x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Intălnirile de la Ierusalim

0
Autor: Lavinia Betea 01 Sep 2007 - 00:00
Intălnirile de la Ierusalim CHRISTIAN SILVA/


Din 1993 incoace, Leon Volovici şi Costel Safirman organizează "intălnirile de la Ierusalim". Serile de incăntare spirituală adună numeroşi participanţi educaţi in cultura şi spiritualitatea romănească, a cărei modernitate a fost la răndu-i generos modelată de scriitori şi artişti evrei.



Din 1993 incoace, Leon Volovici şi Costel Safirman organizează "intălnirile de la Ierusalim". Serile de incăntare spirituală adună numeroşi participanţi educaţi in cultura şi spiritualitatea romănească, a cărei modernitate a fost la răndu-i generos modelată de scriitori şi artişti evrei. Consecinţă a exodului vreilor din Romănia, fenomenul cultural a dobăndit tradiţie şi specificitate.


Ca ultimă lectură de documentare mă pregătisem inaintea călătoriei cu cartea lui Saul Below, "Pănă la Ierusalim şi inapoi". Insemnările publicate in 1976 de romancierul laureat al Premiului Nobel surprind şi prin detaliile ce particularizează "socialul" acestei mari capitale a lumii. Ca-ntr-o vacanţă, Below o insoţise pe Alexandra, soţia ce-o avea pe-atunci, invitată să ţină prelegeri de matematică la Universitatea Ebraică din Ierusalim.

"Amănunte" inregistrate de celebrul insoţitor al matematicienei - originară din Romănia şi fiică a doctoriţei Florica Bagdasar, fost ministru al Sănătăţii in guvernul lui Petru Groza - am regăsit din chiar partea de zbor a voiajului: "ciudăţeniile" vestimentare şi alimentare ale evreilor hassidici poruncite in urmă cu patru milenii de Moise, ritualul rugăciunii Minha practicat de un grup de tradiţionalişti pe un culoar al aeroportului "Ben Gurion", controalele amănunţite la care eşti supus la orice intrare in spaţiu aglomerat, omniprezenţa soldaţilor inarmaţi, amestecul de rase, figuri şi fizionomii umane adunate in coeziunea credinţei şi dezbinate in nesfărşite războaie de puterea profeţilor ei.

Ca romăn călător in "cetatea eternă" a Ierusalimului, nimic nu m-a uimit insă mai tare ca adunarea unui grup de circa două sute de oameni, veniţi in urma unei simple invitaţii din toate părţile Israelului pentru a convorbi romăneşte despre cultura romănă. "Evreii romăni" - foştii "romăni evrei" in patria de origine - pe care i-am văzut intr-una din "intălnirile de la Ierusalim" sunt, in fapt, oameni deosebiţi şi rari, in personalitatea cărora, formată in matricea culturii romăneşti, componenta spirituală are putere de dependenţă.


PUBLIC ŞI PROTAGONIŞTI. In ziua anunţată, am plecat dis-de-dimineaţă din Haifa către Ierusalim. Asistasem la convorbirile telefonice "pregătitoare" purtate de soţii Horodi, gazdele mele. Reieşea din ele că a doua zi se vor revedea cu prieteni din Tel Aviv, Nesher, Beer Sheva, Hadera ori Zihron Yaakov.
Mirel Horodi este unul dintre inginerii electroenergeticieni căruia i se datorează punerea in aplicare a programului de electrificare a Romăniei. După emigrarea din 1970, a lucrat ca proiectant-şef al Societăţii de Electricitate a Israelului şi şef de proiect pentru centrale termoelectrice la Haifa. Produs strălucit al şcolii romăneşti de inginerie, e (precum majoritatea "specialiştilor de modă veche") un avizat cunoscător şi susţinător al culturii umaniste. Fiii soţilor Horodi au continuat filiera pozitivistă a profesiei paterne, dar au crescut in obişnuinţa evenimentelor şi intălnirilor culturale prilejuite de pasiunea artistică a mamei, pictoriţa Liana Saxone-Horodi. Născuţi in Israel, amăndoi băieţii familiei Horodi vorbesc romăneşte fără cusur. Iar cărţile, albumele de artă şi casetele romăneşti din incăperea apartamentului părintesc cu rol de atelier de pictură şi bibliotecă sunt chiar mai numeroase decăt achiziţiile din Israel.

Este o situaţie tipică, după cum mi s-a explicat ulterior de cunoştinţele nou făcute in călătorie. Evreii romăni, emigraţi cu două-trei decenii inaintea căderii comunismului, au venit in Israel ca profesionişti de marcă (printre altele şi cu intenţia unei mai bune realizări profesionale). Aveau totodată in deprinderile şi uzanţele stilului de viaţă frecventarea expoziţiilor, muzeelor şi cenaclurile, lectura şi concertele fiind "marcă" a intelectualului vremii. Unii erau personalităţi cunoscute ale vieţii culturale romăneşti, alţii au inceput să publice insă cărţi şi articole in limba romănă după stabilirea in Israel.

Această generaţie de "evrei romăni" din Israel alcătuiesc publicul şi protagoniştii fenomenului cultural numit "intălnirile de la Ierusalim". Li se alătură oaspeţi din ţară ori din alte părţi ale lumii, in trecere prin miraculosul centru al spiritualităţii evreieşti, creştine şi musulmane.


ANIMATORII. In biblioteca marii Cinemateci a Ierusalimului e locul intălnirii. Directoarea Centrului de Film din Ierusalim, de care aparţine instituţia-gazdă, e doamna Lia van Leer, originară din Bălţi-Basarabia. Şeful unui departament de cercetare şi documentare al Cinematecii este criticul şi istoricul de film Costel Safirman, emigrat din Romănia in 1987, unul dintre animatorii intălnirilor. "Ideea lor s-a născut in 1993, intr-un cartier numit Gilo, in sudul Ierusalimului, imi spune domnul Safirman. Acolo am vorbit cu Leon Volovici, un cărturar de bună tradiţie ieşeană, cu vocaţie de animator de cultură".

Leon Volovici, "omul cu ideea", este conferenţiar şi cercetător principal la Institutul de Iudaism Contemporan şi totodată director de studii la Centrul Internaţional de Studiere a Antisemitismului de la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Profesor invitat la vechile universităţi din Bucureşti, Cluj şi bineinţeles la Iaşi, locul de unde a plecat in 1984. Despre inceputurile "intălnirilor" aminteşte: "Iniţial le-am spus «cercul cultural din Ierusalim», ideea aceasta a cercurilor fiind frecventă aici, intr-o ţară de emigraţie cu oameni veniţi din toată lumea, la vărste diferite, cu limbaj şi formaţie culturală diverse. Aceşti oameni tind să-şi păstreze identitatea culturală din ţara de origine; de altfel, nici n-au cum deveni israelieni peste noapte. Cei din Romănia tindem să refacem un spaţiu romănesc şi simultan să găsim porţi spre cultura unde am intrat, stabilind contacte şi punţi de legătură. Am văzut curănd că această iniţiativă răspunde multora cu aspiraţii similare".

Din 1993 incoace, intălnirile se petrec lunar sau la două luni o dată. Pentru că nu există un buget al unei "instituţii virtuale" precum aceasta, ele depind, in principal, de intămplări fericite. Scriitori sau oameni de cultură care-şi anunţă trecerea prin Ierusalim - fie in calitate de invitaţi ai unor instituţii din Israel, fie in delegaţii ori ca vizitatori ai "locurilor sfinte" - oferă prilejul de intălniri. O intălnire literară importantă i-a avut ca invitaţi pe scriitorii Augustin Buzura şi Aharon Appelfeld, originar din Bucovina, aflaţi, simultan, in vizită la Ierusalim. "In trecere" prin Ierusalim fuseseră şi Nina Cassian, Liviu Ciulei, Matei Călinescu, Victor Rebengiuc. Pe cănd era senator, Ştefan Augustin Doinaş a venit invitat de Ministerul de Externe al Israelului iar Mircea Daneliuc ca participant la un festival internaţional de fim. Ion Ianoşi, Ana Blandiana, Ion Caramitru călătoriseră cu sprijinul Institutului Cultural Romăn.


"VALUL LUI CEAUŞESCU". Istoric literar respectat in comunitatea cercetătorilor Academiei Romăne de care aparţinea Institutul de Filologie "Alexandru Philippide" din Iaşi, cănd a emigrat, Leon Volovici avea 45 de ani. "Ca mulţi alţii, spune el, n-aş fi ajuns aici dacă in ultimii 30-40 de ani, Romănia ar fi fost o ţară normală. După cum zicea, de altfel, alt scriitor - "pe mine m-a adus Ceauşescu", adică fugise de Ceauşescu.

Pănă la un punct, motivele imigranţilor din Polonia, Romănia ori Ungaria sunt diferite, pănă la altul, asemănătoare. Din Romănia veniseră după război mulţi tineri cu puternică motivaţie sionistă. A fost apoi un mare exod al celor care părăseau Romănia nedorind un regim comunist. "E un stereotip, aşadar, acela că evreii au adus comunismul, de vreme ce exodul lor a fost răspunsul la politica antisionistă, opinează Leon Volovici. Cei care au rămas, au profitat de oportunitatea regimului, a ascensiunii pe scară socială şi politică. Sunt cazuri notorii de anchetatori şi demnitari dar puţin sau deloc semnificative procentual. Traumatizaţii de situaţia politică reprezintă un val al exodului cu profiluri şi motivări diferite. In anii ’70-’80 a fost «valul lui Ceauşescu». Rabinul Mozes Rosen povesteşte cazuri de romăni care s-au dus noaptea şi au mutat rămăşiţele strămoşilor in morminte evreieşti, iar după aceea s-au adresat federaţiei cu «dovada» că sunt evrei pentru a li se aproba emigrarea."


"DOCUMENTUL ARTISTIC". S-a creat astfel un public şi o atmosferă, spun "animatorii" intălnirilor. Dialogul se concentrează insă intotdeauna asupra "documentului cultural" şi creatorului său. Nu e deloc uşor, uneori invitaţii fiind ceea ce se numeşte, fără exagerare, savanţi. Cazul lui Moshe Idel, academician in Israel, născut in Romănia, acum o celebritate mondială in mistica iudaică. Delectări sunt intălnirile cu maeştri ai teatrului. "Marea actriţă a teatrului evreiesc e Lia Konig, emigrată in anii ’60 din Romănia impreună cu soţul ei, regizorul Zvi Stolper; actorii Moscu Alcalay, Constantin Anatol, Nicu Nitai sunt prietenii noştri" - e introducerea lui Costel Safirman pentru "saga" teatrului evreiesc cu rădăcini in Romănia.

"Ceea ce ne leagă structural pe Costel Safirman şi pe mine - zice Leon Volovici - e absenţa vanităţii excesive. Totdeauna oaspetele e pus in valoare." Sunt intălniri unde se prezintă filme, cărţi, recitaluri de muzică, dans, poezie. Intălnirile sunt inregistrate şi transcrise, fiind publicate două volume pănă acum. Din 1998 se decernează Premiul "Sebastian Costin" (subvenţionat de văduva poetului) printre laureaţii căruia sunt Lucian Raicu, Alexandru Sever, Iordan Chimet.
"Misterul care nu se aflĂ In chimie". Eleganta sală, inzestrată cu toate dotările pentru proiecţii, audiţii şi eventuale evoluţii artistice "in direct", s-a umplut curănd "pănă la refuz". Invitatul acelei intălniri era regizorul Radu Gabrea (emigrat in Germania in "anii Ceauşescu"), cunoscut cinefililor romăni datorită lungmetrajelor "Prea mic pentru un război atăt de mare" şi "Dincolo de nisipuri". Darul său pentru "intălnirea de la Ierusalim" erau două documentare.

In vizionarea celui dintăi, sala s-a insufleţit de duioasă bucurie privindu-l şi ascultăndu-l pe actorul Arie Leibish-Laish interpretăndu-şi propriile compoziţii muzicale pe versurile baladelor scrise de Itzik Manger, poet de limbă idiş, născut la Cernăuţi. Din mijlocul publicului au mulţumit pentru aplauze şi regizorul şi actorul. Sub umbra unui nor de nostalgie a trecut apoi comunitatea compactă unde, ca fiecare dintre cei prezenţi, şi eu respiram, găndeam şi simţeam cu intensitatea cuvintelor şi imaginilor de pe ecran: "Rumenie-Rumenie" - amintiri despre meleagurile natale ale unor imigranţi americani, vorbitori de idiş.

Tărziu in noapte, oamenii pleacă spre casă pe autostrăzile largi şi iluminate ale Israelului. Cum se intămplă cu orice pierdut in mulţime, imi transmiseseră "starea". "Descriind" intr-o astfel de "intălnire la Ierusalim" inefabilul ei, un scriitor mare precum Aharon Appelfeld folosea repetitiv cuvăntul "mister": "misterul universului, misterul evreiesc, misterul vieţii in general, misterul care nu se află in chimie".

Un "mister" al comuniunii intreţinut de patru milenii in orice parte a pămăntului unde s-ar afla un grup de evrei prin coeziunea iniţială a intălnirilor rugăciunii. "Aceasta i-a ţinut uniţi pe evrei mii de ani!" - exclama şi Below, celebrănd in Ierusalim experienţa spiritualităţii evreieşti.

"Sindromul Ierusalimului"

"Evreii glumesc: «Dacă suni la Dumnezeu din Ierusalim, nu trebuie să faci prefix pentru că e o conversaţie locală»", spune Leon Volovici incercănd să explice atmosfera specială ce se simte la intălnirile organizate. Prin ferestrele incăperii unde ne aflăm se vede "oraşul vechi" cu Poarta Jaffa şi Turnul lui David. Amurgul durează aici puţin, lumina se stinge căt ţi se pare că vezi cum ziua alunecă intr-o parte a orizontului, ca să facă loc nopţii ce vine. "Pentru orice pelerin - fie evreu ce atinge «zidul plăngerii», fie creştin care urcă «Via Dolorosa» - Ierusalimul produce un şoc spiritual. Ca la Judecata de Apoi, oaspeţii Ierusalimului mărturisesc lucruri pe care nu le-ar face intr-un alt loc", explică gazdele fenomenul numit "sindromul Ierusalimului."


Cercuri culturale

Asocierea culturală a etnicilor romăni are şi alte forme de manifestare in Israel. La Tel Aviv există Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limbă Romănă, condusă de poetul Şaul Carmel, cu circa 60 de membri, cărţile multora fiind publicate in Romănia la diverse edituri. Apar două cotidiene in limba romănă - "Ultima oră" şi "Viaţa noastră" - şi revista lunară "Minimum", condusă de cunoscutul dramaturg Alexandru Mirodan. Binecunoscuţi sunt membrii cercului cultural din Haifa, oraş unde se spune că "unul din patru localnici e romăn". Printre ei, Şmuel Rainiş, Liana Saxone-Horodi, Biti Caragiale, Madeleine Davidson, Francisca Stoleru au reputaţia de excelenţi animatori in spirit romănesc.


"Aura unui sfăşietor amurg"

In cronica făcută celor două volume rezultate din transcrierea multora dintre "intălnirile de la Ierusalim", criticul literar Mircea Iorgulescu, jurnalist la RFI, aprecia că dialogurile cu scriitori romăni evrei au şi semnificaţia unor "ultime mărturii" ce "poartă aura unui sfăşietor amurg". Aceasta e consecinţa diminuării comunităţii evreieşti din Romănia, care - după datele oferite de Leon Volovici - , de la aproximativ 400.000 evrei căţi erau după război, a scăzut la 8.000-9.000 in zilele noastre, majoritatea vărstnici şi foarte vărstnici. "Nici o altă comunitate din Romănia, diferită de cea majoritară nu a contribuit atăt de mult şi atăt de profund la modelarea culturii şi literaturii romăne moderne cum a făcut-o comunitatea evreiască, nici o altă comunitate nu a dat culturii şi literaturii romăne atătea figuri de seamă", estimează rolul ei, in plan cultural, Mircea Iorgulescu.



Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   romani ,   Israel,   evrei,   Ierusalim,   intălnirile,   volovici,   cultural

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu
Galerie Foto Dosarul în care Laura Codruţa Kovesi este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă devoalează modul în care operaţiunea “Jakarta” a fost pusă la punct şi fabricată, cu scopul...

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare
Galerie Foto Cele mai frecvente cauze de deces sunt accidentele vascular cerebrale, cauzate de hipertensiunea arterială. Umblă multe legende despre hipertensiune, încercăm lămurirea lor. Interviu cu profesor doctor Daniela...

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea
Galerie Foto Teoretic, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare pe care Elena Udrea a formulat-o împotriva sentinţei Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituit...

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii
Galerie Foto De cele mai multe ori antreprenorii români sunt nevoiţi să se reinventeze pentru a putea supravieţui mediului concurenţial sau pentru a-şi găsi adevărata cale în afaceri. Alte ori însă, o puternică dorinţă...

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune
Galerie Foto Două mese pentru convorbiri, patru măsuţe de protocol, opt scaune şi patru fotolii. Acestea au fost obiectivele prioritare ale Administraţiei Prezidenţiale, la sfârşitul anului trecut, în perioada în care preş...
Serviciul de email marketing furnizat de