x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Interceptări în peste 10% din dosarele Parchetului General

0
Autor: Andreea Tudorica 05 Dec 2010 - 20:22
Interceptări în peste 10% din dosarele Parchetului General Dragoş Stoica/Jurnalul Naţional În timp ce procurorul general Laura Kovesi nu poate menţiona exact numărul dosarelor Parchetului General în care s-a soclicitat înregistrarea video sau telefonică, Daniel Morar spune că DNA a primit aprobări în 110 dosare soluţionate


141179-dragosstoica-20090227150611004.jpgGogu sau Bubulina din faţa televizorului, devoratori de poveşti cotidiene, ar putea crede că treaba asta cu “stenogramele” luate dintr-un dosar penal şi publicate este o mare sfârâială. Ba mai mult, ar putea crede că toată “inculparea” unei persoane, fie ea ori publică, ori semianonimă, atârnă, ca o ancoră înfiptă pe fundul mării, de o stenogramă a unei interceptări telefonice. Apetitul deosebit pentru devorarea stenogramelor de public îşi are rădăcina, evident, în apetitul unora şi al altora de a le livra la rândul lor către public cu mare tam-tam. Cert este că o înregistrare telefonică făcută într-un dosar penal, nesusţinută de un flagrant sau de alte dovezi, nu pune cătuşe şi nu aruncă dincolo de gratii pe cineva care s-ar putea face vinovat de comiterea unei fapte penale.

Deşi am adresat procurorului general al României un chestionar de 14 întrebări referitoare la mai multe aspecte legate de înregistrările telefonice dintr-un dosar penal şi autorizarea acestora, am primit un răspuns tehnic, chinuit, a cărui cocoşare se întinde pe două pagini şi jumătate. Deşi au evitat răspunsuri punctuale la întrebări referitoare la procedura de înregistrare a telefoanelor unor inculpaţi sau învinuiţi, trimiţându-ne din alineat în alineat la Codul de Procedură Penală, reprezentanţii PÎCCJ nu au binevoit să răspundă punctual nici la întrebarea: “În câte dosare aflate pe rolul PÎCCJ în ultimii doi ani s-au cerut autorizări a unor înregistrări telefonice?”.

Răspunsul la această întrebare este inclus într-o “mămăligă” mai mare în care se răspunde la alte două întrebări: “Sub aspectul dosarelor penale în care se folosesc aceste tipuri de probe (întemeiate pe dispoziţiile art. 91 indice 1 şi următoarele din Codul de Procedură Penală), acestea nu au valoare dinainte stabilită şi nici o importanţă mai mare sau mai mică, ci, conform dispoziţiilor art. 63 din Codul de Procedură Penală, constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, aprecierea lor fiind efectuată conform dispoziţiilor art. 62 ale aceluiaşi text de lege”. Ha? Păi, şi cu număru’ de dosare în care aţi cerut autorizare de la judecător pentru înregistrarea convorbirilor telefonice cum rămâne? Rămâne să aflăm din ce surse vrem sau putem. Una din surse s-a dovedit chiar doamna procuror general Laura Codruţa Kovesi, care îşi amintea mai demult că “în sub 10% din dosarele pe care Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie le instrumentează se apelează la înregistrările telefonice ca mijloc de probă”.

O altă sursă este un fost procuror, actual avocat care a ales să-şi păstreze anonimatul. El spune că procentul dosarelor în care sunt folosite ca probe înregistrări telefonice este peste 10%, dar “aici vorbim numai despre Parchetul Înaltei Curţi, pentru că, să nu uităm, mai este şi DNA, care foloseşte mult mai des înregistrările telefonice ca mijloc de probaţiune, pentru că şi infracţiunile care fac obiectul dosarelor aflate pe rolul său sunt mult mai grave şi mai complexe. Dar în orice dosar, dacă există suspiciuni că o persoană comite o faptă penală, se apelează şi la acest mijloc de probă”. Biroul de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ne comunică faptul că procurorii acestei instituţii au cerut în 2009  înregistrări audio sau video în 109 dosare soluţionate, iar în primele şase luni ale anului 2010 în 55 de dosare soluţionate.

Înregistrările telefonice sunt adeseori prima sau singura probă într-un dosar care ajunge pe masa judecătorului. “Interceptarea, pentru că adeseori se poate autoriza doar dacă ai suspiciuni că se comite fapta, este uneori scheletul de la care se porneşte pentru a se crea un dosar, pentru că este informaţia primară. Iar judecătorului care a aprobat înregistrarea i s-au prezentat date sau declaraţii legate de suspiciunea comiterii unei fapte penale”, spune aceeaşi sursă. Situaţia se schimbă atunci când înregistrarea nu dovedeşte nimic de natură penală şi se dă neînceperea urmăririi penale faţă de învinuit. Atunci, potrivit aceluiaşi Cod de Procedură Penală, “procurorul va anunţa persoana ale cărei convorbiri au fost interceptate în cazul soluţiei de netrimitere în judecată”.

Procedural, treaba este destul de simplă: interceptările, la solicitarea procurorului de caz, pot fi autorizate de judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul Parchetului din care face parte procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală. Apoi, odată luată autorizaţia, se cere ajutorul serviciilor secrete care efectuează înregistrările pe o perioadă de 30 de zile, atât cât prevede legea. În cazul în care procurorul, justificat, are nevoie de o prelungire a perioadei, aceasta nu poate depăşi alte 30 de zile. Apoi se întocmeşte un proces-verbal în care se menţionează autorizaţia dată de procuror pentru efectuarea interceptării, numărul sau numerele posturilor telefonice între care se poartă convorbirile, numele persoanelor care le poartă, dacă sunt cunoscute), data şi ora fiecărei convorbiri în parte şi numărul de ordine al rolei sau casetei pe care se face imprimarea.

Convorbirile înregistrate sunt redate integral în formă scrisă şi se ataşează la procesul-verbal, cu certificarea pentru autenticitate de organul de urmărire penală, verificat şi contrasemnat de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală în cauză. “Codul de Procedură Penală spune că procurorul poate proceda personal la interceptări şi înregistrări sau poate dispune ca acestea să fie efectuate de organul de cercetare penală. Persoanele care participă la înregistrare, tehnic vorbind, sunt obligate să păstreze secretul operaţiunii efectuate, altfel se consideră infracţiune. La dosarul care trebuie trimis instanţei de judecată, convorbirea înregistrată trebuie redată în întregime. Este foarte adevărat că tu ca procuror nu poţi să bagi la dosar o înregistrare în care învinuitul îşi sună soţia să-i spună să cumpere o sticlă de lapte sau de apă.

Asta clar nu are relevanţă pentru dosar şi deci tu ca procuror decizi să o elimini, pentru că nu are relevanţă, mai ales dacă ai informaţii că soţia învinuitului nu este complice în dosar. Dar dacă într-o convorbire telefonică se discută câteva minute despre chestiuni private, legate de familie, de copii sau mai ştiu io ce, iar la final sau pe undeva se discută despre fapta penală, procurorul nu poate să scoată acel pasaj pentru a-l pune la dosar. Legea îl obligă să pună toată convorbirea. Deci se face o selecţie a convorbirilor care urmează a fi puse la dosar, dar nu se face o selecţie a paragrafelor dintr-o convorbire. În concluzie, relevanţa unei convorbiri, într-un dosar penal, o hotărăşte doar procurorul de caz sau judecătorul care analizează probatoriul, şi ca acesta din urmă să decidă asupra relevanţei înregistrării ar cam trebui să citească tot dosarul”, continuă aceeaşi sursă.

Din aceeaşi polologhie tehnică şi alambicată a Parchetului General nu am reuşit să aflăm răspunsul nici la întrebarea “În ce fază a cercetării sau judecării un dosar devine public?”. Răspunsul la această întrebare ar fi putut lămuri cât de cât misterul legat de o altă întrebare: “Cum ajung publice unele stenograme din dosare penale?” (vezi Vîntu, Patriciu, cazul în care ar fi implicaţi parlamentarii Negoiţă şi Bănicioiu etc.). Dacă dosarul ajunge la instanţa de judecată, e simplu. Odată plecat de la Parchet prin trimitere în judecată către instanţă, dosarul devine public. Regulamentul Consiliului Superior al Magistraturii prevede că dosarele din instanţă pot fi consultate de părţile din dosar şi apărătorii lor. O dispoziţie specială spune că jurnaliştii pot avea avea acces la dosar dacă fac o cerere şi dacă purtătorul de cuvânt sau preşedintele instanţei aprobă acest acces.

Situaţia devine însă un pic mai complicată atunci când informaţii din dosare (inclusiv stenograme ale aunor convorbiri telefonice) se scurg din parchet către presă, înainte ca dosarul să devină public. De fiecare dată însă când se face publică vreo înregistrare telefonică există şi aşa-zisele “victime colaterale”, adică cei care apar în stenograme, dar care nu au nici o legătură cu dosarul sau cu fapta penală în cauză, care nu sunt protejate în nici un fel şi se trezesc astfel cu numele aruncat prin ziare. Astfel se pune problema necesităţii unei legi sau a unei prevederi în Codul de Procedură Penală pentru ca, în momentul în care un dosar devine public, datele personale ale interlocutorilor, alţii în afară de inculpat, să fie într-un fel protejate.

Citeşte mai multe despre:   special,   parchetul general,   interceptare

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Soția lui Blejnar a renunțat la o afacere de lux, după ce a fost trimisă în judecată pentru complicitate la mită

Soția lui Blejnar a renunțat la o afacere de lux, după ce a fost trimisă în judecată pentru complicitate la mită
Galerie Foto Soția fostului șef al ANAF, din perioada lui Traian Băsescu, Sorin Blejnar, a făcut parte, până în toamna anului trecut, din acționariatul unui magazin care se ocupă cu în chirierea și vânzarea unor haine, ac...

Document oficial: DNA a pus presiune pe peste 1.900 de judecători. Abuzuri și ilegalități pe bandă rulantă

Document oficial: DNA a pus presiune pe peste 1.900 de judecători. Abuzuri și ilegalități pe bandă rulantă
Galerie Foto La sfârșitul săptămânii trecute, CSM a redactat și publicat în registrul intern motivarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 225/2019, prin care, în 15 octombrie, a fost aprobat Raport...

Maria Jarda: de la pictura în gând, la expoziții în Italia

Maria Jarda: de la pictura în gând, la expoziții în Italia
Galerie Foto Născută într-o zonă săracă din inima Moldovei, într-o familie cu 7 copii, trimisă la muncă la numai 16 ani, la brutăria din sat și apoi la un coafor de la marginea Capitalei, Maria Jarda a găsit puterea...

„Paradită” de gașca lui Onea și „Portocală”, fosta șefă a AEP a fost achitată de justiție

„Paradită” de gașca lui Onea și „Portocală”, fosta șefă a AEP a fost achitată de justiție
Ana Maria Pătru, fosta șefă a Autorității Electorale Permanente, arestată, la sfârșitul anului 2016, anchetată de vestita „Unitate de Elită” a DNA de la Ploiești și trimisă în judecată pentru trafic...

Dosarul „Caracal”, verificat de Parchetul General. Familiile victimelor cer infirmarea rechizitoriului

Dosarul „Caracal”, verificat de Parchetul General. Familiile victimelor cer infirmarea rechizitoriului
DIICOT a finalizat rechizitoriul în dosarul „Caracal” și a dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Dincă pentru săvârșirea a două infracțiuni de omor. Șefa interimară a DIICOT, Georgiana Hosu, a...

Prof. Univ. Dr. Norina Forna: „Rectorul unei Universităţi trebuie să fie, înainte de toate, un bun manager”

Prof. Univ. Dr. Norina Forna: „Rectorul unei Universităţi trebuie să fie, înainte de toate, un bun manager”
Galerie Foto Din poziţia de decan al Facultății de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, prof. univ. Norina Forna a adus pregătirea studenţilor stomatologi la...

Gheorghe Dincă le dă procurorilor DIICOT cu complicii în cap. A scris că Luiza este traficată

Gheorghe Dincă le dă procurorilor DIICOT cu complicii în cap. A scris că Luiza este traficată
Presupusul asasin al celor două tinere dispărute, anul trecut, la Caracal, Gheorghe Dincă, s-a ținut de cuvânt și le dă grele bătăi de cap procurorilor DIICOT. În condițiile în care, până pe 27 ianuarie...

Cazul „Caracal” se dezintegrează, înainte de a fi trimis în instanță. Scenariul prin care Dincă poate scăpa de pușcărie

Cazul „Caracal” se dezintegrează, înainte de a fi trimis în instanță. Scenariul prin care Dincă poate scăpa de pușcărie
Dintr-un dosar construit, cu greu, în șase luni, în mare parte pe declarațiile lui Gheorghe Dincă, cauza „Caracal” riscă să se dezintegreze. Suspectul, aflat în arest preventiv din 27 iulie 2019, a anunțat...

Liviu Dragnea apelează la Convenția Drepturilor Omului, contestând încarcerarea sa în penitenciar

Liviu Dragnea apelează la Convenția Drepturilor Omului, contestând încarcerarea sa în penitenciar
Galerie Foto Profesorul de drept Corneliu Liviu Popescu și avocata Flavia Teodosiu au formulat, în numele și pentru fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, două acțiuni prin care acesta reclamă deținerea ilegală în...

Întreruperea tratamentului în hipertensiune are consecinţe grave

Întreruperea tratamentului în hipertensiune are consecinţe grave
Hipertensiunea este cauza accidentelor vascular cerebrale (AVC), principala cauză de deces la noi în ţară. Hipertensiunea esenţială este cea mai frecventă, fiind întâlnită în aproximativ 90% din cazuri, şi ar...

David: „Kartingul este viața mea!” 

David: „Kartingul este viața mea!” 
Galerie Foto David Cosma Cristofor (10 ani) și Bogdan Cosma Cristofor (8 ani) au fost premiați, în luna noiembrie, la Gala Campionilor Karting Masters, pentru întreaga activitate competițională din 2019, fiind campioni Karting...

Patroană de firmă abonată la contracte cu statul, numită de Orban secretar de stat la Cancelaria Primului Ministru

Patroană de firmă abonată la contracte cu statul, numită de Orban secretar de stat la Cancelaria Primului Ministru
Galerie Foto În ajunul Anului Nou, premierul liberal Ludovic Orban a decis să-și numească, în Cancelaria de la Palatul Victoria, ca secretar de stat, pe fata unui fost deputat PNL, apropiată a vicepreședintelui ALDE Daniel...

Predoiu a “consultat” magistrații la mișto în legătură cu desființarea SIIJ. Decizia era luată deja de 16 zile

Predoiu a “consultat” magistrații la mișto în legătură cu desființarea SIIJ. Decizia era luată deja de 16 zile
Galerie Foto La sfârșitul lunii noiembrie, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a întreprins o așa-zisă consultare a instanțelor și Parchetelor cu privire la menținerea sau la desființarea Secției pentru Investigarea...

Repararea vertebrelor deformate cu ciment sau substituent osos

Repararea vertebrelor deformate cu ciment sau substituent osos
Durerile de spate sunt cele mai frecvente motive de consult al medicilor, coloana este încărcată cu un mănunchi de forţe apărute şi ca urmare a ridicării fiinţei umane în poziţie verticală,...

Toboşarul lui Ceauşescu: din chirpici, în vila din Primăverii

Toboşarul lui Ceauşescu: din chirpici, în vila din Primăverii
Galerie Foto Născut acum 54 de ani într-o casă din chirpici din Ferentari, Nicolae Dumitru, alias Niro, a făcut un salt spectaculos după anii 90. Dintr-un copil trăit sub fustele ţigăncilor, după cum chiar el mărturisea...
Serviciul de email marketing furnizat de