x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

„Absolvenţii noştri pot lucra în orice ţară din UE”

0
Autor: Diana Scarlat 05 Iul 2018 - 17:22
„Absolvenţii noştri pot lucra în orice ţară din UE” Foto: Lucian Alecu Doina Draganescu, decanul Facultatii de Farmacie
Vezi galeria foto


Farmacistul nu este un vânzător. El știe foarte multe. Farmacia garantează în primul rând adaptabilitatea pe orice domeniu pe care îl alege absolventul. Unii își găsesc locul cel mai potrivit de la început, alții încearcă mai multe locuri de muncă, până când găsesc ceea ce-și doresc. Dar facultatea de Farmacie rămâne una dintre puținele școli care pregătește specialiști capabili să-și găsească imediat după absolvire un loc de muncă, în țară sau în străinătate.  Prof. Univ Doina Drăgănescu, decanul Facultății de Farmacie din cadrul din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, din București, explică de ce s-a păstrat tradiția în învățământul din acest domeniu.

Jurnalul: Cum au fost începuturile Facultății de Farmacie de la București?

Decan Doina Drăgănescu: Acum 95 de ani, în 1923, facultatea s-a separat din Școala de Medicină și Farmacie din care făcea parte în cadrul Universității din București. În 1923, practic, am devenit unitate distinctă de învățământ superior, cu cinci ani de pregătire, din care primii doi erau de practică în farmacie. De atunci, curricula academică a facultății a suferit multiple transformări.    În 1948 s-a făcut o mare reformă a învățământului din România și Facultatea de Farmacie a devenit parte a Institutului Universitar de Medicină și Farmacie. Tot atunci au fost făcute modificări și în privința activității didactice și a celei practice de laborator, pentru că din punct de vedere imobiliar în 1923, Facultatea de Farmacie deși exista în acte, nu avea o clădire proprie.

Ce însemna să fii farmacist, acum 95 de ani?

Acum 95 de ani, farmacistul era o combinație profesională foarte interesantă, ca și astăzi de altfel, pentru că disciplinele de atunci erau nucleul științelor pe care și astăzi le studiem. Avea o bază științifică foarte bună, studia chimie analitică, chimie minerală, fizică, farmacie chimică pe care o regăsim și acum în chimia farmaceutică, dar și științe biologice – botanică, bacteorologie, igienă. Avea un nivel de cunoștințe foarte complex. Înainte de a face aceste studii, avea și acei doi ani de practică  în farmacie, sub îndrumarea unui farmacist. Astfel, intra în facultate cu o imagine foarte clară despre ceea ce urma să facă. Farmaciștii din anii '20-'30, fie erau rezultatul Școlii de Farmacie fondată de Carol Davila, fie erau farmaciști care aveau studii la Viena. Erau specialiști cu pregătire bună teoretică, practică, în plus cu o anumită gândire economică, specifică acelor ani. În cea mai mare parte erau domni, nu doamne. Producția laboratoarelor din țară era foarte mică, iar după război nu mai era aproape deloc, ceea ce înseamnă că farmaciștii suplineau prin activitatea lor  producția farmaceutică din perioada respectivă.

  Cum s-a ajuns la situația actuală, în care se face confuzia între specialist și un simplu vânzător?

 Există două explicații pentru situația la care s-a ajuns acum, de la perioada în care fiecare farmacie avea ca unic proprietar farmacistul și avea preparate magistrale proprii, după 1948 s-a produs  nu doar modificarea curriculei de învățământ, ci și naționalizarea. Farmaciștii s-au trezit deposedați de farmaciile pe care le aveau în proprietate, iar tot ceea ce a-nsemnat activitate farmaceutică s-a modificat destul de mult. Cu toate acestea, nici înainte de 1990, într-o farmacie nu se făcea doar eliberare de medicamente, pentru că, în momentul în care termina facultatea, era capabil să prepare orice rețetă, lucru care este valabil și acum, dar acum nu mai există nevoia pe piață. S-a restrâns foarte mult acest tip de activitate a farmacistului.

  Din ce cauză s-a restrâns activitatea?

Sunt mai multe cauze. Pe de o parte, există foarte multe produse pe piață, ceea ce înseamnă că nu mai există necesitatea ca farmacistul să facă unguente, picături, supozitoare și alte forme farmaceutice, deși știe și poate să le facă. Pe de altă parte, nici nu mai este necesar ca medicii să prescrie astfel de rețete, deci nu mai există cerere. Farmacistul este capabil să găsească o soluție potrivită pentru orice om care intra în farmacie, iar atunci, când existau foarte puține medicamente indigene sau de import acest lucru era esențial. Pacientul percepea atunci rezultatul muncii farmacistului. Ce s-a pierdut între 1948 și 1990 a fost spiritul antreprenorial. Ne-am trezit în 1990 cu știința teoretică și practică, doar că substanțele de uz farmaceutic erau din ce în ce mai greu de găsit și mai scumpe. În acest fel, încet, încet, farmacistul a ajuns să fie perceput doar ca cel care aduce medicamentul din raft și încasează banii.

 În acest caz, ar putea lucra oricine ca vânzător într-o farmacie?

 Exclus. Ca o farmacie să funcționeze, este obligatoriu să existe farmacist cu licență obținută în urma absolvirii celor cinci ani de studii universitare. Tot în farmacie lucrează colegii asistenți de farmacie, absolvenți cu studii medii de specialitate.

Facultatea de Farmacie este una dintre puținele care se pot lăuda cu garantarea locurilor de muncă pentru toți absolvenții, imediat după licență.

Farmacistul are studii de cinci ani, care înseamnă un nucleu de doi ani cu studiul științelor fundamentale și trei ani pentru studiul științelor de specialitate. Ceea ce se studiază acum în facultățile de farmacie este recunoscut la nivel european. Orice farmacist, în momentul în care a terminat studiile, poate lucra în oricare dintre statele Uniunii europene. Este exact aceeași situație ca și la medici

În plus, absolvenții au multiple posibilități pe piața muncii

În curricula noastră este obligatoriu ca la finalul fiecărui an de studiu să facă un stagiu de practică de două săptămâni, în primii patru ani, iar anul V are altă structură: primul semestru este învățământul teoretic și practice similar cu anii anteriori ca structură, iar semestrul doi, conform unei directive europene, are șase luni de practică. Studentul face activitate practică într-o farmacie, timp de șase ore pe zi. În aceste stagii, lucrurile devin foarte clare .

Este foarte important faptul că la noi se dă examen de admitere, iar pentru a ajunge la concurs, candidații au nevoie de pregătire de cel puțin doi ani. Concursul de admitere îl obligă pe candidat să se gândească foarte bine dacă vrea să se pregătească, dacă este capabil să aibă un nivel de cunoaștere al botanicii, chimiei organice sau anatomiei, astfel încât lucrurile sunt foarte bine definite de la început.

Doina Drăgănescu, decanul Facultății de Farmacie din București

Între 250 și 260 de absolvenți de Farmacie sunt în fiecare an, iar numărul celor care nu reușesc să termine facultatea și să ia licența este foarte mic, până la 3%.

 

 

 

 

Citeşte mai multe despre:   Doina Drăgănescu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Probă de rupt maşina pe drumul spre cel mai spectaculos traseu de rafting

Probă de rupt maşina pe drumul spre cel mai spectaculos traseu de rafting
Galerie Foto Drumul Judeţean 571 înseamnă 47 de kilometri de piatră, pământ şi, pe ici-colo, asfalt. Este cartea de vizită a Parcul Naţional Cheile Nerei, cele mai lungi şi mai frumoase din Europa. Pe aici trebuie să...

Augustin Lazăr, slujbaş la stat de-o viaţă, a donat sute de mii de euro celor două fiice

Augustin Lazăr, slujbaş la stat de-o viaţă, a donat sute de mii de euro celor două fiice
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a reuşit performanţa, în ultimele 12 luni, de a-şi dona aproape toate veniturile obţinute ca procuror, membru CSM şi profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din...

Cea mai frumoasă cascadă, un paradis interzis turiştilor

Cea mai frumoasă cascadă, un paradis interzis turiştilor
Galerie Foto Reporterii Antena 1 au pus din nou degetul pe hartă şi au ajuns, de data aceasta, într-o regiune foarte populară printre turişti, Cazanele Dunării şi Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa. Un mic popas la...

Codin Maticiuc, cu cărţile pe masă

Codin Maticiuc, cu cărţile pe masă
Mulţi îl ştiu pe Codin Maticiuc din lumina reflectoarelor lumii mondene, însă el este un personaj  complex. Codin scrie cărţi, scrie scenarii şi joacă în filme. Îşi rupe din timpul său să aducă...

Ștefan Gheorghe, tânărul care promovează Delta

Ștefan Gheorghe, tânărul care promovează Delta
Născut pe 21 septembrie 1993, Ștefan-Marian Gheorghe este unul dintre tinerii tulceni care au reușit să-și găsească locul și rolul în societatea românească. La fel ca în cazul altor tineri de vârsta lui,...

Afaceri liberale cu panouri de avertizare la Transgaz SA Mediaș

Afaceri liberale cu panouri de avertizare la Transgaz SA Mediaș
Galerie Foto Transgaz SA Mediaş invocă degradarea panourilor de avertizare la securitate şi sănătate din incinta companiei şi a achiziţionat, recent, de la o firmă de publicitate din Bucureşti, avertizoare vizuale noi. Contr...

Generația Zen schimbă piața muncii

Generația Zen schimbă piața muncii
Sunt prima generație de nativi digitali, tineri născuți într-o epocă în care Internetul e un drept fundamental și e la fel de comun ca apa caldă. Li se spune generația Z și, la nivel global, sunt cea mai numero...

Mirela Retegan: Copiii nu sunt proprietatea noastră

Mirela Retegan: Copiii nu sunt proprietatea noastră
Galerie Foto Mirela Retegan este cunoscută drept antrenoarea părinţilor şi fondatoarea „Găştii Zurli”. Este o voce puternică în lumea parentingului din România şi crede cu tărie în educaţia prin joacă şi iubire....

Cel mai greu moment din operaţia pe cord deschis

Cel mai greu moment din operaţia pe cord deschis
Galerie Foto Operaţiile pe cord deschis pentru grefarea de by-pass-uri în cazul blocării unor artere, cardiologia intervenţională, fără chirurgie, pentru spargerea unor cheaguri şi montarea stenturilor cu ajutorul unui...

Mircea Băsescu, în război cu propria firmă. Cum și-a crescut de patru ori salariul, în timp ce compania falimenta

Mircea Băsescu, în război cu propria firmă. Cum și-a crescut de patru ori salariul, în timp ce compania falimenta
Galerie Foto Mircea Băsescu loveşte din nou în cazul falimentului fabricii de împa­chetat pui, pe care a condus-o în Portul Constanţa. Obligat, definitiv, de Tribunalul Bucureşti să restituie companiei Fattoria Terrantica...
Serviciul de email marketing furnizat de