x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Actualul Cod la Muncii este unul al angajatorilor".

0
Autor: Loreta Popa Nicolae Cîrstea 10 Iun 2011 - 21:00


Zilele trecute, noul Cod al Muncii s-a republicat. Pe marginea acestui subiect au curs valuri de cerneala, de aceea am considerat ca pentru cetateanul care plateste cam tot ce se poate plati astazi cateva raspunsuri erau necesare. Profesor universitar doctor Alexandru Ticlea, rectorul Universitatii Ecologice din Bucuresti, a avut amabilitatea de a raspunde intrebarilor Jurnalului National cat mai pe intelesul oamenilor aflati la mana angajatorilor.

●Jurnalul National: Domnule Profesor, noul Cod al Muncii s-a republicat zilele trecute. Era necesar?

● Profesor Alexandru Ticlea: Republicarea Codului Muncii era mai mult decat necesara avand in vedere ca din 2003, cand a fost adoptat, a suferit aproximativ 13 modificari directe, dintre care unele esentiale. Este si cazul modificarilor aduse prin Legea nr. 40/2011, lege care a afectat peste 120 de articole din cele 298 ale sale. Or, Codul Muncii este un act normativ extrem de important, nu doar pentru ca reglementeaza relatiile sociale de munca (dintre angajatori si angajati), dar priveste chiar existenta a milioane de oameni. Republicarea inseamna o noua sistematizare, actualizarea lui, o renumerotare a articolelor, alineatelor, deci o posibilitate normala si practica de studiat, interpretat si aplicat. Exista acum un Cod al Muncii - Legea nr. 53/2003 - unitar, ce incorporeaza toate modificarile, in forma oficiala.

●Este actualul Cod al Muncii unul al angajatorului?

Nu este un cod al angajatorilor, este un cod si al angajatilor, este codul ambelor parti ale raporturilor juridice de munca. Dar, intr-adevar, prin modificarile ce i s-au adus (de Legea nr. 40/2011), urmarindu-se “flexibilizarea' prevederilor sale, orientarea legiuitorului a constat in satisfacerea intereselor angajatorilor uneori in detrimentul intereselor angajatilor si cu diminuarea drepturilor sindicale.

Daca la adoptarea Codului Muncii (in 2003) a prevalat componenta sociala asupra celei economice, acum in 2011 s-a actionat invers: componenta economica a capatat mai multa consistenta. In prezent, fata de trecut, angajatorul dispune unilateral in ceea ce priveste, de exemplu, stabilirea obiectivelor de performanta, elaborarea normelor de munca, reducerea programului de la cinci zile la patru zile pe saptamana cu diminuarea corespunzatoare a salariului, respingerea cererii angajatului de acordare a concediului fara plata pentru formare profesionala.

De asemenea, salariatii din autoritatile/institutiile publice au fot exclusi de la beneficiul normelor referitoare la concedierea colectiva si s-a redus durata minima a fractiei concediului de odihna (de la 15 zile la 10 zile). Se poate spune, prin urmare, dar numai in ceea ce priveste unele modificari aduse prin Legea nr. 40/2011, ca actualul Cod la Muncii este unul al angajatorilor.

●Vechiul cod era un cod al angajatului?

Raspunsul este asemanator cu cel de la intrebarea de mai sus, dar… invers!

Codul Muncii, anterior modificarilor discutate, era la fel, codul atat la angajatilor, cat si al angajatorilor. Dar, predomina componenta sociala, angajatii si sindicatele lor aveau mai multe drepturi decat in prezent, de exemplu, referitoare la neincheierea in forma scrisa a contractului individual de munca (care conferea totusi calitatea de salariat prestatorului la muncii), perioada de proba mai redusa, posibilitatea salariatilor de a fi angajati in urma concedierilor colective in situatia in care angajatorul isi relua activitatea in termen de noua luni. Organizatiile sindicale ori, dupa caz, reprezentantii salariatilor nu mai au, in prezent, atributii privind elaborarea normelor de munca sau referitoare la respingerea solicitarii salariatului de acordare a concediului pentru formare profesionala. La acestea se adauga extinderea situatiilor in care reprezentantii alesi in organele de conducere ale sindicatelor sau reprezentantii salariatilor pot fi concediati, precum si renuntarea la contractul colectiv de munca unic la nivel national.

●Aveti multa experienta in ceea ce priveste legislatia muncii; actuala reglementare clarifica sau nu problemele cu care se confrunta atat angajatii cat si angajatorii?

Consider ca noile modificari ale Codului Muncii clarifica unele dintre problemele cu care se confrunta angajatorii si salariatii, de exemplu: clarifica problema reabilitarii disciplinare, care anterior nu era reglementata de Codul Muncii (a fost introdusa institutia “radierii sanctiunilor disciplinare); rezolva (partial) problema recuperarii pagubelor produse angajatorului din culpa angajatului prin acordul partilor; reglementeaza modalitatea de incetare de drept a contractului individual de munca in ipoteza in care instanta de judecata anuleaza decizia de concediere, iar salariatul - contestator nu solicita reintegrarea in munca; precizeaza ca de fiecare data cand in timpul perioadei de suspendare a contractului individual de munca intervine o cauza de incetare de drept a acestuia, cauza de incetare de drept prevaleaza.

●Care sunt lucrurile bune pe care le aduce noul cod?

Modificarile recente ale Codului Muncii - pentru ca este acelasi Cod din 2003 - au adus multe lucruri bune, care au un caracter pozitiv, logic si necesar. Enumar cateva dintre ele, care se adauga celor expuse la intrebarea anterioara: completarea situatiilor in care intervine incetarea de drept (in virtutea legii) a contractului individual de munca (decesul, declararea mortii sau punerea sub interdictie a angajatorului persoana fizica si dizolvarea angajatorului persoana juridica); competenta reprezentantilor salariatilor de a negocia contractul colectiv de munca la nivelul unitatii; precizarea perioadei (de 12 luni) in care se calculeaza durata delegarii obligatorii (de 60 de zile); marirea duratei determinate a contractului individual de munca de la 24 de luni la 36 de luni.

●Unde credeti ca ar fi trebuit ca legiuitorul sa insiste mai mult?

Legiuitorul putea face mai mult in ceea ce priveste perfectionarea normelor Codului Muncii, care are inca multe lipsuri. Astfel, ca urmare a modificarilor si completarilor ce i-au fost recent aduse, acesta a devenit si mai mult un Cod al contractului individual de munca. In loc sa fie completate dispozitiile sale cu altele referitoare la raporturile colective de munca, unele din aceste dispozitii au fost abrogate si incorporare unui alt act normativ: Legea dialogului social nr. 62/2011. Se accepta si se afirma astfel o fragmentare a sistemului legislatiei muncii neperformanta pentru o aplicare unitara a ei. Legiuitorul nostru se putea inspira din exemplul practic al Frantei, care are incorporata intreaga legislatie a muncii intr-un Cod, o adevarata opera legislativa, care prezinta o mare importanta practica. Mai grav, exista necorelari intre cele doua acte normative, adoptate la putina diferenta unul de altul si dupa aceeasi “conceptie'. De pilda, in art. 268 din Codul Muncii este stabilit un termen de 30 de zile calendaristice in care pot fi formulate cererile salariatilor impotriva deciziilor unilaterale ale angajatorilor referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca (alin. 1 lit. a). Reglementand aceeasi materie, art. 211 lit. a din Legea dialogului social nr. 62/2011 prevede un termen de 45 de zile calendaristice! Se ridica, deci, intrebarea ce text este aplicabil? Mai mult, acest text se refera si la “angajamentele de plata a unor sume de bani', desi acestea nu sunt reglementate de Codul Muncii. Chiar si in cadrul Codului sunt contrarietati intre textele sale ori formulari neconforme cu principiile dreptului. Dam doar doua exemple. Privind incetarea de drept a contractului individual de munca in cazul dizolvarii angajatorului: in timp ce art. 56 alin. 1 lit. a prevede incetarea de drept a contractului individual de munca in cazul dizolvarii angajatorului persoana juridica, art. 60 alin. 2 face referire la concedierea care poate fi dispusa in cazul acestei dizolvari. In art. 80 sunt prevazute consecintele anularii deciziei de concediere, desi, potrivit principiilor dreptului comun, nulitatea presupune repunerea partilor in situatia anterioara (restitutio in integrum), pentru ca salariatul sa fie reintegrat in munca trebuie sa solicite instantei reintegrarea. In caz contrar, este decazut din acest drept.

●Primul-ministru anunta o cifra de peste 100.000 de noi contracte de munca - se pare ca munca la negru a pierdut prima batalie cu statul. Care este opinia dumneavoastra?

Nu am inteles prea bine daca cele peste 100.000 de contracte de munca inseamna noi locuri de munca dupa intrarea in vigoare a modificarilor Codului muncii sau este vorba, exclusiv, de locuri de munca care existau si anterior, daca sunt determinate de sezon (sa nu uitam de la 1 mai a inceput noul sezon in care oricum se faceau angajari mai multe pe litoral sau la munte) ori sunt permanente, daca aceste locuri de munca existau ori sunt sezoniere nu ar trebui sa ne bucuram prea mult. Codul Muncii, cat de bun ar fi el, nu creeaza locuri de munca, factorul determinat si unic in acest sens fiind economia, industria, serviciile, investitiile. Sunt de parere ca munca la negru nu va fi extirpata niciodata, dar trebuie tinuta sub control. Cauza ei este mai profunda: saracia angajatorilor si desigur a angajatilor. Or, contractele de munca presupun obligatii fiscale uneori impovaratoare, de nesuportat.

●Pedeapsa cu inchisoarea pentru angajator este una disproportionata? Vi se pare corecta o astfel de pedeapsa?

Intr-adevar, Codul Muncii, mai ales dupa modificarile in discutie incrimineaza mai multe infractiuni, pedepsite alternativ cu inchisoarea sau cu amenda penala, inclusiv pe cea constand in “primirea la munca a mai mult de cinci persoane, indiferent de cetatenia acestora'. Reglementari similare intalnim si in Franta, Spania, Japonia etc. Desigur ca ele au ca scop disciplinarea, in special, a angajatorilor cu privire la respectarea obligatiilor pe care le au. Dar, legea noastra este lacunara. Se ridica firesc intrebarea, avand in vedere ca, in general, angajatorii sunt persoane juridice, cine raspunde penal? Cui se aplica pedeapsa inchisorii? In tacerea legii, organul competent va decide, ceea ce ii da o marja de apreciere si este posibil subiectivismul.

●Va rezista actualul Cod al Muncii?

Cred ca va rezista. Cu siguranta i se vor aduce si alte modificari, in functie de politicile economice si sociale, de realitatile existente. Vom avea si in viitor un Cod al Muncii pentru ca este indispensabil intr-o economie de piata.

●In incheiere, ati vrea sa ne spuneti daca actualul Cod al Muncii tine cont de dinamica societatii romanesti si de caracteristicile acesteia.

Daca este sa ne luam dupa initiatorul modificarilor legislative - Guvernul Romaniei - aceste modificari au fost determinate tocmai de dinamica societatii romanesti, de caracteristicile ei, avand ca obiective: crearea de noi locuri de munca, angajarea mai usoara, combaterea muncii la negru. Eu, insa, reiterez ideea expusa anterior: iesirea din criza, dezvoltarea economica si a societatii in general, nu depind de Codul Muncii, ci de cei care conduc destinele tarii, de programele concrete pe care le au. In domeniul raporturilor de munca se aplica doar o regula principala, multa vreme nereglementata de vreo lege sau de vreun Cod: unul munceste (dar sa aiba unde), celalalt plateste (daca are bani).

Citeşte mai multe despre:   codul muncii,   angajator,   angajat,   alexandru Ţiclea,   legea nr. 40/2011

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului
Galerie Foto Ghinion pentru Mircea Băsescu, în legătură cu cea de-a doua companie pe care o patronează și care se află, în prezent, în procedura falimentului. Propunerea lichidatorului judiciar al SC MB Consult Company SRL C...

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da
Galerie Foto Într-un mod scandalos, Secția de Procurori de la CSM notează, într-un document oficial, faptul că fostul procuror general al României, Laura Codruța Kovesi, nu și-a asumat, prin semnătură, protocolul secret...

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret
Galerie Foto Odată cu mutarea, cu arme și bagaje, a fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, la Luxemburg, în calitatea ei de procuror general al Parchetului European, și familia acesteia de la Mediaș a făcut două mișcări...

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM
Galerie Foto Președintele Klaus Iohannis acționează identic cu Traian Băsescu în privința numirii șefilor marilor Parchete și, în ciuda avizului negativ al CSM, a semnat, ieri, decretul de numire în funcția de procuror...

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor
La femei, în general, afecţiunile cardiace apar cu 5-7 ani mai târziu decât la bărbați, iar acest avantaj se datorează efectului protector al estrogenilor, hormonii sexuali feminini având şi funcție de...

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența
Galerie Foto Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, și-a adus în subordinea sa, la instituția publică pe care o conduce, familia de prieteni, alături de care deține atât proprietăți imobiliare, dar...

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”
Îndepărtarea vezicii biliare este o operaţie des întâlnită, deoarece medicamentele pentru dizolvarea calculilor nu sunt eficiente. Se discută multe despre această intervenţie, astfel că propunem limpezirea...

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat
Galerie Foto Cu doar câteva zile înainte ca Guvernul Orban să fie demis, de Parlament, prin moțiune de cenzură, în Monitorul Oficial a fost publicată o Ordonanță de Urgență prin care Executivul a modificat Legea...

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat
Războiul plagiatelor nu a-nceput în România, în anul 2012, ci în țările din vestul Europei, apoi s-a extins. Urmărind evoluția cazurilor de acuzații de plagiat la nivel înalt, constatăm că toate au același...

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu
Galerie Foto Președintele României, Klaus Iohannis, un autointitulat adversar al practicii de utilizare a legilor sau a procedurilor legale de către politicieni, pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, a beneficiat el...

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici
Galerie Foto Giorgiana Hosu, unul dintre procurorii propuși de demisul ministru al Justiției Cătălin Predoiu pentru preluarea șefiei DIICOT, este legată, prin intermediul familiei sale, de afacerile unui cunoscut liberal. Mama,...

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea
Lumea încă nu a tras hotarul, în sfera durerilor de cap, între migrene şi nevralgii. Profesor doctor Dorin Sarafoleanu ne lămureşte care sunt deosebirile dintre cele două afecţiuni frecvent...

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii
Mulți au crezut în nevoia de a face epurare în sistemul universitar și în nevoia de a elimina impostura, prin dovedirea unor plagiate. Datele și faptele arată însă că nu a fost vorba despre o luptă împotriva...

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare
Galerie Foto La mai bine de jumătate de an de când un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, instrumentat de Curtea de Apel Braşov, a ajuns în atenţia Ministerului Justiţiei şi a Secţiei pentru Investigarea...

Tupeu: Cum a cerut „Portocală” anularea legii care a permis suspendarea sa din magistratură

Tupeu: Cum a cerut „Portocală” anularea legii care a permis suspendarea sa din magistratură
Galerie Foto Cu un tupeu greu de egalat, fostul procuror „paraditor” de la DNA Ploiești Mircea Negulescu, zis „Portocală”, cerea, în 2017, după ce a fost suspendat din magistratură, ca urmare a unei anchete disciplinare...
Serviciul de email marketing furnizat de