x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Interceptări în peste 10% din dosarele Parchetului General

0
Autor: Andreea Tudorica 05 Dec 2010 - 20:22
Interceptări în peste 10% din dosarele Parchetului General Dragoş Stoica/Jurnalul Naţional În timp ce procurorul general Laura Kovesi nu poate menţiona exact numărul dosarelor Parchetului General în care s-a soclicitat înregistrarea video sau telefonică, Daniel Morar spune că DNA a primit aprobări în 110 dosare soluţionate


141179-dragosstoica-20090227150611004.jpgGogu sau Bubulina din faţa televizorului, devoratori de poveşti cotidiene, ar putea crede că treaba asta cu “stenogramele” luate dintr-un dosar penal şi publicate este o mare sfârâială. Ba mai mult, ar putea crede că toată “inculparea” unei persoane, fie ea ori publică, ori semianonimă, atârnă, ca o ancoră înfiptă pe fundul mării, de o stenogramă a unei interceptări telefonice. Apetitul deosebit pentru devorarea stenogramelor de public îşi are rădăcina, evident, în apetitul unora şi al altora de a le livra la rândul lor către public cu mare tam-tam. Cert este că o înregistrare telefonică făcută într-un dosar penal, nesusţinută de un flagrant sau de alte dovezi, nu pune cătuşe şi nu aruncă dincolo de gratii pe cineva care s-ar putea face vinovat de comiterea unei fapte penale.

Deşi am adresat procurorului general al României un chestionar de 14 întrebări referitoare la mai multe aspecte legate de înregistrările telefonice dintr-un dosar penal şi autorizarea acestora, am primit un răspuns tehnic, chinuit, a cărui cocoşare se întinde pe două pagini şi jumătate. Deşi au evitat răspunsuri punctuale la întrebări referitoare la procedura de înregistrare a telefoanelor unor inculpaţi sau învinuiţi, trimiţându-ne din alineat în alineat la Codul de Procedură Penală, reprezentanţii PÎCCJ nu au binevoit să răspundă punctual nici la întrebarea: “În câte dosare aflate pe rolul PÎCCJ în ultimii doi ani s-au cerut autorizări a unor înregistrări telefonice?”.

Răspunsul la această întrebare este inclus într-o “mămăligă” mai mare în care se răspunde la alte două întrebări: “Sub aspectul dosarelor penale în care se folosesc aceste tipuri de probe (întemeiate pe dispoziţiile art. 91 indice 1 şi următoarele din Codul de Procedură Penală), acestea nu au valoare dinainte stabilită şi nici o importanţă mai mare sau mai mică, ci, conform dispoziţiilor art. 63 din Codul de Procedură Penală, constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, aprecierea lor fiind efectuată conform dispoziţiilor art. 62 ale aceluiaşi text de lege”. Ha? Păi, şi cu număru’ de dosare în care aţi cerut autorizare de la judecător pentru înregistrarea convorbirilor telefonice cum rămâne? Rămâne să aflăm din ce surse vrem sau putem. Una din surse s-a dovedit chiar doamna procuror general Laura Codruţa Kovesi, care îşi amintea mai demult că “în sub 10% din dosarele pe care Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie le instrumentează se apelează la înregistrările telefonice ca mijloc de probă”.

O altă sursă este un fost procuror, actual avocat care a ales să-şi păstreze anonimatul. El spune că procentul dosarelor în care sunt folosite ca probe înregistrări telefonice este peste 10%, dar “aici vorbim numai despre Parchetul Înaltei Curţi, pentru că, să nu uităm, mai este şi DNA, care foloseşte mult mai des înregistrările telefonice ca mijloc de probaţiune, pentru că şi infracţiunile care fac obiectul dosarelor aflate pe rolul său sunt mult mai grave şi mai complexe. Dar în orice dosar, dacă există suspiciuni că o persoană comite o faptă penală, se apelează şi la acest mijloc de probă”. Biroul de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ne comunică faptul că procurorii acestei instituţii au cerut în 2009  înregistrări audio sau video în 109 dosare soluţionate, iar în primele şase luni ale anului 2010 în 55 de dosare soluţionate.

Înregistrările telefonice sunt adeseori prima sau singura probă într-un dosar care ajunge pe masa judecătorului. “Interceptarea, pentru că adeseori se poate autoriza doar dacă ai suspiciuni că se comite fapta, este uneori scheletul de la care se porneşte pentru a se crea un dosar, pentru că este informaţia primară. Iar judecătorului care a aprobat înregistrarea i s-au prezentat date sau declaraţii legate de suspiciunea comiterii unei fapte penale”, spune aceeaşi sursă. Situaţia se schimbă atunci când înregistrarea nu dovedeşte nimic de natură penală şi se dă neînceperea urmăririi penale faţă de învinuit. Atunci, potrivit aceluiaşi Cod de Procedură Penală, “procurorul va anunţa persoana ale cărei convorbiri au fost interceptate în cazul soluţiei de netrimitere în judecată”.

Procedural, treaba este destul de simplă: interceptările, la solicitarea procurorului de caz, pot fi autorizate de judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul Parchetului din care face parte procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală. Apoi, odată luată autorizaţia, se cere ajutorul serviciilor secrete care efectuează înregistrările pe o perioadă de 30 de zile, atât cât prevede legea. În cazul în care procurorul, justificat, are nevoie de o prelungire a perioadei, aceasta nu poate depăşi alte 30 de zile. Apoi se întocmeşte un proces-verbal în care se menţionează autorizaţia dată de procuror pentru efectuarea interceptării, numărul sau numerele posturilor telefonice între care se poartă convorbirile, numele persoanelor care le poartă, dacă sunt cunoscute), data şi ora fiecărei convorbiri în parte şi numărul de ordine al rolei sau casetei pe care se face imprimarea.

Convorbirile înregistrate sunt redate integral în formă scrisă şi se ataşează la procesul-verbal, cu certificarea pentru autenticitate de organul de urmărire penală, verificat şi contrasemnat de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală în cauză. “Codul de Procedură Penală spune că procurorul poate proceda personal la interceptări şi înregistrări sau poate dispune ca acestea să fie efectuate de organul de cercetare penală. Persoanele care participă la înregistrare, tehnic vorbind, sunt obligate să păstreze secretul operaţiunii efectuate, altfel se consideră infracţiune. La dosarul care trebuie trimis instanţei de judecată, convorbirea înregistrată trebuie redată în întregime. Este foarte adevărat că tu ca procuror nu poţi să bagi la dosar o înregistrare în care învinuitul îşi sună soţia să-i spună să cumpere o sticlă de lapte sau de apă.

Asta clar nu are relevanţă pentru dosar şi deci tu ca procuror decizi să o elimini, pentru că nu are relevanţă, mai ales dacă ai informaţii că soţia învinuitului nu este complice în dosar. Dar dacă într-o convorbire telefonică se discută câteva minute despre chestiuni private, legate de familie, de copii sau mai ştiu io ce, iar la final sau pe undeva se discută despre fapta penală, procurorul nu poate să scoată acel pasaj pentru a-l pune la dosar. Legea îl obligă să pună toată convorbirea. Deci se face o selecţie a convorbirilor care urmează a fi puse la dosar, dar nu se face o selecţie a paragrafelor dintr-o convorbire. În concluzie, relevanţa unei convorbiri, într-un dosar penal, o hotărăşte doar procurorul de caz sau judecătorul care analizează probatoriul, şi ca acesta din urmă să decidă asupra relevanţei înregistrării ar cam trebui să citească tot dosarul”, continuă aceeaşi sursă.

Din aceeaşi polologhie tehnică şi alambicată a Parchetului General nu am reuşit să aflăm răspunsul nici la întrebarea “În ce fază a cercetării sau judecării un dosar devine public?”. Răspunsul la această întrebare ar fi putut lămuri cât de cât misterul legat de o altă întrebare: “Cum ajung publice unele stenograme din dosare penale?” (vezi Vîntu, Patriciu, cazul în care ar fi implicaţi parlamentarii Negoiţă şi Bănicioiu etc.). Dacă dosarul ajunge la instanţa de judecată, e simplu. Odată plecat de la Parchet prin trimitere în judecată către instanţă, dosarul devine public. Regulamentul Consiliului Superior al Magistraturii prevede că dosarele din instanţă pot fi consultate de părţile din dosar şi apărătorii lor. O dispoziţie specială spune că jurnaliştii pot avea avea acces la dosar dacă fac o cerere şi dacă purtătorul de cuvânt sau preşedintele instanţei aprobă acest acces.

Situaţia devine însă un pic mai complicată atunci când informaţii din dosare (inclusiv stenograme ale aunor convorbiri telefonice) se scurg din parchet către presă, înainte ca dosarul să devină public. De fiecare dată însă când se face publică vreo înregistrare telefonică există şi aşa-zisele “victime colaterale”, adică cei care apar în stenograme, dar care nu au nici o legătură cu dosarul sau cu fapta penală în cauză, care nu sunt protejate în nici un fel şi se trezesc astfel cu numele aruncat prin ziare. Astfel se pune problema necesităţii unei legi sau a unei prevederi în Codul de Procedură Penală pentru ca, în momentul în care un dosar devine public, datele personale ale interlocutorilor, alţii în afară de inculpat, să fie într-un fel protejate.

Citeşte mai multe despre:   special,   parchetul general,   interceptare

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

CCR: Guvernul Orban a încălcat Constituția și principiile statului de drept

CCR: Guvernul Orban a încălcat Constituția și principiile statului de drept
Galerie Foto O nouă motivare devastatoare a Curții Constituționale la adresa Executivului condus de Ludovic Orban stabilește că Guvernul a încălcat normele statului de drept și a încercat să introducă o pârghie...

Parchetul General: Nu se știe unde s-a infectat Vergil Chițac. Dar sigur nu la Bruxelles. Candidatul PNL la Primăria Constanța a scăpat de dosarul penal

Parchetul General: Nu se știe unde s-a infectat Vergil Chițac. Dar sigur nu la Bruxelles. Candidatul PNL la Primăria Constanța a scăpat de dosarul penal
Galerie Foto Senatorul liberal Vergil Chițac, infectat, în luna martie, cu noul coronavirus, din cauza căruia Parlamentul a intrat în carantină, iar proaspătul reînvestit, la acel moment, prim-ministru Ludovic Orban s-a...

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu
Fostul președinte Traian Băsescu riscă să nu scape de procesul cu fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeș, chiar și după decesul acestuia din urmă. Tribunalul București a decis, la sfârșitul...

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele
Cum copiii sunt iubiţi ca ochii din cap de către părinţi, este firesc ca aceştia să se îngrijoreze la orice detaliu în creşterea lor, mai ales în lucrurile observabile la coloana vertebrală, la picioare, la me...

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR
Galerie Foto Apropierea alegerilor, după o perioadă de criză sanitară prelungită, ridică, și în 2020, o chestiune referitoare la Justiție. Atacurile, din ultima vreme, venite dinspre Palatul Victoria, către mai multe...

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară
Galerie Foto Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu...

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași
Galerie Foto Impusă ca o obligație trasată de la cel mai înalt nivel, purtarea măștilor de protecție pe perioada stării de alertă este în vigoare încă de la mijlocul lunii mai, odată cu expirarea stării de urgență. La...

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 
Galerie Foto Emil Lungeanu - romancier, eseist, poet, autor de piese de teatru, critic la revista Uniunii Scriitorilor. Conform referințelor, este cel mai versatil scriitor român, manifestându-se în toate genurile și speciile...

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol
Unii trec sănătatea danturii în categoria a doua, până când o durere de dinţi îi scoate din ţâţâni. Dantura este un organ de o importanţă deosebită, amânarea vizitei la medicul stomatolog duce la...

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban
Galerie Foto Ana Maria Dimitriu, consilierul local de la Focșani, fostă angajată la biroul parlamentar al actualului ministru al Dezvoltării Ion Ștefan, zis “Grindă”, care a împrumutat, în primăvara trecută, 1,4...

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru
Galerie Foto În plin scandal penal legat de achiziția făcută de Unifarm, în urma căruia directorul general Adrian Ionel s-a ales cu 60 de zile de control judiciar, pentru o presupusă șpagă de 760.000 de euro, Ministerul...
Serviciul de email marketing furnizat de