Întâiul marinar al ţării şi o controversă istorică

Printre insulte marlanesti adresate gratuit MS Regelui Mihai si laude de sine, presedintele inca in functie al Romaniei a gasit de cuviinta, la un post de televiziune apropiat domniei sale, sa se dea mare in numele marinei romanesti cu o potentiala victorie din al doilea razboi mondial.
Plin de morga, parca priceput in toate cele, domnul Basescu s-a dat rotund cu valente romboidale si a spus, la 26 iunie, duminica (n.r. – ieri), ca nava ruseasca de desant Yamal o sa vina la Constanta sa comemoreze victimele unei mari victorii a marinei romane, scufundarea distrugatoarelor sovietice Moskva si Harkov.

Atacul
Pe 26 iunie 1941, devreme dupa miezul noptii, o escadra sovietica din flota Marii Negre, grupul operational Vorosilov, a atacat litoralul romanesc. Erau luate drept tinta instalatiile Portului Constanta, in general cele care tineau de industria petroliera, tancuri de combustibil, precum si Gara Palas. Navele sovietice au tras peste 350 de obuze impotriva portului romanesc. Au fost provocate incendii. Marina Militara ro­ma­neasca dispunea de doua nave capabile sa angajeze o lupta cu escadra sovietica, distrugatoarele NMS Marasesti si NMS Regina Maria. Ambele aveau in componenta echi­pajului atat marinari care faceau sta­giul militar in termen, cat si aspiranti de la scoala de ofiteri ai marinei. In ciuda acestui fapt, ca aveau echipaje cu putina experienta, ambele vapoare au devenit operationale extrem de rapid si au fost gata de lupta, cu tunurile incarcate pentru neutralizarea sovieticilor. In cazul distrugatorului Harcov, lucrurile sunt ceva mai clare. Acesta a fost afectat atat de mai multe mine de baraj lansate pe mare, cat si de tirul de artilerie lansat de nava Marasesti.

Enigma Moskva
Distrugatorul Moskva ajunsese undeva in apropierea localitatii Agigea. A angajat un schimb de focuri cu distrugatorul "Regina Maria", dar nici una dintre nave nu a fost atinsa de tirul celeilalte. Romanii erau ajutati de pe uscat si de o baterie germana de mare putere, Tirpitz, care a tras 39 de proiectile in directia unitatii navale sovietice. Matelotii marinei rosii au parut nauciti de puterea de foc a vapoarelor romanesti si a artileriei de coasta operata de nemti. Cu nava foarte usor avariata, ei au lansat o perdea de fum menita sa le mas­cheze retragerea spre un port controlat de URSS. Se parea ca au reusit sa scape, cand la ora 4:26 de di­mineata a avut loc o explozie pu­ternica la babord. Distrugatorul a luat foc si la trei-patru minute dupa explozie s-a rupt in doua si a inceput sa se scufunde. Sovieticii au incercat sa se salveze aruncandu-se in mare, dar doar 69 de oameni au fost recuperati si luati prizonieri de vedete sau hidroavioane ale marinei romane. Printre ei se afla inclusiv comandantul vaporului de lupta sovietic, A.B. Tuhov. Asupra scufundarii dis­tru­gatorului Moskva planeaza insa mai multe intrebari. Conform martorilor oculari, printre care si contraamiralul in rezerva Petre Zamfir, aflat la acea data aspirant pe distrugatorul "Regina Maria", nava sovietica nu a fost, in aparenta, atinsa de tirul de pe nava sa ori de cel al artileriei de coasta. Raman viabile doua ipoteze pentru scufundarea Moskva. Ori s-a pocnit de un baraj de mine marine, ori a fost scufundata de ceea ce se cheama "friendly fire".

Haos sovietic
Dupa marea campanie de epurare dintre 1937 si 1939, conducerea armatei sovietice fusese decimata. Majoritatea ofiterilor superiori cu pregatire de specialitate avusesera parte de executii sumare sau excursii fortate in gulag. Spionita lui Sta­lin nu ocolise nici unitatile marinei rosii. Chiar daca avea unele ambarcatiuni relativ moderne, aceasta era lipsita de cadre experimentate de comanda sau de echipamente competitive de comunicatii. Unii dintre martorii oculari ai scufundarii distrugatorului Moskva pretind ca acesta, inainte de a se rupe, a efectuat operatiuni de gronadare, specifice luptei cu submarine. "Delfinul", submarinul romanesc operational din Flota Maritima, nu se afla in zona. In schimb, prin Marea Neagra patrulau intr-o misiune clasificata drept "strict secreta" mai multe submarine sovietice. Si ele aveau comandanti militari si ofiteri politici numiti recent. Fara sa aiba mijloace de comunicare cu Harkov si Moskva, este posibil sa fi confundat vapoarele din propria marina cu unele romanesti si sa le atace.

O descoperire de senzatie
La aproape 70 de ani de la scufundarea Moskva, o echipa a ONG-ului romanesc "Respiro Underwater Re­search Society", condusa de cer­ce­tatorul si scafandrul Mircea Popa, a declansat cautarea epavei Moskva. Impreuna cu pasionati de cercetari subacvatice din Rusia si Ucraina, ei au cheltuit fonduri consistente sa descopere ce a mai ramas pe fundul marii din distrugator. Ea a fost gasita in larg, la o adancime considerabila, dar nu exista dubii ca este vorba despre vasul sovietic. Popa si oamenii din echipa sa cred ca ar fi fost vorba despre o ciocnire cu mine, dat fiind ca in zona epavei se afla barajul S10, dar nu poate fi exclusa nici torpilarea de un submarin sovietic.

Fudulie prezidentiala
In seara sa de delir de la B1 TV, in care presedintele Traian Basescu a avut brusc revelatia ca este un mare istoric, capabil sa dea verdicte despre Regele Mihai, tacamul nu ar fi fost complet daca majestatea lui, Traia­nul, nu s-ar fi dat mare si cu o po­tentiala victorie a marinei romane pe care sa dea senzatia ca si-o aroga, in calitate de fost pars de mare, sau ce e. Daca tot derapeaza in directia asta, domnul Basescu ar putea sa valseze impreuna cu Vadim Tudor, trosnind din cand in cand cate o lopata in capul Regelui Mihai, si sa se proclame amandoi mostenitorii legitimi ai lui Dromichete. Mai tarziu, doar domnul presedinte, fiindca nu mai are dreptul la inca un mandat, ar putea sa ajunga la concluzia ca, prin similitudine de nume, se trage direct din romanul Traian, chestie care ar putea sa-l faca sa se inscauneze imparat si amiral suprem al Romaniei.