x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Interceptări în peste 10% din dosarele Parchetului General

0
Autor: Andreea Tudorica 05 Dec 2010 - 20:22
Interceptări în peste 10% din dosarele Parchetului General Dragoş Stoica/Jurnalul Naţional În timp ce procurorul general Laura Kovesi nu poate menţiona exact numărul dosarelor Parchetului General în care s-a soclicitat înregistrarea video sau telefonică, Daniel Morar spune că DNA a primit aprobări în 110 dosare soluţionate


141179-dragosstoica-20090227150611004.jpgGogu sau Bubulina din faţa televizorului, devoratori de poveşti cotidiene, ar putea crede că treaba asta cu “stenogramele” luate dintr-un dosar penal şi publicate este o mare sfârâială. Ba mai mult, ar putea crede că toată “inculparea” unei persoane, fie ea ori publică, ori semianonimă, atârnă, ca o ancoră înfiptă pe fundul mării, de o stenogramă a unei interceptări telefonice. Apetitul deosebit pentru devorarea stenogramelor de public îşi are rădăcina, evident, în apetitul unora şi al altora de a le livra la rândul lor către public cu mare tam-tam. Cert este că o înregistrare telefonică făcută într-un dosar penal, nesusţinută de un flagrant sau de alte dovezi, nu pune cătuşe şi nu aruncă dincolo de gratii pe cineva care s-ar putea face vinovat de comiterea unei fapte penale.

Deşi am adresat procurorului general al României un chestionar de 14 întrebări referitoare la mai multe aspecte legate de înregistrările telefonice dintr-un dosar penal şi autorizarea acestora, am primit un răspuns tehnic, chinuit, a cărui cocoşare se întinde pe două pagini şi jumătate. Deşi au evitat răspunsuri punctuale la întrebări referitoare la procedura de înregistrare a telefoanelor unor inculpaţi sau învinuiţi, trimiţându-ne din alineat în alineat la Codul de Procedură Penală, reprezentanţii PÎCCJ nu au binevoit să răspundă punctual nici la întrebarea: “În câte dosare aflate pe rolul PÎCCJ în ultimii doi ani s-au cerut autorizări a unor înregistrări telefonice?”.

Răspunsul la această întrebare este inclus într-o “mămăligă” mai mare în care se răspunde la alte două întrebări: “Sub aspectul dosarelor penale în care se folosesc aceste tipuri de probe (întemeiate pe dispoziţiile art. 91 indice 1 şi următoarele din Codul de Procedură Penală), acestea nu au valoare dinainte stabilită şi nici o importanţă mai mare sau mai mică, ci, conform dispoziţiilor art. 63 din Codul de Procedură Penală, constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, aprecierea lor fiind efectuată conform dispoziţiilor art. 62 ale aceluiaşi text de lege”. Ha? Păi, şi cu număru’ de dosare în care aţi cerut autorizare de la judecător pentru înregistrarea convorbirilor telefonice cum rămâne? Rămâne să aflăm din ce surse vrem sau putem. Una din surse s-a dovedit chiar doamna procuror general Laura Codruţa Kovesi, care îşi amintea mai demult că “în sub 10% din dosarele pe care Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie le instrumentează se apelează la înregistrările telefonice ca mijloc de probă”.

O altă sursă este un fost procuror, actual avocat care a ales să-şi păstreze anonimatul. El spune că procentul dosarelor în care sunt folosite ca probe înregistrări telefonice este peste 10%, dar “aici vorbim numai despre Parchetul Înaltei Curţi, pentru că, să nu uităm, mai este şi DNA, care foloseşte mult mai des înregistrările telefonice ca mijloc de probaţiune, pentru că şi infracţiunile care fac obiectul dosarelor aflate pe rolul său sunt mult mai grave şi mai complexe. Dar în orice dosar, dacă există suspiciuni că o persoană comite o faptă penală, se apelează şi la acest mijloc de probă”. Biroul de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ne comunică faptul că procurorii acestei instituţii au cerut în 2009  înregistrări audio sau video în 109 dosare soluţionate, iar în primele şase luni ale anului 2010 în 55 de dosare soluţionate.

Înregistrările telefonice sunt adeseori prima sau singura probă într-un dosar care ajunge pe masa judecătorului. “Interceptarea, pentru că adeseori se poate autoriza doar dacă ai suspiciuni că se comite fapta, este uneori scheletul de la care se porneşte pentru a se crea un dosar, pentru că este informaţia primară. Iar judecătorului care a aprobat înregistrarea i s-au prezentat date sau declaraţii legate de suspiciunea comiterii unei fapte penale”, spune aceeaşi sursă. Situaţia se schimbă atunci când înregistrarea nu dovedeşte nimic de natură penală şi se dă neînceperea urmăririi penale faţă de învinuit. Atunci, potrivit aceluiaşi Cod de Procedură Penală, “procurorul va anunţa persoana ale cărei convorbiri au fost interceptate în cazul soluţiei de netrimitere în judecată”.

Procedural, treaba este destul de simplă: interceptările, la solicitarea procurorului de caz, pot fi autorizate de judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul Parchetului din care face parte procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală. Apoi, odată luată autorizaţia, se cere ajutorul serviciilor secrete care efectuează înregistrările pe o perioadă de 30 de zile, atât cât prevede legea. În cazul în care procurorul, justificat, are nevoie de o prelungire a perioadei, aceasta nu poate depăşi alte 30 de zile. Apoi se întocmeşte un proces-verbal în care se menţionează autorizaţia dată de procuror pentru efectuarea interceptării, numărul sau numerele posturilor telefonice între care se poartă convorbirile, numele persoanelor care le poartă, dacă sunt cunoscute), data şi ora fiecărei convorbiri în parte şi numărul de ordine al rolei sau casetei pe care se face imprimarea.

Convorbirile înregistrate sunt redate integral în formă scrisă şi se ataşează la procesul-verbal, cu certificarea pentru autenticitate de organul de urmărire penală, verificat şi contrasemnat de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală în cauză. “Codul de Procedură Penală spune că procurorul poate proceda personal la interceptări şi înregistrări sau poate dispune ca acestea să fie efectuate de organul de cercetare penală. Persoanele care participă la înregistrare, tehnic vorbind, sunt obligate să păstreze secretul operaţiunii efectuate, altfel se consideră infracţiune. La dosarul care trebuie trimis instanţei de judecată, convorbirea înregistrată trebuie redată în întregime. Este foarte adevărat că tu ca procuror nu poţi să bagi la dosar o înregistrare în care învinuitul îşi sună soţia să-i spună să cumpere o sticlă de lapte sau de apă.

Asta clar nu are relevanţă pentru dosar şi deci tu ca procuror decizi să o elimini, pentru că nu are relevanţă, mai ales dacă ai informaţii că soţia învinuitului nu este complice în dosar. Dar dacă într-o convorbire telefonică se discută câteva minute despre chestiuni private, legate de familie, de copii sau mai ştiu io ce, iar la final sau pe undeva se discută despre fapta penală, procurorul nu poate să scoată acel pasaj pentru a-l pune la dosar. Legea îl obligă să pună toată convorbirea. Deci se face o selecţie a convorbirilor care urmează a fi puse la dosar, dar nu se face o selecţie a paragrafelor dintr-o convorbire. În concluzie, relevanţa unei convorbiri, într-un dosar penal, o hotărăşte doar procurorul de caz sau judecătorul care analizează probatoriul, şi ca acesta din urmă să decidă asupra relevanţei înregistrării ar cam trebui să citească tot dosarul”, continuă aceeaşi sursă.

Din aceeaşi polologhie tehnică şi alambicată a Parchetului General nu am reuşit să aflăm răspunsul nici la întrebarea “În ce fază a cercetării sau judecării un dosar devine public?”. Răspunsul la această întrebare ar fi putut lămuri cât de cât misterul legat de o altă întrebare: “Cum ajung publice unele stenograme din dosare penale?” (vezi Vîntu, Patriciu, cazul în care ar fi implicaţi parlamentarii Negoiţă şi Bănicioiu etc.). Dacă dosarul ajunge la instanţa de judecată, e simplu. Odată plecat de la Parchet prin trimitere în judecată către instanţă, dosarul devine public. Regulamentul Consiliului Superior al Magistraturii prevede că dosarele din instanţă pot fi consultate de părţile din dosar şi apărătorii lor. O dispoziţie specială spune că jurnaliştii pot avea avea acces la dosar dacă fac o cerere şi dacă purtătorul de cuvânt sau preşedintele instanţei aprobă acest acces.

Situaţia devine însă un pic mai complicată atunci când informaţii din dosare (inclusiv stenograme ale aunor convorbiri telefonice) se scurg din parchet către presă, înainte ca dosarul să devină public. De fiecare dată însă când se face publică vreo înregistrare telefonică există şi aşa-zisele “victime colaterale”, adică cei care apar în stenograme, dar care nu au nici o legătură cu dosarul sau cu fapta penală în cauză, care nu sunt protejate în nici un fel şi se trezesc astfel cu numele aruncat prin ziare. Astfel se pune problema necesităţii unei legi sau a unei prevederi în Codul de Procedură Penală pentru ca, în momentul în care un dosar devine public, datele personale ale interlocutorilor, alţii în afară de inculpat, să fie într-un fel protejate.

Citeşte mai multe despre:   special,   parchetul general,   interceptare

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Dr. Denisa Zaharia: „Anomaliile dentare pot fi tratate la orice vârstă”

Dr. Denisa Zaharia: „Anomaliile dentare pot fi tratate la orice vârstă”
Dinţii strâmbi, înghesuiţi sau, dimpotrivă, foarte distanţaţi se numără printre problemele stomatologice cel mai frecvent întâlnite nu doar în rândul copiilor, ci şi în cel al adulţilor. Jena de a purta...

SIIJ, decapitată oficial. Adina Florea renunță la funcția pe care a câștigat-o prin concurs

SIIJ, decapitată oficial. Adina Florea renunță la funcția pe care a câștigat-o prin concurs
Galerie Foto Adina Florea, procurorul care a fost blocat de Klaus Iohannis să acceadă la conducerea Direcției Naționale Anticorupție și a cărei numire în funcția de procuror-șef al Secției pentru Investigarea...

Orban și soția n-au mâncat, n-au băut și au mai pus bani ca să-și achite datoriile

Orban și soția n-au mâncat, n-au băut și au mai pus bani ca să-și achite datoriile
Galerie Foto În fix a treizecea zi prevăzută de lege, prim-ministrul Ludovic Orban și-a publicat declarația de avere și declarația de interese pe site-ul Guvernului României. Din primul document rezultă că în ultimul an...

Drepturile omului, folosite politic și electoral. “Alba-neagra” cu recursul compensatoriu

Drepturile omului, folosite politic și electoral. “Alba-neagra” cu recursul compensatoriu
Galerie Foto Dacă în 2017 PNL și USR îmbrățișau cu toată convingerea proiectul de lege cu privire la instituirea recursului compensatoriu, astăzi Guvernul Orban era cât pe ce să-și asume răspunderea pentru abrogarea...

După Kovesi, și Liviu Dragnea primește termen la ÎCCJ pentru sfârșitul anului 2021

După Kovesi, și Liviu Dragnea primește termen la ÎCCJ pentru sfârșitul anului 2021
Înalta Curte de Casație și Justiție lovește din nou. Recursul instanței supreme împotriva unei hotărâri de anul trecut, emisă de Curtea de Apel București, într-un dosar plecat de la o sesizare a fostului...

Pastrama, murăturile şi afumăturile favorizează gastritele

Pastrama, murăturile şi afumăturile favorizează gastritele
A fost o vreme în care s-a făcut un exces de diagnostice în suferinţele digestive, lumea vorbea des de dischinezie biliară, de colite, de gastrite. Apariţia examenului endoscopic a adus lumină în acest capitol. P...

Revoluția judecătorilor. Magistrații se opun reinstaurării abuzurilor în justiție

Revoluția judecătorilor. Magistrații se opun reinstaurării abuzurilor în justiție
Galerie Foto Cele mai importante instanţe din România au răspuns inițiativei ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, la întrebarea acestuia dacă Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ar trebui să fie...

Elena Udrea, război în „paradisul termal”

Elena Udrea, război în „paradisul termal”
Galerie Foto Înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, Elena Udrea a notificat administratorul judiciar al stațiunii termale Băi Boghiș, aflată în insolvență, să o radieze din tabelul creditorilor pe...

ÎCCJ a menținut închisoarea de 4 ani aplicată Alinei Bica de un complet de 3 nelegal constituit

ÎCCJ a menținut închisoarea de 4 ani aplicată Alinei Bica de un complet de 3 nelegal constituit
Completul de 5 judecători de la ÎCCJ nou învestit, după ce Curtea Constituțională a decis că precedentul complet care a condamnat-o la 4 ani de închisoare cu executare a fost constituit ilegal, a menținut,...

Manipulările care au condus la rezutatul alegerilor din 24 noiembrie și planul lui Iohannis pentru a-și păstra avantajul

Manipulările care au condus la rezutatul alegerilor din 24 noiembrie și planul lui Iohannis pentru a-și păstra avantajul
Galerie Foto Scorul uriaș cu care Klaus Iohannis a câștigat, duminică, al doilea mandat de președinte al României este rezultatul unei campanii agresive îndreptate împotriva PSD, încă din 2015, când a preluat, pentru...

Cea mai puternică firmă de stat a primit ordin să intre în faliment

Cea mai puternică firmă de stat a primit ordin să intre în faliment
Galerie Foto După ieşirea din insolvenţa în care a fost împinsă din cauza contractelor păguboase încheiate cu “băieţii deştepţi”, compania Hidroelectrica a devenit rapid una dintre cele mai performante companii din...

Toţi copiii au platfus până la vârsta de 3-4 ani

Toţi copiii au platfus până la vârsta de 3-4 ani
O mulţime de părinţi, foarte grijulii cu evoluţia organismului copiilor, se îngrijorează la cele mai mici semne ce li se par anormale în formarea oaselor micuţilor. Aceste spaime sunt de multe ori greşite,...

Cât cunosc marii medici din tainele creierului

Cât cunosc marii medici din tainele creierului
Creierul este învăluit în mistere. L-am întrebat pe academician profesor doctor Leon Dănăilă, cel care operează zilnic creiere, salvând zeci de mii de bolnavi, scriitor de tratate de neurochirurgie lăudate în...

Sponsorul lui Klaus Iohannis a finanțat USR să intre în Parlamentul României

Sponsorul lui Klaus Iohannis a finanțat USR să intre în Parlamentul României
Unul dintre sponsorii ex-primarului FDRG de Sibiu, Klaus Werner Iohannis, afaceristul Michael Horst Schmidt, administrator al Automobile Bavaria, și care i-a asigurat aceluiași Iohannis, în campania electorală din...

De trei săptămâni, membrii Cabinetului Orban își țin averile la secret

De trei săptămâni, membrii Cabinetului Orban își țin averile la secret
Galerie Foto Niciunul dintre membrii Cabinetului Orban nu și-a depus declarațiile de avere și de interese pe site-ul Guvernului României, deși au trecut 17 zile de la învestire. Dacă în cazul unora dintre membrii noului...
Serviciul de email marketing furnizat de