x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bătălia de la Marea Neagră

0
Autor: Radu Tudor 29 Mai 2008 - 00:00
Bătălia de la Marea Neagră


MIZĂ ● Diferendul cu Ucraina, la Curtea Internaţională de Justiţie
Diplomatul Bogdan Aurescu, director general în Ministerul român de Externe şi Agent al României pe lîngă Curtea Internaţională de Justiţie, dezvăluie în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional culisele unei bătălii dure cu Ucraina pentru delimitarea unor spaţii vitale în zona Mării Negre.



MIZĂ ● Diferendul cu Ucraina, la Curtea Internaţională de Justiţie
Diplomatul Bogdan Aurescu, director general în Ministerul român de Externe şi Agent al României pe lîngă Curtea Internaţională de Justiţie, dezvăluie în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional culisele unei bătălii dure cu Ucraina pentru delimitarea unor spaţii vitale în zona Mării Negre.


  • A mai fost România implicată ca parte în alte cazuri contencioase la CIJ?
Bogdan Aurescu: Trebuie să precizez de la început că sînt anumite aspecte ale procesului, mai ales cele care privesc argumentaţia juridică a părţilor deja înaintată Curţii, care sînt acoperite de o cerinţă de confidenţialitate în această fază a procedurii, conform regulilor Curţii Internaţionale de Justiţie. De aceea sînt nevoit să mă refer doar la aspectele care nu intră în această categorie. Nu, România nu a mai fost implicată pînă acum în alte cazuri contencioase la CIJ, procesul privind delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră împotriva Ucrainei fiind primul de acest tip.

  • Care este obiectul diferendului de la CIJ cu Ucraina?
Obiectul diferendului pe care trebuie să-l soluţioneze CIJ se referă exclusiv, repet, exclusiv la problema delimitării platoului continental şi a zonelor economice exclusive ale celor două state din partea de nord-vest a Mării Negre, adică stabilirea exactă a suprafeţei de platou continental şi de zonă economică exclusivă a României şi, respectiv, a suprafeţei de platou continental şi de zonă economică exclusivă a Ucrainei, conform dreptului internaţional aplicabil delimitărilor maritime. Ceea ce va trebui Curtea de la Haga să facă este să stabilească traseul unei linii unice de delimitare, linie care va fi definită concret şi exact, prin coordonate geografice de tip latitudine-longitudine. Aceasta este, practic, soluţia diferendului, disputa constînd în faptul că cele două părţi au viziuni diferite cu privire la traseul acestei linii şi, în consecinţă, la suprafeţele la care se consideră îndreptăţite.
Zona în dispută are ceva mai mult de 12.000 de kilometri pătraţi. Desigur, tot concret, miza economică o reprezintă resursele de hidrocarburi din această zonă, de anvergură medie, a căror exploatare este dorită de ambele state. În cazul unei soluţii favorabile, România va putea începe extragerea lor. În sfîrşit, se rezolvă astfel o dispută îndelungată, care trenează de peste 40 de ani, avînd în vedere că au existat negocieri cu fosta URSS încă din anul 1967.
În ciuda unor luări de poziţie ale unor oficiali ucraineni, chestiunea apartenenţei Insulei Şerpilor nu face şi nu poate face, în mod obiectiv, obiectul procesului – citeam, de exemplu, într-un interviu foarte recent al ambasadorului ucrainean de la Chişinău, preluat de presa română, cum că în cadrul procesului s-ar pune în discuţie şi apartenenţa Insulei Şerpilor şi, dacă nu mă înşel, oficialul ucrainean spunea că dacă CIJ va decide că acest teritoriu nu aparţine Ucrainei, atunci Ucraina îşi va cere scuze de la România. Este complet eronat. Curtea nu se va pronunţa asupra apartenenţei Insulei Şerpilor, pentru că nu are în competenţă să facă acest lucru. Conform dreptului internaţional, această competenţă trebuie stabilită de părţile diferendului, ele trebuie să fi căzut de acord atunci cînd au hotărît să-şi rezolve disputa la CIJ asupra limitelor precise în care Curtea va acţiona. Or, în 1997, cînd România şi Ucraina au decis, de comun acord, prin Acordul conex prin schimb de scrisori la Tratatul politic, sesizarea CIJ dacă nu vor reuşi să rezolve chestiunea delimitării prin negocieri, au stabilit competenţa Curţii de la Haga doar pentru delimitarea platoului şi a zonelor economice exclusive. Şi noi, părţile, şi Curtea sîntem ţinuţi astăzi să respectăm ceea ce s-a decis în 1997, acum 11 ani. Nu există, juridic, altă opţiune.

  • Să detaliem puţin problema platoului continental şi a zonei economice exclusive
Platoul continental este reprezentat de fundul mării, adică prelungirea naturală a teritoriului terestru al statului şi subsolul acestuia, situate dincolo de limita exterioară a mării teritoriale, care se poate întinde pînă la 12 mile marine spre larg, pînă la limita externă a marginii continentale, unde se termină platoul continental geografic sau pînă la o distanţă de 200 de mile marine de la coastele statului spre larg, atunci cînd limita exterioară a marginii continentale se află la o distanţă inferioară. Zona economică exclusivă este o zonă maritimă situată dincolo de limita exterioară a mării teritoriale, care se poate extinde pînă la 200 de mile marine de la linia de la care se măsoară marea teritorială, spre larg. Platoul continental se referă la fundul mării, zona economică exclusivă are în vedere suprafaţa apei.
Conform Convenţiei ONU din 1982 privind dreptul mării, la care sînt părţi şi România şi Ucraina, statul care deţine platoul continental şi zona economică exclusivă exercită anumite drepturi suverane şi jurisdicţie suverană. Astfel, în platoul său continental statul exercită drepturi suverane exclusive de explorare şi exploatare a resurselor naturale care se găsesc pe fundul mării, de exemplu, specii sedentare de organisme vii, sau în subsolul acestuia – zăcăminte de hidrocarburi sau minerale. De asemenea, în zona sa economică exclusivă, statul exercită drepturi suverane exclusive de explorare şi exploatare, de conservare şi gestionare a resurselor naturale, mai ales peşte. Mai are dreptul să instaleze şi să utilizeze în acest spaţiu insule artificiale, instalaţii şi utilaje pentru cercetarea ştiinţifică, să protejeze şi să conserve mediul marin. Alte state au dreptul, în condiţiile stabilite de Convenţie, la navigaţie şi survol aerian şi libertatea să instaleze cabluri şi conducte submarine. În cazul Mării Negre, nu există o margine continentală, din punct de vedere geografic această mare avînd un platou continental geografic unic. Dimensiunile reduse ale Mării Negre nu permit ca statele riverane să aibă zone naţionale de platou continental sau de zonă economică exclusivă extinse pînă la limita de 200 mile marine, fiind necesară delimitarea între zonele de platou continental care revin fiecărui stat riveran. Avînd în vedere că platoul continental şi zona economică exclusivă se suprapun, în mod obişnuit statele care procedează la delimitarea acestor spaţii maritime solicită instanţelor internaţionale trasarea unei linii unice de delimitare.

  • De ce a fost aleasă CIJ? Ce este CIJ şi ce garanţii oferă pentru o soluţionare echitabilă?
Am ales CIJ pentru că este organul principal judiciar al ONU, avînd cea mai mare expertiză şi autoritate în soluţionarea diferendelor internaţionale pe cale jurisdicţională. Pînă în prezent, CIJ a pronunţat 96 de soluţii-hotărîri în cazuri contencioase, ultimul chiar pe 23 mai 2008. Am fost prezent la pronunţare, este vorba despre un diferend între Malaezia şi Singapore privind suveranitatea asupra unor teritorii, aşa cum am fost prezent la toate pledoariile din ultimii patru ani, pentru a studia modul în care au loc, concret, procedurile. Compoziţia CIJ, modul de alegere a judecătorilor, competenţa profesională desăvîrşită şi statutul acestora, precum şi jurisprudenţa şi influenţa pe care le au hotărîrile CIJ asupra evoluţiei dreptului internaţional sînt garanţii foarte serioase pentru soluţionarea echitabilă, conform dreptului internaţional al oricărui diferend internaţional supus spre soluţionare.

  • Care este rolul Insulei Şerpilor în procesul de la Haga?
După cum vă spuneam, apartenenţa Insulei Şerpilor nu intră în competenţele CIJ. Prin urmare, în contextul delimitării spaţiilor maritime, Curtea poate examina, aşa cum a făcut-o în cazuri similare deja rezolvate, dacă prezenţa acestei formaţiuni maritime în proximitatea zonei aflate în delimitare are vreun rol sau nu în trasarea liniei finale care va constitui soluţia în cazul nostru. Ar putea de asemenea evalua şi caracteristicile naturale ale formaţiunii în cauză, şi aici intervine faimoasa dispută publică, pe care o cunoaşte deja toată lumea, dacă Insula Şerpilor este "insulă" sau "stîncă". Pentru că potrivit unui articol din Convenţia dreptului mării, stîncile care nu pot susţine locuirea umană sau viaţă economică proprie nu pot avea platou continental şi zonă economică exclusivă, ci doar maximum 12 mile de mare teritorială. Poziţia României este binecunoscută pe acest subiect, ea fiind exprimată încă din perioada negocierilor cu sovieticii, înainte de 1989, precum şi în negocierile ulterioare cu Ucraina. În cazul unei delimitări maritime cum este cea dintre România şi Ucraina sînt aplicabile prevederile Convenţiei ONU privind dreptul mării din 1982, precum şi ale acordurilor bilaterale. De asemenea, vor fi utilizate regulile de delimitare maritimă pe care CIJ le-a stabilit şi aplicat în alte cazuri pe care le-a soluţionat şi care au fost folosite şi de unele tribunale arbitrale care au rezolvat cazuri de acelaşi tip. Soluţia pe care urmează să o găsească CIJ trebuie să fie, conform Convenţiei privind dreptul mării din 1982, o "soluţie echitabilă", pe baza aplicării stricte şi corecte a dreptului internaţional relevant.

  • Care sînt regulile de delimitare a spaţiilor maritime pe care le-a stabilit CIJ în hotărîrile sale?
Regulile de delimitare pe care CIJ le-a folosit în mod consecvent în hotărîrile pe care le-a dat pînă acum au fost dezvoltate progresiv în cazurile rezolvate pînă în prezent, de exemplu în speţa delimitării platoului continental al Mării Nordului între Germania, pe de o parte, şi Danemarca şi Olanda, pe de alta, din 1969, speţa delimitării platoului continental între Tunisia şi Libia din 1982, a delimitării frontierei maritime în Golful Maine între SUA şi Canada din 1984, a delimitării platoului continental dintre Libia şi Malta din 1985, cea a delimitării spaţiilor maritime între Groenlanda şi Jan Mayen dintre Danemarca şi Norvegia din 1993, delimitarea spaţiilor maritime şi problematica teritorială între Qatar şi Bahrain din 2001, cazul frontierei maritime şi terestre între Camerun şi Nigeria din 2002 etc. Treptat, aceste reguli s-au cristalizat într-o metodă care este în principal de tip matematic/geometric.
Această metodă pleacă de la contextul geografic obiectiv al regiunii în care se face delimitarea. Astfel, se au în vedere configuraţia şi poziţia coastelor maritime ale celor două state, inclusiv relaţia dintre coaste, eventuala prezenţă a unor circumstanţe geografice aparte, cum este prezenţa unor insule, peninsule, delte, golfuri, dimensiunile mării sau bazinului de mare unde se face delimitarea etc., luîndu-se în considerare şi modul în care este stabilită frontiera de stat terestră, fluvială sau între apele teritoriale, dacă o astfel de frontieră este deja convenită între cele două state. Metoda aceasta, cunoscută sub denumirea de metoda "echidistanţă/mediană – circumstanţe speciale/relevante", presupune mai multe faze.

  • În ce stadiu se află procesul în prezent şi cînd ar urma să se finalizeze?
În prezent, procesul se află în partea finală a fazei scrise, documentele care conţin argumentele scrise ale părţilor fiind deja depuse în termenele fixate de CIJ. Curtea urmează să comunice public în perioada următoare data la care va începe faza orală, adică audierile publice în faţa CIJ, precum şi durata acesteia. Faza scrisă se încheie din punct de vedere formal în ziua în care încep audierile în faţa CIJ. Imediat după încheierea audierilor se declanşează deliberarea CIJ. Finalizarea textului hotărîrii CIJ are loc, conform practicii Curţii, într-un interval de 3 pînă la 6 luni de la încheierea fazei orale, în funcţie de complexitatea cazului. Hotărîrea se comunică în şedinţă publică şi solemnă a CIJ, în prezenţa judecătorilor, a reprezentanţilor părţilor, a corpului diplomatic din Haga şi a presei, fiind anunţată public din timp. Soluţia CIJ este citită de preşedintele CIJ, iar originalele hotărîrii semnate de preşedinte şi grefier şi avînd sigiliul CIJ se transmit Agenţilor.

  • Ce înseamnă fazele scrisă şi orală ale procesului de la Haga şi cum s-au derulat pînă acum?
Faza scrisă şi cea orală sînt succesive. Faza scrisă a fost declanşată de decizia CIJ de fixare a termenelor de depunere a Memoriului României şi a Contra-Memoriului Ucrainei, în noiembrie 2004, ca urmare a depunerii de România a sesizării CIJ prin care s-a declanşat procesul, la 16 septembrie 2004. Memoriul României a fost depus în august 2005, iar Contra-Memoriul în mai 2006. Ulterior, a fost depusă Replica părţii române în decembrie 2006, iar Duplica ucraineană în iulie 2007. Faza orală presupune audierea părţilor în faţa plenului CIJ, reprezentanţii acestora – agenţi, co-agenţi, avocaţi, expunînd argumentele juridice pentru susţinerea soluţiei de delimitarea pe care o propun spre adoptare de CIJ. În procesul cu Ucraina, faza orală va avea loc cel mai probabil în a doua jumătate a acestui an.

  • Cum s-au derulat negocierile cu URSS şi Ucraina?
Negocierile dintre România şi fosta URSS au avut loc în perioada 1967-1987, fiind desfăşurate 10 runde de negocieri, care nu au dus la un rezultat reciproc acceptabil. Negocierile dintre România şi Ucraina privind încheierea unui acord bilateral pentru delimitarea spaţiilor maritime au avut loc atît în contextul negocierii Tratatului politic de bază din 1997, cît şi ulterior, în perioada 1998-2004. Între 1998 şi 2004 s-au desfăşurat 34 de runde de negocieri, 24 la nivelul plenului delegaţiilor şi 10 la nivel de experţi. Ritmul negocierilor a crescut foarte mult începînd din 2001, după acest moment avînd loc 17 runde la nivelul plenului delegaţiilor din totalul de 24 şi cele 10 runde la nivel de experţi. Îmi aduc aminte că ne vedeam cu delegaţia ucraineană la negocieri aproape odată pe lună. Negocierile menţionate nu au condus la convenirea unei linii de delimitare reciproc acceptabile.

  • De ce nu s-a preferat continuarea negocierilor în locul sesizării CIJ?
Poziţiile părţilor au fost extrem de diferite, atît în ce priveşte metoda de delimitare care trebuie folosită pentru delimitare, cît şi în ce priveşte traseul liniei de delimitare. Refuzul constant al părţii ucrainene de a accepta această metodă şi rezultatul aplicării ei, deci al respectării dreptului internaţional în materie, a determinat eşecul negocierilor. În timpul negocierilor, partea ucraineană a manifestat o inflexibilitate constantă care nu a permis apropierea poziţiilor părţilor prin negocieri, cu toate eforturile depuse de delegaţia română. Avînd în vedere progresele minime pe parcursul negocierilor şi lipsa unei perspective de rezolvare prin negociere, partea română a considerat că opţiunea recurgerii la CIJ, ale cărei condiţii au fost îndeplinite în 2004, este mult mai avantajoasă. Astfel, s-a apreciat că recurgerea la CIJ reprezintă modalitatea cea mai avansată de soluţionare a diferendelor internaţionale, care oferă perspectiva finalizării într-un interval de timp rezonabil şi cert, media duratei proceselor la CIJ fiind de circa 4 ani, beneficiind totodată de garanţia aplicării corecte şi echitabile a dreptului internaţional de un corp de judecători profesionişti şi imparţiali, cu o expertiză recunoscută şi de necontestat, bine consolidată în materie de delimitări maritime.

  • De ce măsurile Ucrainei de "îmbunătăţire" artificială a Insulei Şerpilor nu au niciun efect juridic?
Există o serie de argumente juridice pe care noi le considerăm solide pentru care aceste măsuri, puternic mediatizate în presa ucraineană, nu pot produce niciun fel de efecte juridice în contextul procesului. Din păcate, pentru că aceste argumente au fost detaliate în documentele scrise depuse de România la CIJ şi datorită regulii confidenţialităţii fazei scrise, pe care am amintit-o mai devreme, nu pot să vă expun acum aceste argumente. Asta e regula jocului. Dar pot să vă spun că România a reacţionat constant atît public, prin comunicate de presă şi declaraţii, cît şi prin note verbale transmise părţii ucrainene de fiecare dată cînd au fost făcute publice astfel de demersuri, fiind exprimată opoziţia fermă a României faţă de ele şi respingînd orice efect juridic al lor asupra delimitării. De fiecare dată a fost subliniată poziţia României conform căreia aceste măsuri nu pot modifica artificial încadrarea juridică a Insulei Şerpilor dată de caracteristicile sale naturale de stîncă, care nu poate susţine locuire umană sau viaţă economică proprie, ceea ce face să nu aibă dreptul la platou continental şi zonă economică exclusivă. În conformitate cu dreptul internaţional, protestul faţă de astfel de măsuri este suficient pentru a bloca din punct de vedere juridic orice opozabilitate a efectelor unor astfel de măsuri, efecte care însă oricum nu se pot produce.

  • Care este forţa juridică a hotărîrilor CIJ? Poate fi contestată o hotărîre a CIJ?
Am văzut că sînt unii care cred că hotărîrile CIJ au valoare de simplă recomandare. Nimic mai fals. Hotărîrile CIJ sînt obligatorii, definitive şi executorii, ceea ce înseamnă că părţile trebuie să se conformeze exact şi prompt. Obligaţia respectării întocmai a unei hotărîri a CIJ rezultă din Carta ONU, care prevede că fiecare membru al ONU se obligă să respecte hotărîrea Curţii în orice caz în care este parte. Or, atît România, cît şi Ucraina au declarat la cel mai înalt nivel, inclusiv la nivelul preşedinţilor, că vor respecta hotărîrea CIJ în procesul de la Haga. În plus, hotărîrile CIJ nu pot fi contestate sau atacate cu apel sau recurs.
    
  •  Ce se întîmplă în caz de nerespectare a hotărîrii CIJ?
Nerespectarea unei hotărîri a CIJ, care este unul dintre cele 6 organe principale, cel judiciar, al ONU, ar constitui un fapt de mare gravitate pe plan internaţional, care ar atrage consecinţe foarte serioase pentru statul în cauză, inclusiv izolarea internaţională a acestuia. În cazul excepţional al nerespectării hotărîrii, Carta ONU prevede în articolul 94 că o parte la diferend care apreciază că cealaltă parte nu a respectat hotărîrea poate sesiza Consiliul de Securitate, care va lua măsurile necesare pentru a se asigura respectarea hotărîrii.
 
  • Care sînt şansele pentru o soluţie favorabilă României la CIJ în procesul de la Haga?
Personal, consider că orice antepronunţare în stadiul actual al procesului este prematură, contraproductivă şi neuzuală. Este şi motivul pentru care MAE român şi-a manifestat nedumerirea faţă de un comentariu al unui director din MAE ucrainean de acum o lună care s-a exprimat în sensul că CIJ se va pronunţa în favoarea Ucrainei. Metoda de delimitare folosită de CIJ în cazurile de delimitări maritime soluţionate anterior, pe care şi România a susţinut-o constant, în timpul negocierilor, este o metodă strictă, exactă, care presupune un algoritm de tip matematic. Eu sînt convins că orice hotărîre a CIJ beneficiază de cele mai solide garanţii de imparţialitate şi de aplicare corectă a dreptului internaţional, ducînd astfel la o soluţie echitabilă de delimitare.
Citeşte mai multe despre:   romania,   interviu,   româniei,   curtea,   zonă,   dreptul,   mării,   international,   vedere,   ucraina,   economică,   haga,   insulei,   dreptului,   continental,   procesul,   negocierilor,   maritime,   sînt,   serpilor,   platou,   între,   delimitare,   exclusivă,   delimitarea,   delimitării,   avînd,   delimit,   av

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

MAGDALENA POPA-BULUC, în dialog cu actorul EMIL BOROGHINĂ, director-fondator al Festivalului Internaţional Shakespeare: „Iubirea de Shakespeare şi Teatrul Poesis”

MAGDALENA POPA-BULUC, în dialog cu actorul EMIL BOROGHINĂ, director-fondator al Festivalului Internaţional Shakespeare: „Iubirea de Shakespeare şi Teatrul Poesis”
Galerie Foto Recent am celebrat ziua nașterii, dar și a morții celui mai mare dramaturg al tuturor timpurilor, William Shakespeare. Televiziunea Română a programat recitalul dumneavoastră „Recitindu-l pe Shakespeare…...

Gata de drum? 19 ore cu masca pe față. Starea de alertă impune restricții draconice pentru transportul de călători

Gata de drum? 19 ore cu masca pe față. Starea de alertă impune restricții draconice pentru transportul de călători
Galerie Foto Intenționați să călătoriți, în următoarea perioadă, cu trenul, cu avionul, cu taxiul, la bordul navelor sau al mijloacelor de transport de pasageri? Vă veți gândi de două ori înainte de a o face,...

HG-ul prin care a fost declarată starea de alertă și anexele cu restricții, atacate în justiție

HG-ul prin care a fost declarată starea de alertă și anexele cu restricții, atacate în justiție
Galerie Foto Cunoscutul avocat Gheorghe Piperea cere Curții de Apel București suspendarea executării Hotărârii Guvernului României nr. 394, din 19 mai 2020, prin care a fost declarată starea de alertă la nivel național,...

Denunțătorul Sorinei Pintea, recompensat de Guvernul Orban cu peste 3,5 milioane de euro, în stare de urgență

Denunțătorul Sorinei Pintea, recompensat de Guvernul Orban cu peste 3,5 milioane de euro, în stare de urgență
Galerie Foto Compania de furnizare a produselor farmaceutice și a echipamentelor medicale controlată de omul de afaceri Octavian Niculescu, denunțătorul principal din dosarul DNA în care este judecată Sorina Pintea, a primit,...

Ex-ofițerul SRI Daniel Dragomir, despre procurorii DIICOT: “Niște mafioți, golani și infractori”

Ex-ofițerul SRI Daniel Dragomir, despre procurorii DIICOT: “Niște mafioți, golani și infractori”
Galerie Foto Colonelul Daniel Dragomir, fost ofițer SRI, îi acuză pe procurorii DIICOT care instrumentează dosarul “Black Cube” că au săvârșit infracțiunea de rupere a sigiliilor de pe o probă de la dosar. Acesta...

Avertismentul OMS „Vine pandemia”, ignorat o lună de Ludovic Orban

Avertismentul OMS „Vine pandemia”, ignorat o lună de Ludovic Orban
Ignoranță, neglijență sau decizie deliberată de a ascunde un mare pericol care amenința și România? Acestea sunt variantele în care poate fi înscrisă trecerea sub tăcere de către Guvernul României a unui...

„Cine are coronavirus în nas, îl are şi în ochi”

„Cine are coronavirus în nas, îl are şi în ochi”
Coronavirusul surprinde mereu lumea cu aspecte nebănuite privind cruzimea lui, căci colţii cu care muşcă din sănătatea oamenilor sunt numeroşi. Cercetările au arătat că la 4% din cazurile de coronavirus...

Furnizorul tabletelor pentru prezidențialele din 2019, contractat de Casa de Pensii cu o zi înaintea prelungirii stării de urgență

Furnizorul tabletelor pentru prezidențialele din 2019, contractat de Casa de Pensii cu o zi înaintea prelungirii stării de urgență
Compania care a furnizat, în toamna anului trecut, Serviciului de Telecomunicații Speciale, celebrele tablete folosite pentru scanarea cărților de identitate la alegerile prezidențiale, a fost contractată, cu o zi...

Criza, văzută de George Soros: “Este un eveniment fără precedent care nu a mai avut loc niciodată în această combinație. Și într-adevăr pune în pericol supraviețuirea civilizației noastre”

Criza, văzută de George Soros: “Este un eveniment fără precedent care nu a mai avut loc niciodată în această combinație. Și într-adevăr pune în pericol supraviețuirea civilizației noastre”
În contextul pandemiei, George Soros a răspuns întrebărilor lui Gregor Peter Schmitz, redactor-șef Augsburger Allgemeine.   GREGOR PETER SCHMITZ: Ați trecut în viață prin multe crize. Se compară...

Minerii de sub București

Minerii de sub București
Ideea construirii unui metrou în București datează din 1930, cu o linie subterană ce urma să lege Piața Unirii de Piața Victoriei. Proiectul nu s-a mai pus în practică pentru că intervenise Marea Criză, iar...

Curs de evitat capcanele avocaților ținut de un fost judecător

Curs de evitat capcanele avocaților ținut de un fost judecător
Cunoscutul avocat Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al Consiliuliui Superior al Magistraturii, a dezvoltat un curs online inedit pentru absolvenții facultăților de drept care vor să intre în...

„OUG-ul alertei”, golit de restricții la CCR. Ieșim din starea de urgență ca să intrăm în plin haos

„OUG-ul alertei”, golit de restricții la CCR. Ieșim din starea de urgență ca să intrăm în plin haos
Starea de alertă care va precede, începând de mâine, starea de urgență, generată de pandemia de COVID-19, a produs un haos legislativ fără precedent. Deși Guvernul a adoptat un proiect de lege pentru a putea in...

Urmează cinci zile de incertitudine instituțională

Urmează cinci zile de incertitudine instituțională
Punând cap la cap toate aceste informații, rezultă că Legea prin care ar urma să fie instituită, constituțional, starea de alertă, impune o serie de restricții în ceea ce privește exercitarea unor drepturi...

Filiera de rude și prieteni a ministrului „Grindă”, propulsată de Guvernul Orban în funcții-cheie la stat

Filiera de rude și prieteni a ministrului „Grindă”, propulsată de Guvernul Orban în funcții-cheie la stat
Galerie Foto Ce puțin șase rude, precum și un apropiat de-ai ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ion Ștefan, zis „Grindă”, au primit sau sunt pe cale să primească funcții importante la stat....

Orban, comparat cu fostul șef al SRI George Maior. Ambii au atacat CCR când le-au fost respinse acțiunile neconstituționale

Orban, comparat cu fostul șef al SRI George Maior. Ambii au atacat CCR când le-au fost respinse acțiunile neconstituționale
Galerie Foto Trei asociații ale judecătorilor și o asociație a procurorilor sancționează dur reacțiile președintelui Klaus Iohannis și ale premierului Ludovic Orban, care au atacat Curtea Constituțională, ca urmare a...
Serviciul de email marketing furnizat de