care le conduc. Aurică Matei dispăruse din data de 4 decembrie 2006, in timp ce se intorcea de la servici. Ultimele persoane care l-au văzut in viaţă susţineau că a fost victima unui accident de circulaţie produs la capătul liniei de maxi-taxi 154, in zona abatorului Glincarn. Deşi poliţiştii din oraşul Glina au fost sesizaţi de martori, după o oră, cu privire la accident, aceştia nu s-au obosit să facă investigaţiile preliminare. La insistenţele soţiei lui Aurică, poliţiştii ilfoveni au inceput o anchetă la cinci zile după producerea accidentului. Timp de o lună, poliţiştii, conduşi de comisarul-şef Florin Trosca, aveau la dosar informaţii contradictorii şi imprecise. Victor Neciu, şoferul care l-a accidentat pe Aurică, s-a ascuns mai bine de o lună. A fost prins cu ajutorul S.R.I. Neciu i-a condus pe anchetatori la locul in care a ascuns trupul lui Aurică.
Şocul realităţii
La data de 23 ianuarie, Aurică Matei a fost ridicat de la morga Institutului de Medicină Legală "Mina Minovici" şi dus acasă. Nu cum se aşteptau copiii să il vadă pe tatăl lor, viu şi nevătămat. Ci intr-un sicriu. Odată intrată maşina pe strada pe care locuia Aurică, Daniel, băiatul cel mare al familiei Matei, şi-a luat fratele in braţe şi i-a acoperit ochii cu măinile. Maria işi jelea soţul, iar Daniel incerca să fugă căt mai departe cu Paul. Să nu işi vadă tatăl in sicriu. Paul, in vărstă de numai 5 ani, nu inţelegea ce se intămplă in jurul său. Era fericit. O rugase pe mama lui, cănd a plecat de acasă, să-l aducă pe tati de la spital. Aşa a inţeles copilul că se petreceau lucrurile. Insă Daniel ştia.
Â
â Viaţa intre familie şi tribunal după un an de la nenorocire â Twin Peaks de Leordeni â Anchete paralele â Lupta pentru dreptate continuă â Prin ochiul martorului â Poliţişti ilfoveni de dat afară! â Piatra de pe inimă â Neciu e liber! Justiţia doarme in continuare â Celălalt Neciu
