x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Agenţii SIE, căsătoriţi doar cu voie de la “centrală”

0
Autor: Oana Dobre 30 Noi 2010 - 20:15
Agenţii SIE, căsătoriţi doar cu voie de la “centrală” Raul Ştef/Mediafax


140334-4043462-mediafax-foto-raul-stef.jpg• Jurnalul Naţional: Uneori, există senzaţia că jucăm în filme diferite. De exemplu, senzaţia că miza serviciilor de informaţii, securitatea naţională, este diferită de cea a politicienilor, care este ceva mai subiectivă, mai confuză şi proiectată pe momentul dat, nu pe termen lung.

Răzvan Ungureanu: Eu mă desprind de judecata asta, pentru că mi-e greu să generalizez. În al doilea rând, eu accept democraţia cu bunele şi relele ei, ceea ce înseamnă că nu toţi cei care au beneficiat de votul politic se ridică la înălţimea aşteptărilor propriului electorat. Dar nu-mi pun problema în felul acesta. Datoria mea este să răspund, indiferent dacă întrebarea este bine calibrată sau suportă adaptări şi rafinări succesive, indiferent dacă beneficiarul, în momentul în care primeşte răspunsul la întrebare, este sau nu capabil s-o citească în termenii utilizării informaţiei pentru folosul naţiunii. Se prea poate ca multe informaţii să nu fie bine utilizate, în sensul, de exemplu, al neglijării lor, dar aici intră în discuţie un alt termen, responsabilitatea politică, adică aşteptarea morală pe care şi tu, şi eu, şi fiecare plătitor de taxe din România o avem faţă de clasa politică.

 

• Au fost informaţii valoroase pe care decidenţii politici le-au neglijat?

Mi-e greu să spun dacă au fost. N-am cum să fac distincţia între informaţii valoroase sau nevaloroase. Pentru mine sunt toate valoroase, pentru că lucrez pe ele ca instituţie, ştiu ce înseamnă în termenii consumului de orice fel, şi atunci toată informaţia care vine e valoroasă.

 

• Reformulez: care au generat un impact puternic din cauza neglijării...

Multe dintre ele au impact, sigur că da...

 

• Şi din cauza neglijării lor au produs efecte nedorite pentru România...

Hai să răspund în felul următor: e dezirabil ca majoritatea acestor informaţii, acestor răspunsuri care vin la solicitarea factorului politic să fie valorificate optim. Există o plajă largă în care vorbim despre valorificare: de la a citi şi până la a înţelege. Lectura inocentă nu foloseşte decât poate cel mult culturii generale individuale. Ar mai fi ceva de zis aici: în egală măsură, şi serviciul aşteaptă de la clasa politică un dialog foarte franc, foarte deschis. În termenii crizei, de exemplu, e cât se poate de normal să vorbeşti despre restricţii şi să te supui restricţiilor, în general, însă ar fi fost de folos să se vorbească şi despre restricţiile pe care aceşti angajaţi ai Serviciului de Informaţii Externe le suportă în baza contractului cu instituţia, pentru a obţine informaţii. Ei sunt cei mai abuzaţi din punctul de vedere al drepturilor fundamentale ale cetăţeanului.

 

• De ce?

Pentru că nu au voie să facă un milion de lucruri pe care orice cetăţean poate să le facă.

 

• Să-şi ia un al doilea job?

De exemplu, şi asta ar fi cea mai mică restricţie. Dar nu pot să facă foarte multe lucruri pe care orice cetăţean liber poate să le facă.

 

• Ce anume? Daţi câteva exemple.

Începând de la dreptul la libera opinie, care este restricţionat, pentru că nu există aici liberă opinie în sensul libertăţii civile. Mai este şi dreptul la liberă asociere (nu-şi pot face sindicat, de exemplu) şi terminând cu dreptul la viaţă privată, pe care nu-l au.

 

• În ce sens nu-l au?

Există constrângeri personale dramatice: nu poţi fi spion în condiţiile în care instituţia care te angajează, te pregăteşte şi te mobilizează pentru un asemenea scop nu ştie totul despre tine, tot aşa cum ştii şi tu totul despre instituţie.

 

• Există şi restricţii de genul că nu te poţi căsători cu cine vrei?

Şi asta e foarte adevărat.

 

• Adică serviciul îşi dă aprobarea pentru persoana cu care un angajat doreşte să se căsătorească?

Nu-şi dă aprobarea, dar putem spune că, în urma unei verificări de securitate, în cazul în care consortul sau consoarta dezirabilă nu prezintă siguranţă, mariajul nu se consumă decât în situaţia în care cel care doreşte să se căsătorească pleacă din serviciu.

 

• Şi, de obicei, ce se întâmplă? Ce au ales cei mai mulţi?

Nu pot să fac o statistică. Unii aleg familia şi pleacă din serviciu, alţii găsesc o formulă ambiguă, ca să zic aşa. Aceste restricţii sunt, în valoarea lor absolută, restrângeri dramatice ale libertăţii personale. Despre aceste restrângeri nu s-a vorbit niciodată. S-a vorbit despre cum se taie bugete din instituţii.

 

• Păi, nu avea cine să vorbească, doar dumneavoastră.

Da, dar asta înseamnă că o instituţie cum este SIE sau SRI sau alte instituţii din domeniul siguranţei naţionale respectă întocmai decizia factorului politic, şi aşa şi este normal. E bine însă să existe “in the back of their minds”, o gândire alternativă, delicată, care ţine cont de faptul că restricţia bugetară propriu-zisă se aplică la restricţii deja existente de libertăţi personale.

 

• Şi există asta, “in the back of their minds”?

A, nu. Ce-mi pot eu dori este să existe la un moment dat. În momentul în care criza se va fi încheiat, iar lucrurile vor reveni la drumul lor normal să existe mult mai multă atenţie faţă de angajaţii unor asemenea instituţii, care sacrifică foarte mult din ceea ce înseamnă ei, viaţa lor, proiectele personale, pentru a servi un interes abstract, care este interesul naţional.

 

• Care e cea mai mare pensie în SIE?

E undeva de 36-40 de milioane. Fost secretar de stat general cu două stele. Acum cred că e şi mai puţin, după tăieri. Acum probabil că e pe la 27-28 de milioane.

 

• Cât înseamnă SIE ca valoare în bugetul naţional?

Am cifra exactă. 0,04% din PIB. Un buget mai mic decât Oficiul Român pentru Adopţii, care are aproape de două ori mai mult.

 

• Asta înseamnă că noi obţinem informaţii de 0,04% din PIB?

Da. Am mai zis: dai un euro, obţii informaţie de un euro. E adevărat, nu toate informaţiile se obţin pe bani, dar bugetul ăsta este. Bugetul Radio şi TVR este mai mare.

 

• Cred că au şi mai mulţi angajaţi.

Da, au.

 

• Şi nu puteţi negocia?

Ba da, sigur că se poate, dar ce să faci dacă toată lumea spune că serviciile sunt supuse factorului politic? Ştii cum e, când stai de vorbă cu cineva în particular, spune că înţelege. Când devine o problemă de partid, nimeni nu mai înţelege. Când e vorba despre bani, de foarte multe ori apare unul şi întreabă: domne, dar ce aduc serviciile? De parcă SIE ar trebui să aducă ouă, lapte, lemn, brânză. SIE nu aduce produs fizic, dar generează oportunitatea sau o identifică şi o face accesibilă.

 

• Dacă acceptaţi, o să enunţ câteva legende sau supoziţii urbane, care sunt formulate în media şi la care să răspundeţi.

De acord.

 

• Relaţia dintre un serviciu de informaţii şi puterea politică este, de multe ori, de servilism.

Nu.

 

• Şeful de servicii de informaţii este acel om care, pe lângă activitatea oficială, se află întotdeauna la celălalt capăt al firului de telefon pe care îl sună preşedintele sau premierul pentru a-i cere favoruri care nu au legătură cu legitimitatea unui serviciu de informaţii.

E legendă urbană. Lucrurile sunt, de fapt, mult mai simple şi legate de legislaţia naţională în vigoare. SIE se supune CSAT, acolo unde este şi reprezentat de persoana directorului său. SIE are o competenţă foarte clar delimitată în lege: e vorba despre informaţie externă, nu informaţie internă, nimic de ceea ce ţine de zona internă. Tot ceea ce reprezintă terenul de vânătoare al spionului român se află dincolo de graniţele ţării.

 

• Şi asta poate fi valoros pentru un politican român. De exemplu, conturile din străinătate ale unor oameni politici ar fi o informaţie valoroasă pentru alt politician.

Repet: în momentul în care un angajat al instituţiei acţionează, el o face respectând inclusiv în exterior legile statului român. Ce spuneţi e legendă. Lucrurile sunt foarte bine reglementate din punctul acesta de vedere: acolo unde este decizia politică de la nivelul CSAT, la nivelul Executivului, să spunem, ea trebuie să intre în perfectă concordanţă cu competenţa SIE. Nu se poate solicita şi n-au existat asemenea solicitări în care SIE să-şi depăşească competenţa. Niciodată. Nu poate fi imaginat un ordin al unui membru de frunte al Executivului către directorul unui serviciu de informaţii.

 Va urma

Citeşte mai multe despre:   românia, top secret,   mihai razvan ungureanu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Frăția bănățeană: oamenii lui Grindeanu, sponsori ai PNL

Frăția bănățeană: oamenii lui Grindeanu, sponsori ai PNL
Galerie Foto Mai multe drumuri judeţene din judeţul Timiş, aflate în administrarea Consiliului Judeţean, condus, din punct de vedere politic, de către reprezentanţii Partidului Social Democrat, urmează ca, în următorii...

Mihaela Buzărnescu: „În 2019 vreau să intru în Top 10 mondial”

Mihaela Buzărnescu: „În 2019 vreau să intru în Top 10 mondial”
Galerie Foto În luna iulie 2017, Mihaela Buzărnescu era pe locul 213 în clasamentul mondial al jucătoarelor de tenis. În luna iulie 2018, după cucerirea primului trofeu „Premier”, a ajuns pe locul 20. Este cea mai...

Noua preşedintă a CSM recunoaşte abuzurile din justiţie

Noua preşedintă a CSM recunoaşte abuzurile din justiţie
Galerie Foto Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a validat, ieri, noua conducere a CSM, preşedinte al instituţiei, pentru următorul an, fiind desemnat judecătorul Lia Savonea, fost preşedinte al Curţii de Apel...

Cum a ajuns România să aibă deschidere la Mediterana

Cum a ajuns România să aibă deschidere la Mediterana
Pe fondul dezastrului din turismul autohton, sute de mii de români iau anual calea Greciei. În ultimul episod al serialului “Turismul românesc, în concediu fără plată”, vă spunem secretul cu care elenii au...

Misterul aducerii lui Nicolae Popa în ţară se adânceşte. Cine minte şi cine spune adevărul?

Misterul aducerii lui Nicolae Popa în ţară se adânceşte. Cine minte şi cine spune adevărul?
Galerie Foto Inspectoratul General al Poliţiei Române susţine, în continuare, că Ministerul de Interne a plătit, în 2011, avionul privat, închiriat de la Ion Ţiriac Air, cu care a fost adus, din Jakarta, fostul director al...

Factura din dosarul extrădării lui Nicolae Popa o înfundă pe Kovesi

Factura din dosarul extrădării lui Nicolae Popa o înfundă pe Kovesi
Galerie Foto ANAF Ploieşti a descoperit, în contabilitatea companiei Asesoft, controlată de Sebastian Ghiţă, o factură fiscală, în valoare de 268.689 de lei, emisă în 11 aprilie 2011, de către SC Ion Ţiriac Air, pentru pl...

În artroze, grefarea unei proteze nu trebuie făcută prea târziu când articulaţia e deteriorată grav

În artroze, grefarea unei proteze nu trebuie făcută prea târziu când articulaţia e deteriorată grav
Oasele sunt o materie vie în permanentă transformare, celulele osoase mor şi se înnoiesc cu os care se naşte. La fracturi, se recurge la ghips doar în 4-5% din oasele rupte, în majoritatea cazurilor se operează...

Procurorul lui Iohannis pleacă din Parchetul General. Se “încălzeşte” să-i ia locul procuroarea lui Băsescu

Procurorul lui Iohannis pleacă din Parchetul General. Se “încălzeşte” să-i ia locul procuroarea lui Băsescu
Galerie Foto Mandatul de şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie al procurorului Cristian Lazăr expiră fix într-o săptămână....

Generalii SRI și MAI își fac firme de consultanță pentru afaceri

Generalii SRI și MAI își fac firme de consultanță pentru afaceri
Galerie Foto Piața afacerilor este “inundată” de apariția unor companii de consultanță, înființate, începând cu vara acestui an. Patronii acestor firme, apărute ca ciupercile după ploaie, sunt foști ofițeri ai...

Meseria de norocos: agonie și extaz

Meseria de norocos: agonie și extaz
Galerie Foto Pariurile sportive par să fie una dintre cele mai intense activități din România. Am stat o zi întreagă printre pasionați, să le observ trăirile, speranțele, schemele de joc. I-am urmărit pe cei care scot din ...

Perla spartă de la Neptun

Perla spartă de la Neptun
Un complex turistic format din trei hoteluri de lux care însumau 800 de camere stă închis de aproape doi ani în stațiunea Neptun de la malul mării. Era considerat un etalon al turismului românesc, o capodoperă ar...

Elena Udrea și Alina Bica cer desființarea sentințelor prin care au fost condamnate definitiv

Elena Udrea și Alina Bica cer desființarea sentințelor prin care au fost condamnate definitiv
Galerie Foto Primele efecte ale constatării, de către Curtea Constituțională, a încălcării legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție în privința constituirii celebrelor Completuri de 5 judecători au început s...

Cum deosebim durerile de cap. Migrenele nu apar brusc precum nevralgiile

Cum deosebim durerile de cap. Migrenele nu apar brusc precum nevralgiile
Circa 20% din totalul durerilor sunt dureri de cap. Iar una dintre ele, nevralgia de trigemen, se situează pe locul 1, alături de pancreatita cronică, în clasamentul celor mai violente dureri. Migrenele sunt alte...

Livia Stanciu dă vina pe Parlament pentru că ani de zile ÎCCJ a constituit nelegal completurile de 5

Livia Stanciu dă vina pe Parlament pentru că ani de zile ÎCCJ a constituit nelegal completurile de 5
Galerie Foto Este daună totală pentru cauzele judecate la completurile de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce, la sfârşitul săptămânii trecute, Curtea Constituţională a hotărât că,...

Constantin Bălăceanu-Stolnici: “Prima noastră mare realizare a fost însăşi Unirea”

Constantin Bălăceanu-Stolnici: “Prima noastră mare realizare a fost însăşi Unirea”
Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici face un portret al României şi românilor la 100 de ani de la Marea Unire, care sunt marile noastre realizări şi eşecuri în ultimul secol, dar şi ce mai avem de...
Serviciul de email marketing furnizat de